Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Miercuri, 26 octombrie 2005
Stirile TVA aici
  • "15" - o poveste de dragoste, consumata in timpul Revolutiei din ' 89

Filmari la Gara AradRegizorul Sergiu Nicolaescu a preferat sa-si filmeze ultima productie la Arad pentru costurile scazute
Luni seara, cinefilii aradeni  au avut o sansa unica: sa vada filmul alaturi de "creatorul" sau.
Sergiu Nicolaescu, regizorul premierei de la Cinematograful Dacia a sosit la Arad sa-si promoveze "noul-nascut".
Intamplator sau nu, si Aradul se afla pe lista celor cinci cinematografe din tara in care de vineri se poate urmari noua productie cinematografica a lui Nicolaescu, intitulata simplu "15".
Inainte de proiectia de gala a filmului a avut loc o intalnire la care a participat regizorul.
Desi a fost anuntata si prezenta actritei Ioana Moldovan la Arad, a putut fi vazut doar numele ei, si acesta in comunicatul de presa.

Pesedistii si ziaristii fata-n fata cu regizorul
Holul Cinematografului Dacia s-a transformat pret de un ceas intr-o sala de -hai sa zicem - conferinte.
Prezidiul a insemnat doua scaune si o masa impozanta.
In fata acestuia - mai multe mese si scaune din plastic, aproape toate ocupate de fosti membri marcanti ai filialei aradene a Partidului Social Democrat si, nu in ultimul rand, de ziaristi, caci la urma urmei era o conferinta de presa...
In partea laterala a holului trona un bufet cu tot felul de gustari.
Pe aceiasi parte, erau frumos aranjate o multime de buchete de flori, care ne-am gandit noi sigur vor sfarsi in bratele fostului senator Sergiu Nicolaeseu. Asa a si fost.
Momentele Revolutiei de la Timisoara filmate la AradAradul, "deghizat" in Timisoara
Aradenii care vor viziona filmul si li se va parea la un moment dat ca recunosc gara din municipiu, desi pe ea sta scris mare Timisoara, vrem sa-i linistim.
Au dreptate, gara si cateva strazi din orasul de pe Mures apar in film insa ca facand parte din Timisoara.
Aradul nu este pomenit in productia lui Nicolaescu, desi o buna parte a filmarilor au fost efectuate aici.
Chiar Nicolaeseu dezleaga misterul: "Filmarile de la Arad se refera la Timisoara. Am ajuns sa filmam in Arad pentru ca toate conditiile de aici erau mai bune si mai ieftine. Aveam o alta relatie aici cu oamenii. De pilda domnul George Medintu a fost unul dintre cei care m-au ajutat".
Valentin Voicila, prezent in distribute
Daca Aradul apare "deghizat" in filmul lui Nicolaescu, nici macar in distribute nu avem un reprezentant.
Era cat pe ce sa avem si noi un actor care sa ne duca faima urbei, dar pana la urma el a fost inlocuit de tripleta Ioana Moldovan - Daniela Nane - Mihaela Radulescu.
La inceputuri, cand Sergiu Nieolaeseu s-a decis sa inceapa munca la noua sa productie a vrut sa-l coopteze pe actorul aradean Valentin Voicila, cunoscut de locuitorii urbei ca fiind un vajnic luptator pentru libertate la Revolutia din 1989.
"Eu tin la Valentin Voicla. Am vrut sa-l bag in filmul meu. E unul care merita. La un moment dat nu a mai vrut. Atunci a trebuit sa-l inlocuiesc cu trei fete"- a explicat Sergiu Nicolaescu.
Desi Valentin Voicila nu este prezent in distributia filmului "15", potrivit site-ului Cinemagia, el apare ca jucand in productia amintita.
La filmografie, actorul aradean a jucat - potrivit site-ul amintit - in trei filme, ultimul fiind exact "15"...
Conferinta de presa la Cinema Dacia de la Arad cu Sergiu NicolaescuO poveste de dragoste...
Cel mai recent film al lui Sergiu Nicolaescu este, in opinia regizorului, "o poveste de dragoste care se intampla pe fiinalul Revolutiei, la Timisoara".
"15" este un film dramatic, as zice un film bun. Nu este un film despre Revolutie. Pentru a produce un film despre Revolutie, 15 ani inseamna intr-adevar putin. Filmul incepe la Paris si se termina pe 24 decembrie in Romania.
Maia Morgenstern, care joaca rolul jurnalistei franceze, crede ca personajul pe care l-a interpretat este crud, atroce, cinic.
Din punctul meu de vedere, nu e deloc asa. As fi vrut sa includ in film si interviuri cu Siviu Brucan, Ion Ilicscu si Traian Basescu in care sa-si exprime punctul de vedere asupra celor intamplate in '89. Am si realizat filmari cu Silviu Brucan si Ion Iliescu, pe care la final nu le-am mai bagat in film. Ideea de a prezenta Romania vazuta dupa 15 ani ma atragea, din acest motiv l-am si realizat. Sper ca spectatorul sa ramana cu ceva in urma vizionarii filmului.
Daca ramane cu ceva, eu sunt multumit. E tot ce am vrut eu"
- a declarat Sergiu Nicolaescu la conferinta de presa.
... transformata intr-o drama
Nicolaescu spera ca si cu "15" sa culeaga laurii pe care i-a avut cu Orient Expres declarat cel mai popular film romanesc al anului trecut.
Scenariul, semnat de scriitorul D.R. Popescu si de Nicolaescu insusi, parca duce mai departe tendinta din Orient Express, pe care de aceasta data o plaseaza pe fundalul evenimentelor din decembrie 1989, dar si in unul secund, al zilelor noastre.
Primul plan: Constanta, Timisoara- 16 decembrie 1989. Marinica (Cristi Iacob) este marinar.
El merge la Timisoara fiindca iubita lui, Imola (Ioana Moldovan), este insarcinata si trebuie sa se cunune religios inainte de nasterea copilului.
Protagonistele filmului lui NicolaescuImola imparte acelasi apartament cu Nina (Daniela Nane si Hilde colegele ei de la fabrica... 
In Timisoara, izbucneste revolutia anticomunista. Se trage. Cad 56 de civili ucisi de gloantele si baionetele securistilor. 
Din morga spitalului sunt ridicate 43 de cadavre si duse la Bucuresti pentru incinerare. Scopul era ca oficial sa nu apara un numar atat de mare de morti. Cei identificati urmau sa fie dati disparuti... Printre cadavre se afla si Marinica, care a primit un glont in burta, iar medicii crezand ca este mort l-au asezat in camionul figorific ce a luat drumul spre Crematoriul "Cenusa" din Bucuresti. 
Al doilea plan: Bucuresti, 21 decembrie 2004. 
Irenne (Maia Morgenstern) vine in Romania trimisa fiind de ziarul "Le Parisien Libre", pentru care lucreaza. 
Trebuie sa scrie despre Romania la 15 ani de la Revolutie. 
Nu a mai fost in tara sa natala de 15 ani. 
Va scrie despre destinul unei tari... despre destinul unui copil... 
Un copil nascut acum 15 ani, in acelasi timp cu libertatea, la Timisoara... 
Un copil pierdut, un copil abandonat... Cele trei povesti se impletesc...

Simona Valan - Agenda zilei

  • Sapte companii straine au pus ochii pe autostrada Arad- Timisoara!

Viitoarea autostrada Arad-Timisoara a atras multi licitanti - Virtual Arad News (c)2005Planurile Ministerului Transporturilor par in sfarsit sa se respecte.
Ministrul de resort a anuntat de curand ca, in acest an, se vor organiza doar licitatii vizavi de consultanta si constructia autostrazilor aflate pe lista de prioritati, iar acest fapt pare adevarat in privinta tronsonului Arad- Timisoara.
Astfel, un numar de sapte companii private s-au precalificat deja pentru licitatia privind asigurarea serviciilor de consultanta la constructia autostrazii Arad-Timisoara si a centurii Aradului.
Licitatia a fost organizata de Compania Nationala de Autostrazi  si Drumuri Nationale iar aceasta a dovedit faptul ca interesul e mare in acest domeniu.
Iar acestea, daca ar fi sa ne luam doar dupa firmele care vor sa asigure consultanta acestui tronson si pentru centura Aradului: o companie din Canada si consortii din Marea Britanie, Franta,  Italia, Spania si SUA.
Un ultim cuvant de spus in problema firmei care va oferi consultanta pentru autostrada Arad Timisoara si pentru centura Aradului il are desigur Banca Mondiala, in conditiile in care banii pentru constructia acestui tronson vin din fonduri europene.
Ofertele tehnice au fost deja evaluate de  Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale iar raportul de evaluare a fost transmis Bancii Mondiale pentru avizare, institutia bancara urmand sa se pronunte in zilele urmatoare. 
Dupa ce Banca Mondiala va lua decizia, vor fi deschise si ofertele financiare.
Cel care va castiga licitatia in cauza va acorda asistenta firmelor care vor face proiectare autostrazii, celor ce se vor ocupa de constructia acesteia si de etapa post-constructie, dar si asistenta in ceea ce priveste licitatiile ce se vor tine lant.
Dupa licitatia pentru consultant, va urma, in privinta tronsonului Arad-Timisoara, licitatia pentru proiectare.
Pana in momentul de fata, pentru aceasta sectiune de autostrada a fost garantat un credit de 200 de milioane de euro de la BEI, bani care vor merge pe proiectare si pe parte din executie.
Cat priveste contractul  consultanta el va dura 72 de luni.

Adriana Barbu - Observator

  • Furtul leilor de la casa de schimb

Inca o casa de schimb valutar a fost jefuitaAngajata unei case de schimb valutar a reclamat ca a fost talharita de catre doi necunoscuti care i-au furat 60.000 de lei noi (600 de milioane de lei vechi).
Banii proveneau de la firma la care lucra femeia, care sustine ca a fost atacata in fata casei sale.
Potrivit declaratiilor victimei, doi barbati au acostat-o cand s-a urcat in masina, au deschis portiera din dreapta si au luat de pe bancheta o geanta in care erau incasarile din ziua precedenta.
Politistii aradeni au apreciat insa ca exista unele neconcordante in declaratiile femeii, care nu ar fi fost foarte cooperanta in momentul audierilor.
"Pare suspect in primul rand faptul ca angajata a dus banii firmei la ea acasa", a declarat Camelia Tuduce, purtatorul de cuvant al IPJ Arad.
Anchetatorii cred ca, in cazul in care povestea femeii este totusi reala, cei care doi atacatori au actionat dupa un plan bine pus la punct.

Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

  • Strainii se simt ca la ei acasa la Horia

Centrul pentru Refugiati de la Horia gazduieste persoane straine ajunse fraudulosCentrul de Cazare a Strainilor luati in custodie publica Arad, situat in localitatea Horia, este una dintre cele doua institutii din tara care se ocupa, in mod expres si neechivoc de soarta acelor persoane care au fost depistate cu sedere ilegala in Romania.
Pentru inceput trebuie precizat faptul ca aceste persoane, la randu-le, au probleme complexe. 
Nu au documente de identitate sau au trecut fraudulos frontiera de stat a Romaniei. 
In acest caz, dupa ispasirea pedepsei in penitenciar, pana la scoaterea definitiva din tara, pe o perioada determinata de instantele de judecata, acestia sunt cazati la centrul de cazare a strainilor din Arad.
Afro-asiaticii, pe primul loc
Asa se face ca, de la infiintarea sa in anul 2003, Centrul de cazare a Strainilor luati in custodie publica a avut in semidetentie de la 5 panel la 50 de straini, numarul lor, in timp, avand mai putina importanta. 
Daca ar fi sa facem o ministatistica, aflam de la comisarul sef Stefan Damb, seful centrului, ca, in marea lor majoritate, strainii provin - din tari afro-asiatice (Iran, Irak, Turcia, Bangladesh, India, Moldova, Georgia, Rusia, Ucraina, China, Egipt etc.)
Problema Iran
In marea lor majoritate, s-a reusit scoaterea acestora din tara, in urma demersurilor facute ambasadelor tarilor la Bucuresti, dar exista si mici obstacole, cum ar fi Iranul. 
Aici intampinam o reticenta din partea acestui stat de a colabora cu organismele romanesti. 
Asa se face ca, din totalul celor care se afla la centrul de cazare straini luati in custodie publica, 99 de procente dintre cei prezenti nu si-au putut suporta cheltuielile pentru expatriere.
Cazuri si cazuri
Modalitatea de depistare a strainilor este, in linii mari, una relativ simpla. 
Centrul de la Horia colaboreaza cu fratele sau -Biroul de straini, apartinand tot Autoritatii pentru Straini - in vederea depistarii acestor straini. 
In cazul in care se adevereste ca persoana suspectata indeplineste toate conditiile pentru a fi "cazata", aceasta va petrece de la 30 de zile - pana la sase luni, in cazul in care nu s-a putut efectua indepartarea sa din tara. 
Comisarul sef Stefan Damb explica: "Aceste decizii se iau in baza unei hotarari judecatoresti in care se stabileste luare in custodie publica. Am avut un caz de returnare si unul de expulzare".
Procedura expulzarii
"Trebuie sa se stie faptul ca, in cazul in care, dupa sase luni, nu s-a reusit, din diferite motive, indepartarea strainului din tara, acesta este tolerat pe teritoriul Romaniei timp de sase luni, timp in care acesta trebuie sa-si reglementeze situatia.  In cazul in care acestia nu pot justifica prezenta in Romania, atunci ur"meaza procedura expulzarii" - ne declara comisar - sef Stefan Damb, seful Centrului de Cazare Straini in custodie publica Arad.
Conditii de cinci stele
Daca, in linii mari, acesta este drumul pana la Centrul de cazare, sa vedem cati au ajuns, in prezent, la el si... ce conditii li se ofera. 
Pentru inceput trebuie precizat ca munca angajatilor acestei institutii nu este una foarte usoara, avand de preintampinat si, daca este cazul, de a neutraliza, orice iesire in decor a strainilor cazati aici. 
In acest sens, printr-o colaborare buna cu alte institutii omoloage din alte tari, s-au pus bazele unui parteneriat extrem de fructuos. 
Danemarca, Suedia, Olanda sunt doar cateva dintre tarile cu care Centrul de cazare Straini in custodie publica Arad a colaborat.  
Stefan Damb ne spune ca urmeaza sa primeasca ajutoare materiale necesare bunei activitati de la olandezi si exemplele ar putea continua.
Se urmareste tot
Dar, sa revenim la dotari. 
Chiar daca nimeni nu ar recunoaste-o, a sta intr-o camera cu doua paturi, avand la dispozitie televizor, sala de intretinere fizica, club si cate si mai cate poate suna a fi o reclama la...hotel. 
Nu este chiar asa, dar... 
"S-au investit, aici, 700 de mii de euro din fondurile Uniunii Europene. Am stiut sa-i folosim acest bani cum trebuie. Siguranta este pe primul loc, tocmai de aceea exsista camere de luat vederi peste tot, care inregistreaza fiecare miscare, atat in exterior, cat si in interior. De asemenea, strainii beneficiaza si de consultanta medicala gratuita" - mai preciza comisar - sef Stefan Damb.

Dacian Don - Saptamana aradeana

  • Proiect pentru Satul Turistic Salageni

Salageni poate deveni un sat de vacanta renumit - Virtual Arad News (c)2005Asezat pe platforma unuia dintre dealurile dispuse in alternanta cu vaile, intr-un spatiu mioritic, satul Salageni (aceasta pare sa fie denumirea corecta) este atestat documentar inca de la 1500, cand turcii au ajuns in zona dupa expansiunile Imperiului Otoman spre Europa Occidentala.
De la ei a ramas pana astazi un loc de pamant cunoscut sub denumriea "La Turcu".
In urma cu patru, cinci secole, satul nu era o asezare propriu-zisa, cu case adunate intr-un singur loc si cu ulite, precum este astazi, ci doar un crang de case risipite la distante de zeci, poate sute de metri, fiecare ridicata pe pamantul proprietarului de pamant.
Asa se explica denumirile de locuri, mai exact de suprafete agricole din jurul satului, cum ar fi: Babutasca, Moata, Spinii Iorghii, Marisestiuri, Tartastiuri, Dealul Vetii etc.
Perioada de maxima inflorire a localitatii a fost cea interbelica, dintre primul si al doilea razboi mondial, cand mai toate casele au trecut la acoperisuri de tigla, in locul celor de paie.
La inceputul anilor 1950, doar baba Paulina mai avea o casuta cu acoperis de paie innegrite de vreme si ploi, in rest toate cele aproximativ o suta de cladiri au fost modernizate, atat cat poate fi moderna o casa cu ferestre duble, cu ochiuri mari, din sticla, usi si mobilier realizate la comanda de tislerul (tamplarul) satului.
In anii socialismului, satul a stagnat vreme indelungata, ajungand la un moment dat in situatia de a fi parasit in totalitate si desfiintat in conformitate cu ordinele fostului dictator Ceausescu.
Asezarea a scapat pana la urma de buldozer, gratie statornicirii unor clanuri de moldoveni, dar nici dupa Revolutia din '89 nu a prins o zodie mai buna.
Depopularea a continuat, in special din cauza migratiei tinerilor spre locuri mai prielnice pentru intemeierea unui viitor si probabil ca intr-un timp nu prea indepartat s-ar fi stins de la sine, odata cu trecerea ultimului batran la cele vesnice.
Daca nu se va ajunge totusi la acest sfarsit dramatic si daca satul va renaste la o noua viata, acest lucru va depinde in mare masura de viabilitatea, de seriozitatea si realismul unui generos proiect initiat de Consiliul local Sebis pentru dezvoltarea turistica a localitatii.
Germenele acestui proiect a incoltit in mintea primarului Gheorghe Feies, in urma unei suete la o ceasca de cafea, prilej pentru semnatarul acestor randuri de a proiecta verbal un plan cutezator de valorificare in scop turistic a minunatului peisaj natural din zona Babutasca, amplasata in imediata apropiere a padurii ce acopera varful Plesa.
I-am vorbit atunci primarului despre oportunitatea unui sat turistic asezat in acest spatiu natural deosebit de pitoresc, i-am spus cat de interesati ar putea fi turistii straini de o primire la Salageni, dupa traditie, la o baza amplasata la Curtea Domneasca, unde sa fie tratati cu o tarie de pruna curata, cu paine proaspat scoasa din cuptorul ars cu foc pe baza de lemn, iar dupa un moment de relaxare sa fie imbarcati in trasuri si transportati pe un drum de pamant, care trece prin padurea "Lunchita", la liziera acesteia.
Aici, in aceasta padure, trasurile ar urma sa fie "atacate" de lotri calari, buzunariti si jefuiti cei cu pungi burdusite cu galbeni.
Doar doamnele si domnisoarele ar urma sa fie exceptate de la jaf, scapand doar cu o piscatura, doua, eventual cu un sarut talharesc, furat pe apucate de lotrii cei tineri si cu mult sarm.
S-ar putea insa ca unele domnite mai sagalnice, sa fie rapite si duse in galopul cailor pana la locul de cazare, unde ar urma sa fie negociate rascumpararile acestora de catre familie.
Este doar o secventa din indraznetul proiect al turismului rural, despre care ne vorbeste pe larg domnul primar Feies.
- Satul turistic urmeaza sa fie amplasat intre dealurile Babutasca si Pusta, de o parte si alta a unei albii de parau activ doar in sezonul ploios si va cuprinde o suprafata de circa 80-100 hectare de padure si pasune slab valorificata.
La Salageni casele taranesti vechi ar putea deveni puncte de atractie pentru turisti - Virtual Arad News (c)2005La vale am si parcelat vreo patruzeci de amplasamente cu suprafata de 250 metri patrati fiecare, pentru constructia unor cabane particulare pentru odihna si recreere.
Patru dintre acestea au fost deja vandute, asa cum in sat s-au vandut unor italieni alte patru case.
Unul dintre acestia afirma ca intentioneaza sa construiasca un hotel in vatra satului.
Din proiect fac parte unitati tip gospodarie rurala, taraneasca, unde turistii pot participa alaturi de tineri si tinere din sat la muncile din gospodarie (furajatul vacilor ori bivolilor, hranitul grasunilor, a pasarilor de curte ori a celor decorative (fazani, pitulici, pauni) pasari cantatoare sau dintre cele calatoare care cuibaresc in padurile si crangurile din zona etc.), sa participe la muncile campului daca doresc, la insamantatul culturilor, la intretinerea plantelor, la cosit, la adunat fan si la transportul acestuia cu carutele, ca pe vremuri.
Turistii pot participa direct alaturi de gazde la aceste munci, ori pot doar sa priveasca stand la umbra vreunui arbore singuratic, la capat de holda.
Cei interesati pot insoti carutasii plecati la adunat lemne pentru foc din padurile apropiate, pot culege ciuperci (mai de vara ori mai de toamna, galbiori, copite (sau pitoance) ronite ori creasta cocosului, vor putea culege fructe de padure sau plante medicinale.
Pe pusta, vara spre toamna, dupa ploaie, cresc ciuperci deosebit de apreciate pentru calitatile lor gastronomice.
Cei mai lacomi in preferinte pot opta doar pentru drumetii cu trasuri trase de cai pe trasee pitoresti din Babutasca pana la Fantana Vacilor ori la Fantana Corbului din pasune.
Cei mai imdrazneti dintre oaspeti vor avea ocazia sa practice calaria de agrement pe timp favorabil, iar iarna, cand va fi zapada, pot drumeti instalati comod intr-o sanie trasa de bidivii.
In serile frumoase, marcate de farmecul naturii, oaspetii pot participa la o claca pentru torsul fuiorului, pentru a asculta cantece folclorice ori pentru a se angrena in joc cu gazdele.
Pe povarnisul nordic al dealului Plesa pana in vale, intentionam sa atragem o investitie particulara pentru amenajarea unei partii de schi, eventual un tele-scaun, iar pe platoul pustei un mic aerodrom pentru zboruri de agrement cu avionul si parasutism sportiv.
Tot pe platoul pustei vom amenaja terenuri pentru minifotbal, volei ori tenis de camp, iar in vale avem plan pentru o pescarie cu scop sportiv-turistic.
- Proiectul este fabulos, dar orice lucru mare este initiat de idei cutezatoare; cand va demara acest proiect, domnule primar?
- Orice fel de constructie incepe de la temelie, adica de la infrastructura.
Pentru inceput am taiat cu buldozerul un drum pe marginea padurii de la Curte pana la statiune, pe o lungime de circa un kilometru si jumatate, si am transportat peste o suta de roabe de balast pentru fundatia viitorului carosabil.
Am construit un podet peste Paraul Ciresorului si am amplasat un tub de ciment cu diametrul de un metru pe cursul unei viituri a apelor scurse de pe versant in urma precipitatiilor.
In curand va incepe asfaltarea drumului pe o lungime de circa trei kilometri de la Prajesti pana la viitoarea statiune turistica, iar in primavara vom pozitiona un cablu electric subteran si vom continua constructia si asfaltarea drumului.
Acesta ar fi proiectul viitorului sat turistic Salageni, menit sa readuca batrana asezare la viata si sa dea o sansa localnicilor de a-si implini destinul in satul natal, prin dezvoltarea si practicarea unor activitati adiacente Statiunii turistice Babutasca.

Stefan Tabuia - Adevarul


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Saptamana aradeana,TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]