- Domnule presedinte, ati participat la sedinta comuna a guvernelor roman si maghiar. Dincolo de aspectul politic al intalnirii, spuneti-ne ce probleme s-au discutat? - Am participat la aceasta prima sedinta comuna a guvernelor roman si ungar, fiind invitat alaturi de ceilalti patru colegi, presedinti de consilii judetene din judetele limitrofe: Timis, Bihor, Satu-Mare, Maramures. La modul sincer, as spune ca a fost un moment istoric. A fost o sedinta foarte riguros organizata, s-a desfasurat in termeni amiabili, iar tematica abordata a fost foarte bogata. Au fost 51 de puncte bine pregatite pe ordinea de zi, s-au semnat 16 memorandumuri, s-au prezentat alte protocoale si informari. Aceasta sedinta este nu numai un prim pas pe calea relatiilor romano-maghiare in contextul integrarii europene, ci este un nou inceput. In cadrul discutiilor care au avut loc, si de o parte si de alta, aproape toti ministrii au considerat inchis trecutul, spunand deschis "privim spre viitor, privim spre Europa - unde mergem impreuna, privim spre proiectele comune care ne asteapta de-acum inainte". Proiecte comune - Spicuiti-ne cateva din "proiectele comune" discutate in cadrul sedintei! - Foarte multe proiecte s-au referit la capitolul cresterea competitivitatii economice si a economiei, unde informari foarte interesante au abordat posibilitatile de investitii in domeniul energeticii, telecomunicatiilor si serviciilor de internet, respectiv sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. Tot aici s-a propus o colaborare in domeniul informaticii si telecomunicatiilor. Legat de dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport, una dintre informari s-a axat clar pe coridorul patru de transport pan-european, cu referire la rutier si feroviar, iar o alta informare s-a referit la coridorul sapte de transport pan-european, care inseamna Dunarea. Alte materiale s-au referit la reabilitarea unor drumuri transfrontaliere care fac legatura rutiera intre judetele din nordul celor doua tari. Mai este un memorandum aprobat privin introducerea procedurilor de control vamal si politienesc in parcursul trenurilor, deci nu in statiile de granita. Legat de imbunatatirea calitatii mediului, s-a semnat declaratia comuna romano-ungara cu privire la colaborarea in domeniul protectiei impotriva inundatiilor, care se va concretiza printr-un inspectorat-comandament, creat la nivelul euro-regiunii, pentru situatii de urgenta. S-a mai semnat un alt memorandum privind sustinerea dezvoltarii colaborarii romano-ungare in domeniul gospodarii apelor si protectiei naturii. Dat fiind ca aproape toate raurile din judetul nostru se varsa in Ungaria, trebuie sa ne incadram in parametrii de mediu, conform legislatiei europene. Mai este un protocol de parteneriat de cooperare intre Ministerul Sanatatii din Romania, respectiv cel din Ungaria si chiar posibilitati de colaborare in domeniul fortei de munca; si aici s-a facut referire directa la romanii care lucreaza in Ungaria, in a le usura oarecum formalitatile necesare obtinerii vizei pentru munca. S-a semnat si o declaratie privind protectia impotriva inundatiilor, cooperare turistica transfrontaliera si multe altele. Gazul din magistrala Szeged-Arad va ajunge la Nadlac si Pecica - In ce masura se regaseste judetul Arad in aceste proiecte? - A fost o placere deosebita sa constatam faptul ca, in cadrul tematicii abordate, judetul Arad se regaseste in puncte cheie. Din cele zece capitole de domenii discutate, la capitolul cresterea competitivitatii economice si a economiei, redemareaza si se cere finalizarea magistralei de gaz Szeged-Arad. A fost un proiect pornit in urma cu cativa ani care, din diverse motive, s-a blocat. Dar ministrii economiei ai celor doua parti si prim-minstrii, in special domnul Calin Popescu Tariceanu, au insistat ca aceasta magistrala sa se realizeze in cel mai scurt timp. - Ce importanta are pentru judetul nostru aceasta magistrala de gaz? - Practic, inseamna conectarea Romaniei la magistralele de gaz europene, prin judetul Arad. Din acel moment, noi avem asigurate presiunea gazului, debitele necesare, indiferent de ceea ce s-ar intampla. Deci, nu am mai depinde doar de gaz din alte parti, asa cum s-a intamplat pana acuma. Nu mai vorbesc de ceea ce inseamna aceasta magistrala pentru zona Pecica-Nadlac, localitati prin a caror imediata apropiere trece magistrala. Colaborarea Arad-Bekes, (si) prin electricitate si fibra optica - Inca doua proiecte mari, in care este implicat Aradul, au fost discutate la sedinta comuna a celor doua guverne. Prezentati-ne cateva detalii in legatura cu acestea! - Este vorba de magistrala electrica Oradea-Chisineu Cris-Bekescsaba, cu extindere, in continuare, spre Arad, magistrala care ne va conecta, de asemenea, la reteaua electrica europeana. A fost prezentat si proiectul magistralei de fibra optica Arad-Sandorfalva, deci inca o legatura intre cele doua judete. Asta in-seamna comunicatii prin fibra optica, telefonie, inseamna intreg sistemul de informatii care se poate transmite in zilele noastre prin fibra optica. La toate aceste proiecte, premierul Tariceanu a solicitat sprijinul partii maghiare in asa fel incat negocierile - intre firme private, in cazul retelei de gaz - sa se finalizeze intr-un termen cat mai scurt. - Ce inseamna "termen cat mai scurt"? - Noi speram ca 2006, in privinta magistralei de gaz. - Au fost stabilite si sursele de finantare pentru aceste proiecte? - Magistrala de gaz este un proiect privat, deci nu se pune problema finantarii pentru ca este in atentia celor doua companii, romana si maghiara, care vor colabora pentru a o finaliza. La fel se intampla si in privinta magistralelor electrica si de fibra optica. Deci exista sursa de finantare. Doar semnalul politic a fost dat foarte clar la aceasta intalnire a guvernelor. Finantare guvernamentala si europeana pentru autostrada Nadlac-Arad-Timisoara - Care este "semnalul" in privinta autostrazii Nadlac-Arad-Timisoara? - S-a hotarat si s-a spus foarte clar: coridorul patru pan-european este prioritate absoluta pentru Romania, si din punct de vedere rutier, si feroviar. Mai mult, suntem in stadiul in care proiectul este in curs de implementare. Acest coridor se va face pe bani guvernamentali, dar si pe finantari europene. Repet, premierul Tariceanu nu numai ca a spus ca e prioritatea absoluta, ci prioritatea zero, nominalizand chiar tronsoane cum ar fi centura Aradului, respectiv tronsonul Arad-Timisoara. Partea maghiara a spus clar, continua autostrada pana la Nadlac, finalizarea fiind prevazuta pentru cel tarziu 2009. Daca proiectul este in curs de implementare, speram ca si noi sa demaram cat se poate de repede si sa incepem lucrarile. In legatura cu autostrada Brasov-Bors, proiectul ramane viabil, finanatarea fiind asigurata prin credite comerciale interne si externe. - Au existat si momente tensionate in cadrul intalnirii comune a celor doua guverne? Ce le-a generat? - Nu au existat. Ba, dimpotriva. Mi s-a parut ca atmosfera a fost foarte destinsa dupa cele cinci-zece minute protocolare. Sedinta a durat trei ore, a urmat o ora de semnari de documente si inca o ora conferinta de presa. Au fost cinci ore in care atmosfera a fost destinsa. N-am observat momente tensionate. Sigur, se poate spune ca a fost o sedinta festiva, dar a fost foarte bine pregatita, iar noi, partea romana, am obtinut foarte multe lucruri. Consulat roman la Gyula, in 2006 - Ce am mai obtinut, in afara de ceea ce ati amintit pana acum? - S-a acceptat infiintarea Consulatului maghiar la Miercurea Ciuc, dar, in contrapartida, se deschide Consulat roman la Gyula. Relatiile cu orasul Bekes fiind cunoscute, ne bucura faptul ca un nou consulat roman se deschide la doar cativa kilometri de judetul Arad, in Ungaria. Asta se va intampla in cursul anului 2006. Acum a fost semnat un memorandum in acest sens, urmand sa se vina cu un alt document care sa stabileasca si detaliile. De asemenea, s-a semnat memorandumul privind infiintarea Fundatiei Gojdu, la Budapesta - un subiect discutat multi ani si putin acceptat pana acum. Tot in ceea ce ne priveste, legat de traficul de granita, pentru a usura trecerea frontierei pe calea ferata, s-a acceptat ca operatiile vamale sa se faca din mers, adica in interiroul celor doua tari, evitand acea perioada de oprire, de stagnare a trenurilor in statia Curtici. Este o metoda europeana care se practica si, iata, se adopta si la nivelul celor doua tari. - In ce masura puterea locala isi poate aduce contributia la realizarea proiectelor despre care ne-ati vorbit? - Puterea locala poate face lobby la toate nivelurile. Avem un grup de parlamentari care reprezinta interesele Aradului in Parlament, avem reprezentanti in guvern... De asemenea, prin lobby-ul pe care il facem in comun cu judetele transfrontaliere, putem intreprinde o serie de demersuri prin care sa sprijinim sau sa urgentam aceste proiecte. Pe de alta parte, sa nu uitam ca noi avem o traditie de zece ani in relatiile de colaborare cu judetele de dincolo de granita si avem multe alte proiecte comune - sigur, nu de o asemenea anvergura -, iar acesta este un exemplu preluat chiar la nivel guvernamental. Diana Dutu - Adevarul

Noi spatii de invatamant la Universitatea Vasile Goldis!  Cea de a doua inaugurare, in ultima luna, a unor noi aule a avut loc, saptamana trecuta!  Universitatea intentioneaza, ca pana in 2008 sa modernizeze cladirile si sa amenajeze noi spatii.  Peste 1.000 de metri patrati numara noua sala de conferinte si noua aula din cadrul facultatii de drept. Salile amenajate modern poarta numle unor perosnalitati aradene - Ioan Popovici Deseanu si Ioan Fluieras.  Universitatea are un program complex de refacere a cladirilor pe care le detine in centrul Aradului.  Patru noi amfiteatre vor fi amenajate in cel mai scurt timp. Ba mai mult, chiar si castelul de la Macea este in atentia conducerii universitatii. Aici vor lua fiinta un muzeu cinegetic, o biblioteca nationala de stiinte bilogice, iar gradina botanica va fi refacuta.  Prezent la inaugurarea noilor spatii de invatamant, secretarul Academiei de litere din Sao Paolo, Brazilia a propus o colaborare si schimburi de studenti si cadre didactice.  Noile spatii au fost amenajate in cladirea facultatii de drept din bulevardul Revolutiei 94. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

Doar sase obiective de investitii din judetul Arad au fost cuprinse in bugetul national pe anul viitor, urmand sa primeasca suma totala de 244 miliarde lei.  Este vorba de continuarea finantarii investitiei la Directia Regionala Vamala - Vama de interior (pentru care vor fi alocate 22 miliarde de lei), sediul Biroului Vamal Arad (38 miliarde), sediul Directiei Generale a Finantelor Publice Arad (16 miliarde), modernizarea sistemului de desecare Teuz (45 miliarde), spitalul orasenesc Ineu (92 miliarde) si construirea si dotarea viitorului sediu al Agentiei pentru Protectia Mediului Arad (10 miliarde). Asa cum se poate observa, cea mai mare suma va reveni orasului Ineu pentru spitalul din localitate.  Restul banilor, in marea lor masura, vor reveni unor institutii publice care vor avea posibilitatea sa-si finalizeze (sau sa inceapa) lucrarile la propriile sedii. Totodata, sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru judetul Arad, conform proiectului de buget pe anul 2006 sunt in valoare de 1879 miliarde (in crestere cu 154,9 miliarde de lei fafa de anul curent - 8,98%).  Din acesti bani vor fi finantate mai multe activitati, cum ar fi cheltuielile descentralizate la nivelul bugetului propriu al Consiliului Judetean Arad.  Suma desinata acestuia va fi de 275,52 miliarde de lei, in crestere cu 14,03% fata de anul 2005.  Pentru drumuri judetene si comunale au fost alocate 100,54 miliarde de lei, cresterea fata de anul curent fiind de 52,61%.  In plus, in vederea echilibrarii bugetelor locale s-au alocat 278 miliarde lei, cu 24,26% mai mult fata de anul 2005.  Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Un maramuresean de 45 de ani a sfarsit sub rotile unei betoniere unde, conform martorilor oculari, s-a aruncat benevol.  Accidentul s-a petrecut ieri la pranz, iar Varianta Nord Vest a Aradului – soseaua de centura, portiunea ce uneste capetele strazilor Petru Rares (Gradiste) si Calea 6 Vanatori – a fost blocata mai mult de o ora, intre 12.15 si 13.30.  Peste o suta de autocamioane, in special de tonaj greu, au fost trase pe dreapta de agentii de circulatie si insirate pe un tronson de circa 4 kilometri. B.V. se pare ca lucra ca zilier, la negru, in zona, iar asupra sa politistii au gasit portofelul cu actele de identitate si adrese ale apartinatorilor, care au si fost instiintati.  Indata ce se vor stabili antecedentele, in special cele psihiatrice, ale barbatului, suspiciunea (90%) de sinucidere va deveni  probabil certitudine. Conducatorul cifaromului inmatriculat AR – 03 – ADA a declarat ca barbatul i-a tasnit, pur si simplu, in fata, fiindu-i imposibil sa-l evite, iar dat fiind afluxul circulatiei, la acea ora, in zona, ipoteza sinuciderii e mai mult decat justificata. Lucian Valeriu - Observator

Pentru a corespunde cerintelor internationale, penitenciarele romanesti au fost modernizate prin doua metode. Pentru cele mai multe, modernizarea a insemnat reconstructia sau renovarea vechilor amplasamente. In alte cazuri, s-a ales varianta construirii unei noi inchisori. Noul penitenciar din Arad a fost ridicat dupa un model francez si a fost dat in folosinta in 2000. La Arad sunt 1.329 de detinuti care stau in camere cu cate sase paturi, iar la sectia de maxima siguranta camerele au patru paturi. Penitenciarul nu este finalizat, doua cladiri ale administratiei asteptand sa fie gata, dar din lipsa fondurilor, lucrarile au fost sistate. Firma care a construit penitenciarul si-a luat catrafusele si a plecat in cautarea unor vremuri mai bune. Sectia exterioara este de fapt fosta inchisoare aradeana. Aici, camerele au intre 16 si 26 de paturi, dar inainte aveau 80 de locuri, camerele fiind de cele mai multe ori supraaglomerate. Detinutii din Arad nu se inghesuie la munca, putin peste 200 dorind sa castige zile de libertate prin munca. Cei mai multi doritori de efort fizic sunt la sectia exterioara si muncesc la descarcat saci de produse chimice din vagoane. In interiorul penitenciarului detinutii lucreaza la incaltaminte, la bucatarie si la GAZ unitatii. Cusatorii de pantofi au pedepse variate, incepand de la consumatori de droguri, detinuti cu intentie de evadare, dar si cei recalcitranti sau agresivi. Nu pot fi foarte multi scosi la munca din cauza datelor din dosarul de penitenciar. "Problema este cu urmaritii general. Politia ii da prea repede in urmarire. A fost o data sau de doua ori acasa la el si gata. Ori asta conteaza foarte mult in dosarul unui detinut, pentru ca nu ii prea putem scoate la munca in exterior, mai ales la munci necalificate", spune unul dintre gardienii de la fabrica de incaltaminte. Vietasii de la Arad nu muncesc, dar isi petrec mare parte din timp la club sau la sport. Curtile lor de plimbare sunt amenajate pe acoperisul sectiei de maxima siguranta, deasupra propriilor celule. De aici pot admira panorama orasului. Spre deosebire de colegii lor de la Craiova, vietasii din Penitenciarul Arad au voie la plimbare si la club cate doua ore zilnic, o ora fotbal de doua ori pe saptamana si o ora pe zi tenis de masa. Proiectul inchisorii aradene a prevazut spatii de plimbare si de sport generoase pentru detinuti. In curtea interioara, detinutii nu au acces, cu exceptia celor care merg la munca. Accesul intre corpurile penitenciarului se face prin pasarele inchise, astfel ca detinutii nu se bucura de spatiul verde din curte. Destine. Nicolae Carneala este in puscarie pentru ca a dat foc la o casa. Conflictul este mai vechi. Cand era minor, Carneala a intrat intr-o casa unde a scris cuvinte porcoase cu vopsea alba si a spart un parbriz si o oglinda retrovizoare. A luat 10 luni pentru acele fapte. Cand a iesit prima oara din penitenciar a dat foc casei celui cu care fusese in conflict, judecatoria Saliste l-a condamnat in 1997 la 15 ani. Mai are doi ani si cinci luni si iese. "Sunt vinovat, nu zic ca nu sunt vinovat, dar sunt altii care au pentru omor mai putin. Pedeapsa de 12 ani a fost sporita cu trei ani pentru ca au zis ca s-a furat si au contopit totul cu violul de domiciliu. In casa era o butelie care a explodat. Eu n-am vazut decat parti din rechizitoriu, am cerut rejudecare si nu mi s-a aprobat, revizuire nimic, recurs in anulare respins. Casa era casa de vacanta a unui profesor universitar de la Sibiu. Nu a fost multumit cati ani mi-au dat, a mai vrut si bani", spune Carneala. Robert Ruja si-a cunoscut sotia in penitenciar in timpul unei pedepse anterioare. Amandoi aveau aceeasi ocupatie, furturi din locuinte. Pe parcurs s-au indragostit si au tinut corespondenta timp de trei ani. Cand s-au eliberat, au hotarat sa traiasca impreuna, dar sa si lucreze "impreuna". Urmau sa se casatoreasca, dar "au cazut la puscarie" amandoi si au luat cate sapte ani. In urma cu cateva luni, s-au decis sa se casatoreasca. Cununia a avut loc in clubul penitenciarului, dar nemultumirea este ca nu se pot intalni la vorbitor decat o data pe luna. "Acum, de cand e noul director, nu mai pot sa o vad decat o singura data pe luna. Au fost inainte doua vorbitoare pe luna. Si ea e aici, la femei. Ni se spune ca nu se poate, ca asta-i ordinul comandantului. Am ajuns sa-mi fac rapoarte pentru ca incerc sa iau legatura cu ea prin alte moduri nelegale. Am ajuns sa ma mutilez ca un gunoi, ca sunt disperat. Dragostea, oriunde te afli, nu moare. Oriunde ar fi omul. Asta nu inseamna ca noi n-avem suflet daca suntem hoti sau talhari", spune Ruja. Ramadan in inchisoare. Stau cinci intr-o camera: un marocan, un turc, doi iranieni si un filipinez. Dintre ei, numai filipinezul nu e musulman. Ceilalti sunt in plin Ramadan, postul pe care il tin musulmanii in acesta perioada. Asa ca nu mananca de la rasaritul Soarelui pana la apus. Ca sa reziste o zi intreaga fara sa puna nimic in gura, pana si tigarile sunt interzise, musulmanii inchisi in penitenciarul de la Arad se trezesc de la ora 4 dimineata, inainte de rasarit, ca sa bea o gura de ceai si sa manance niste paine. Un gardian special insarcinat le aduce apa calda cu care sa-si prepare ceaiul. Pana seara, nu mai mananca si nu mai beau nimic. Nu faptul ca e greu sa tii Ramadanul in inchisoare e principala problema a celor patru, dar le-ar placea ca din cand in cand sa treaca pe la ei vreun imam. Si-ar mai dori ceva mancare cu orez, ca la ei acasa, seara, dupa o zi intreaga de post, dar... "Noi intelegem ca nu sunt bani. Am vazut la televizor oameni care nu au nici macar o sticla de apa si dorm in corturi, pentru ca au ramas fara case. Nu e cazul sa facem mofturi", spune iranianul Nader Shahvaran. Marea durere a strainilor de la Arad e ca nu-si pot ispasi pedeapsa la ei in tara: "Eu sunt sofer de tir. Am fost condamnat pentru trafic de droguri. Mi-am recunoscut greseala, stiu ca trebuie sa platesc. Dar as vrea sa platesc la mine in tara. Nu mi-am vazut copiii si sotia de patru ani. Ce castiga Romania daca ne tine aici?". Ambasadele statelor din care sunt nu s-au interesat niciodata de soarta lor. Printre gratii  - Suntem multi la puscarie si pe drept, si pe nedrept. Puscaria ne da masa, baie, invatatura, tot ce trebuie, da’ instantele ne dau pedepse din burta. Ne dau ani cu gramada. 12 ani pentru furt! - Asa e, asta-i adevaru’! - N-avem cum sa ne reintegram in societate. Nu avem nici o sansa cand ne eliberam, nici o locuinta, nimica de lucru. Iara talharie? Nu e bine! - Afara, de ce nu se poate sa dam interviu ca ne rupe mascatii aici? - Ca ne rupe in gura! De ce ne rupe? Ca sunt imbracati in negru. In noul si vechiul cod penal scrie ca e interzisa chestia asta. Da’ se intampla foarte des! - Pe nimeni nu intereseaza. Daca le spui adevarul (n.r. – mascatilor), te calca-n picioare. Ne ia deoparte si iti da ca sa pomenesti... - Iti zice: Hai la plimbator si te-ncinge. - Te-ntind pe holul asta ca pe o broasca testoasa. Tortura e mare si acuma. - La raport? La care raport, ca e omul lor si nici macar nu sta cu tine de vorba la raport. Teatru "Lucram la o parodie care se numeste «Detinutii spun lucruri trasnite», moderatorul fiind Virgil Lantu. Parodiile sunt cele mai gustate de public si sunt legate de viata din penitenciar, dar si de viata dinainte de a fi turchidit. De exemplu, Plugusorul Detinutului a avut un foarte mare succes" - Butelie, detinut-regizor Cor "A te refugia in credinta este singurul lucru pe care il poti face aici. Credinta nu a facut niciodata rau. Este modul de a ne ajuta efectiv sa ne intoarcem la ai nostri, poate ceva mai buni. Presiunea psihica este foarte mare. Satisfactia materiala nu conteaza. Sa canti o liturghie nu-i de ici de colo. E un bun castigat" - cantor detinut Dezinteres "Problema este cu urmaritii general. Politia ii da prea repede in urmarire. A fost o data sau de doua ori acasa la el si gata. Ori, asta conteaza foarte mult in dosarul unui detinut, pentru ca nu ii prea putem scoate la munca in exterior, mai ales la munci necalificate" - gardian la fabrica de pantofi Dor de casa "Eu sunt sofer de tir. Am fost condamnat pentru trafic de droguri. Mi-am recunoscut greseala, stiu ca trebuie sa platesc. Dar as vrea sa platesc la mine in tara. Nu mi-am vazut copiii si sotia de patru ani. Ce castiga Romania daca ne tine aici?" - Nader Shahvaran, detinut iranian Suflet de hot "Acum, de cand e noul director, nu mai pot sa o vad decat o singura data pe luna. Si ea e aici, la femei. Am ajuns sa ma mutilez ca un gunoi, ca sunt disperat. Dragostea, oriunde te afli, nu moare. Asta nu inseamna ca noi n-avem suflet daca suntem hoti sau talhari" - Robert Ruja, detinut Actorie, revista, radio Grupa de teatru Blitz are noua membri cu diferite pedepse. Cel mai vechi este Arghir Colta, zis Butelie, care este regizorul trupei si cateodata autor de texte. Detinutii au reusit sa puna in scena spectacole cat mai variate: "Regele Lear", "Divina Comedie", "Pagini de Jurnal" de Andre Gide sau "Monologul lui Franz de Schiller". Acum se lucreaza puternic la "Viata merge inainte", o adaptare dupa Cernescu. Majoritatea detinutilor prefera parodiile. "Clubul de teatru a aparut in urma cu doi ani ca raspuns al dorintei noastre de intercomunicare. Repetitiile au loc doua, trei ore pe saptamana. Lucram la o parodie care se numeste «Detinutii spun lucruri trasnite», cu Virgil Lantu. Parodiile sunt cele mai gustate de public si sunt legate de viata din penitenciar, dar si de viata dinainte de a fi turchidit (n.r. – inchis, in limbajul puscariei). De exemplu, «Plugusorul Detinutului» a avut un foarte mare succes", spune Butelie. Munca grupului nu se rezuma doar la spectacole de teatru, detinutii scot si revista Tranzit 24 Magazin si au si o rubrica radio pe circuit inchis "Vorbind despre noi". Revista a fost denumita asa pentru ca ideea unei publicatii a penitenciarului a aparut in camera 24. La emisiunea radio care are o ora pe saptamana se anunta comisiile de eliberare conditionata, stiri de interes, dar mai ales se vorbeste despre etapele prin care trece un detinut care nu este de mult timp inchis si pe care cei care fac emisiunea spera sa-i ajute, deoarece si ei au trecut exact prin aceleasi momente. Biserica vrea, dar nu poate Valter are 27 de ani, a absolvit seminarul teologic in 2001 si are de ispasit o condamnare de 18 ani pentru omor. Este de trei ani si trei luni in penitenciar si este dirijorul corului bisericii inchisorii. Face practica aici, cum spune preotul. Dupa ce va iesi din penitenciar, nu mai poate decat sa fie cantaret de biserica. Peste cateva zile vor incepe repetitiile la colindele de Craciun. "Initial am venit la biserica pentru ca nu fac lucru numai de cand sunt aici. A te refugia in credinta este singurul lucru pe care il poti face aici. Credinta nu a facut niciodata rau. Este modul de a ne ajuta efectiv sa ne intoarcem la ai nostri, poate ceva mai buni. Presiunea psihica este foarte mare. Noi care suntem aici am ales biserica, nu ne-a fortat nimeni sa venim aici. Dar au fost si care au renuntat, s-au dus la munca, la pantofi. Satisfactia materiala nu conteaza. Eu am un an si jumatate de cand vin aici. Sa canti o liturghie nu-i de ici, de colo. E un bun castigat", spune un corist. Preotul ii tine isonul: "Important e ca invata ceva si cand ies ii mai trag de mana pe restul si activitatea se face cu ei pentru ei. Nu vine Ministerul Justitiei sa angajeze cantor la strana". Cea mai mare nemultumire a preotului de la inchisoarea aradeana este ca nu poate colabora cu colegii, relatia preot de penitenciar – preot paroh, in special de la sate, lasand de dorit. Odata, nu de mult, a observat ca unul dintre minorii care erau incarcerati devenise mai abatut. A aflat ca nu-l mai vizitase familia de mai bine de sase luni si a scris o scrisoare preotului din satul de unde era baiatul. Parintii baiatului erau saraci, dar preotul din sat a reusit sa-i aduca pana la Arad. Alti prelati au gasit tot felul de pretexte. Cei mai multi au spus ca au mult de lucru si nu au timp pentru asemenea colaborari. Carmen Plesa & Adrian Mogos - Jurnalul National