Pana in urma cu cateva zile, eram siguri. Vine UE si ne face autostrada.  Ne mai da bani si sa ne reparam infrastructura rutiera, ca e la pamant si acum,dupa inundatii, a disparut in multe locuri de pe fata lui.  Fara decizia Uniunii, Romania va ramane inca multa vreme tara cu cea mai fragila retea rutiera.  O stim si noi. Se plang si investitorii straini ale caror afaceri sunt amenintate nu doar de lipsa unei strategii fiscale coerente si stabile, ci si de starea deplorabila a soselelor care le majoreaza substantial costurile.  Si toti speram sa apucam zilele cand urma sa parcurgem traseul Arad-Bucuresti si eventual Constanta in cateva ore, nu in zeci.  Pentru ca autostrada parte a culoarului rutier european numarul patru urma sa treaca chiar prin dosul curtii noastre.  De aceea, stirea lansata de un euro-parlamentar, conform careia noua agentie infiintata de Comisia Europeana pentru accelerarea realizarii unor proiecte rutiere europene a trasat noi axe rutiere, care ar putea ocoli Romania, a provocat frisoane.  Astfel, in locul coridorului IV care include autostrada Nadlac-Arad-Timisoara-Lugoj-Deva-Orastie-Sebes-Sibiu-Ramnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti-Fetesti-Contanta, noii coordonatori au intentia sa sustina o noua axa care trece de la Budapesta prin Belgrad si Nis spre Sofia, iar apoi, bifurcandu-se, spre Grecia si Turcia.  Evident, astfel vestul si sudul Romaniei precum si nordul Bulgariei ar fi excluse din noua axa.  Semnalul este grav, mai ales in contextul in care, in pofida sigurantei afisate de Bucuresti, avertismentele privind posibila amanare a datei integrarii Romaniei in UE se inmultesc.  "Eu cred ca Romania si Bulgaria ar trebui sa urmareasca extrem de critic aceste schimbari pentru ca sunt existentiale. Aceste tari ar trebui sa se opuna retrasarii coridorului IV pentru ca va pierde astfel legatura cu Europa Centrala", sustinea un alt oficial european. La fel de critic in privinta schimbarii traseului coridorului IV este si germanul Markus Fiber, presedintele grupului crestin-democrat din Parlamentul European.  "Este o greseala. Toate traseele stabilite initial (30, intre care si IV) trebuie realizate, atat caile ferate cat si autostrazile. Coridorul IV este la fel de important ca celelalte coridoare - nr. 1 sau VI care au devenit prioritare acum. Sa nu uitam ca pentru Romania si Bulgaria exista mijloace financiare ca acest coridor sa fie finalizat."  Daca declaratia ar fi apartinut ministrului Transporturilor de la Bucuresti, mai ca as fi aplaudat. Iata, dom'le un tip care stie sa lupte.  Numai ca este a unui eurodeputat care, culmea, chiar a declarat in alta ocazie ca se indoieste ca vom fi pregatiti sa aderam in 2007.  Gheorghe Dobre insa sustine pur si simplu ca nici vorba sa-si fi schimbat Comisia intentiile, ca traseul autostrazii este batut in cuie in Tratatul de aderare si ca urmeaza sa semnam rapid un contract de credit cu BEI pentru tronsonul Cernavoda-Constanta si altul cu BERD pentru ruta ocolitoare Constanta.  Grav e ca ministrul nu-si mai aduce aminte ca in 2003 a fost semnat un contract de finantare pentru un credit de 200 milioane euro, la care se adauga contributia Romaniei de 70 milioane euro cu BEI pentru traseul Arad-Timisoara si pentru variante ocolitoare la vest de Arad cu o lungime de 10 km. Or, probabil ca intentia ministerului este de a incepe in sfarsit lucrarile la autostrada din mai multe puncte.  In plus, poate sustine financiar si proiectul neagreat de UE, cel al autostrazii Brasov-Bors.  Balbaielile oficialilor romani nu au putut fi trecute cu vederea la Bruxelles.  De aceea, chiar daca Delegatia Comisiei Europene sustine ca expertii noii agentii vor produce doar o recomandare, decizia finala fiind a Comisiei Europene, iar aceasta la randul ei va fi trimisa spre adoptare Parlamentului European si Consiliului de Ministri, este limpede ca maniera in care Romania intarzie sa-si finalizeze prioritatile in domeniul infrastructurii incepe sa deranjeze.  Si nu e vorba doar despre cele peste patru miliarde de euro, cat reprezinta valoarea financiara a proiectului culoarului IV pan-european, ci si de periferizarea economiei, de cresterea imensa a costurilor noastre pentru conectarea la piata UE, in ultima instanta de izolarea Romaniei. Pana la urma, la cei o suta si ceva kilometri de autostrada pe care-i avem, actuala guvernare a reusit in opt luni sa adauge inca... zero kilometri. Doru Sava - Adevarul

Fara fastul de alta data, socialistii aradeni au sarbatorit si in acest an ziua de 23 august.  Doi membri din conducerea Partidului Alianta Socialista au depus o coroana de flori la monumentul eroilor din Piata Avram Iancu si au organizat un simpozion cu teme istorice.  Membrii partidului Alianta Socialista sustin ca ziua de 23 august este foarte importanta si ar trebui cinstita cum se cuvine de catre toti romanii.  Pentru o mare parte dintre aradeni, ziua de 23 august nu mai reprezinta insa nimic.  Altii, in schimb, isi aduc aminte cu placere de petrecerile de la iarba verde, cu bere si mititei.  Membrii Partidului Alianta Socialista organizeaza in fiecare an de 23 august, depuneri de coroane la monumentul din Piata Avram Iancu. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

Are 34 de ani si are in grija 32 de copii abandonati, cazati si educati in patru case de copii private.  Laura Andres isi doreste ca speranta de mai bine sa nu-i abandoneze pe semenii nostri mai putin fericiti. - Spuneti-mi cum ati inceput sa va ocupati sistematic de copiii abandonati? - In anul 1996 am trecut de foarte multe ori prin zona garii din Arad si am fost tare atinsa de copiii murdari, plini de boli pe care ii zaream in fiecare zi. M-am gandit deseori ce-as putea sa fac pentru ei. Cum as putea oare sa le schimb putin viitorul si conditia lor. Acest gand a inceput sa ma macine si intr-o zi am decis sa coacem niste cornuri cu gem. Am cumparat lapte si am mers la gara sa dau aceasta mancare copiilor de acolo. A fost greu la inceput pentru ca ei nu aveau incredere in mine si credeau ca am motive ascunse cu privire la ei. - Ce a urmat dupa acea zi, dupa acest prim pas? - Am continuat cateva zile sa le duc diverse bunuri, dar am constatat ca ei au nevoie de mancare calda, asa ca am dat "sfoara-n tara" la toti vecinii si prietenii pentru a colectiona cutii goale de margarina si am inceput impreuna cu familia sa gatim intr-o oala mare mancare calda pe care o transportam la gara si mai apoi langa stadionul CFR. Dupa primele zile am observat ca nu aveam destula mancare pentru ca numarul lor crestea aproape exponential, iar resursele mele si ale familiei erau limitate si in curand nu mai aveam din ce gati. - Cand a aparut ideea de a gasi un mod mai civilizat de desfasurare a activitatilor dvs.? - La scurt timp dupa ce am realizat ca acest "fenomen" ia amploare, in primavara anului 1996 am inceput sa cer ajutor prietenilor si cunoscutilor din strainatate. Cei mai receptivi au fost englezii care au inteles nevoia copiilor strazii din Arad. Am realizat ca nu voi putea sa fac toate aceste lucruri fara o baza juridica, asa ca am dat nastere impreuna cu familia si prietenii mei unei asociatii de caritate numita "Oaza". - De ce "Oaza"? - Pentru ca ne-am gandit ca are o rezonanta simbolica, o oaza de iubire intr-un desert al strazilor pustii pentru copiii abandonati. - Ati ridicat si cateva case. Cand au aparut casele? - La sfarsitul primaverii lui 1996 am primit bani sa cumparam o casa si am cumparat prima casa in satul Sanleani. Nu a fost usor pentru ca satenii nu intelegeau ce dorim sa facem acolo, dar cand au inteles ne-au dat acordul sa functionam acolo. A doua casa am primit-o pentru a o repara si folosi de la Biserica Reformata din acelasi sat, iar preoteasa a fost foarte amabila si nu ne-a cerut chirie. A urmat mai apoi o cantina pe strada Episcopiei unde ofeream o mancare calda, dus si haine de schimb copiilor si chiar si adultilor care locuiau pe strada. Acest local l-am concesionat de la Consiliul Municipal. - Care este situatia astazi? - Astazi avem trei case si a patra in reparatii, deci patru in total, de care eu si colegii mei ne ocupam. Inca suntem sustinuti de afara, statul roman nu se implica decat sa bage bete in roate. In casele noastre avem 32 de copii cu varste de pana la 18 ani pe care dorim sa-i educam si sa-i vedem la casele lor. Intr-o lume in care fiecare isi cauta folosul personal o oaza de speranta se afla si pentru cei nevoiasi. si ei sunt oameni ca noi. Casius Andres - Observator

Un control in trafic pe soseaua Arad-Nadlac, efectuat de politistii de frontiera si cadre ale Detasamentului de interventie rapida a condus la descoperirea a aproximativ 4000 pachete de tigari de contrabanda. Doua femei din judetul Timis, conducand un Audi, respectiv o Dacie cu numere de inmatriculare de Timis, au fost oprite pentru control. Desi cele doua au declarat ca nu au nimic in portbagaje, in urma verificarilor au fost descoperite aproximativ 4000 pachete de tigari, marcile Ronson si Sovereign, pentru care nu s-au putut prezenta documente de provenienta. Femeile au declarat ca ar fi cumparat tigarile de la diferite persoane necunoscute, pe raza orasului Nadlac. Valoarea tigarilor este apreciata la aproape 100 milioane lei. Cele doua timisence au fost amendate cu cate 20 milioane lei iar tigarile au fost confiscate. Sorin Trocan Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Cine este curios sa faca o vizita pe taramul plin de mister al Indiei, nu trebuie sa mearga pana in Asia, ci doar pe strada Horia, la sala de expozitii "Clio" a Muzeului Judetean Arad. Mari, dupa ora 18.00, s-a deschis inedita expozitie de fotografie semnata de exploratorul aradean, Alin Totorean, care cuprinde imagini captate in India. Sala "Clio" a fost pur si simplu luata cu asalt inca inainte de deschiderea expozitiei. Muzica indiana, betigasele parfumate si fotografiile i-au facut pe cei prezenti sa se inchipuie in Asia, pe taramul lui Budha. Autoritati, prieteni, colaboratori, curiosi au tinut sa fie alaturi de Alin la prima sa expozitie fotografica. Desi scopul principal al expeditiei nu a fost imortalizarea fotografica a Indiei, prin imaginile captate el demonstreaza o sete si o curiozitate vie cu care este inzestrat reporterul profesionist. "Am facut 1500 de fotografii, insa expeditia mea s-a bazat mai mult pe filmat, nu pe fotografie. Filmarile si informatiile adunate din India se vor regasi in documentare pe care, probabil, veti avea ocazia sa le vedeti la televizor" - a declarat Alin Totorean. Fotografiile au fost foarte apreciate de catre public, astfel incat este deja garantat succesul lor si in celelalte judete din tara. Dupa ce veti admira cele peste 45 de fotografii expuse, veti realiza ca sunteti mai bogati, ca aveti mai multe informatii despre India decat cele pe care le detineati inainte. Alin a incercat sa puna in lumina blitz-ului scene, ipostaze, imagini pe care ochiul nu le-a vazut inca. "In viitorul foarte apropiat voi organiza o proiectie de o ora si jumatate. Atunci veti afla mult mai multe informatii despre mitica Indie si despre modul de viata al oamenilor" - a mai spus Totorean. Expozitia poate fi vizitata pana pe 2 septembrie si nu trebuie sa platiti nici macar un ban, caci intrarea este gratuita. Ar fi o pierdere sa nu calcati pragul salii Clio pentru a vedea ineditele imagini surprinse in India. Simona Valan - Agenda zilei