Miercuri, 27 aprilie 2005

Stirile TVA aici

• La initiativa UAV -  Mars de solidaritate pentru jurnalistii rapiti

Ieri, la ora 14:30, studentii de la facultatea de jurnalism din cadrul UAV, impreuna cu marea majoritate a jurnalistilor din Arad, au organizat un mars al tacerii de solidaritate pentru cei trei jurnalisti rapiti in Irak.  Impreuna cu rectorul Universitatii "Aurel Vlaicu" prof. univ. dr. Lizica Mihut, directorul artistic al Teatrului "Ioan Slavici", Zoltan Lovas si cu presedintele Consiliului Judetean, Iosif Matula, zeci de jurnalisti aradeni s-au adunat ieri in fata primariei din Arad rugand si ei, precum alti colegi din tara, ca jurnalistii rapiti sa fie lasati in libertate.  Punctul de plecare al acestui mars a fost platoul din fata Primariei, unde jurnalistii si studentii au afisat portretele lui Marie Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian si Sorin Miscoci.  Sub aceste portrete era scris "Eliberati-i pe ziaristi" si "Suntem alaturi de voi".  De asemenea, profesorul de limba araba de la universitatea mai sus mentionata,.Taha Abed, cetatean arab, a inaintat un apel catre rapitori in limba lor. "Libertate" a fost cuvantul pe care Taha Abed a tinut sa-l afiseze in fata celorlalti.  Si speram ca asta se va si intampla, adica cei trei jurnalisti voi fi lasati in libertate. A. K. - Agenda zilei

• Cinci ani de la o privatizare reusita: Astra Vagoane Calatori - cu doi ani inainte in Uniunea Europeana!

"Am fost invitat intr-o fabrica de vagoane si constat ca am ajuns intr-o... farmacie", si-a exprimat surprinderea Alexandru Noaptes, director general - presedinte al SNTFC "CFR Calatori", la festivitatea care a marcat la sfarsitul saptamanii trecute, cinci ani de la privatizarea societatii ASTRA VAGOANE CALATORI ARAD.  Asezata langa oricare dintre articolele pe care le-am scris in anii premergatori privatizarii, in care relatam despre situatia disperata a fabricii ajunsa pe butuci, afirmatia demnitarului din Capitala reflecta, sintetic, transformarile care le-a suferit fabrica aradeana de vagoane calatori dupa privatizare. "Stiam ca vom reusi" Am fost primul ziar care in urma cu cinci ani, cand FPS - Filiala Arad anunta, dupa sase tentative nereusite, privatizarea fabricii, ne-am exprimat rezerva fata de posibilitatea redresarii societatii ASTRA VAGOANE CALATORI de catre "obscurele sereleuri" XEDOX si TRISTAR.  Eram influentati in demersul nostru jurnalistic de celebrele privatizari care n-au facut altceva decat sa consfinteasca falimentul unor intreprinderi de renume din tara: Combinatul Siderugic Resita, Semanatoarea Bucuresti, TEPRO Iasi.  Cazuri celebre in care asa-zisii "investitori strategici" erau de fapt niste "tepari strategici".  Privita prin prisma atator privatizari esuate, rezerva fata de inca o privatizare "ca atatea altele" ni se parea fireasca.  Atat noua, celor din presa, cat si mediului de afaceri aradean.  A urmat un fel de "armistitiu" tacit, pe care un ziar care se respecta, il da de obicei unor oameni politici nou - instalati sau unor investitori noi in Arad.  "Atunci stiam ca nimeni nu vine sa ne imbogateasca! Mai stiam ca prin munca si perseverenta vom reusi", spunea la festivitatea de vineri Valer Blidar, reprezentantul actionarilor societatii. Si au reusit.  Inca de la jumatatea anului 2000, noii actionari ai fabricii au elaborat o strategie de restructurare si redresare astfel incat in maxim un an uzina sa nu mai inregistreze pierderi.  "Marketingul a fost sageata cu care am tras in toate directiile. Concomitent cu incercarea de a reocupa pozitiile avute inainte de 1989 in anumite zone ale Asiei si Africii, am fortat si intrarea in tarile vest-europene, piete unde industria de vagoane calatori din Romania nu a fost prezenta niciodata", spune Valer Blidar.  De remarcat faptul ca prima tara in care au avut succes a fost Franta. Au urmat Austria, Germania, Egiptul si Iranul. De la "Sageata marketing" la "Sageata albastra" La numai un an de la preluare, fabrica aradeana de vagoane calatori a ajuns la linia de plutire, obtinand primul profit dupa ani de zile.  In perioada trecuta de la privatizare, Astra Calatori a colaborat si cu Calea Ferata Romana, livrand atat vagoane noi de mare viteza, cat si vagoane modernizate pentru trenurile Intercity.  Tot la fabrica din Arad au fost efectuate reparatii si revizii la vagoanele fabricate aici.  Ca o confirmare a revirimentului intreprinderii, vagonarii aradeni au lansat in Romania celebrul automotor cunoscut sub denumirea de "SAGEATA ALBASTRA".  Au dovedit astfel ca angajatii societatii ASTRA VAGOANE CALATORI sunt pregatiti de pe acum sa faca fata exigentelor din Uniunea Europeana. "Avem sectii care nu sunt cu nimic mai prejos decat cele similare din Franta sau Germania si asta ma face sa fiu optimist si sa cred ca nu vom dezamagi nici pe viitor", a punctat reprezentantul actionarilor.  Acesta a tinut sa precizeze insa ca nu vrea sa se inteleaga ca toate meritele pentru succesele de pana acum se datoreaza actionarilor.  "Am gasit aici un colectiv de oameni harnici, cu un sindicat puternic dar constient si responsabil, care a stiut sa aleaga, atunci cand a fost cazul, din doua rele, raul cel mai mic. Altfel nici nu ar fi fost posibil sa realizam ceea ce am realizat. Sindicatul din ASTRA a invatat foarte bine lectia economiei de piata si a stiut si cand sa ceara dar si cand sa se abtina". Premii de... Formula 1! Pentru a demonstra ca aprecierile la adresa angajatilor nu sunt doar vorbe goale, la festivitatea organizata vineri in sectia in care se produce "SAGEATA ALBASTRA", patronatul societatii a acordat tuturor salariatilor prime consistente.  Printre acestea s-au numarat si cinci limuzine marca TOYOTA, nou-noute, cu care au fost premiati cinci dintre directorii societatii.  "In viitor vom extinde premierea la nivelul sefilor de sectii", a lansat Valer Blidar "provocarea" dupa inmanarea ultimei chei a celei de-a cincea limuzine... Legislatia financiar- fiscala "vopsita" incurca firmele Profitand de prezenta la festivitate a autoritatilor locale si a parlamentarilor aradeni, Blidar a amintit si cateva dintre greutatile pe care le-a intampinat in cei cinci ani si de care nu au scapat nici in prezent:  "Din pacate, marile greutati le intampinam nu din cauza conditiilor dure din U.E., ci datorita unor factori interni cum ar fi legislatia financiar-fiscala, care continua sa fie o legislatie de tip centralizat, vopsita pe ici-pe colo cu cateva prevederi preluate din legislatia europeana. Aceasta nu face altceva decat sa incurce si mai rau lucurile. Suntem a doua tara din lume dupa Argentina, care impoziteaza hartii si nu venituri, creandu-ni-se astfel tot felul de datorii pe care nu le-am datora in nici o tara normala din lume. Ca urmare acestui fapt, mii de intreprinderi viabile au fost aruncate in prapastie. Alunecarea marilor intreprinderi pe toboganul falimentului va continua pana cand cineva va intelege ca trebuie sa se treaca la impozitarea veniturilor, intrucat, oricat de bine intentionat ar fi agentul economic, acesta nu poate plati impozite inainte de a incasa contravaloarea produselor livrate sau a serviciilor prestate. Speram ca actuala guvernare va rezolva aceasta problema deosebit de grava pentru toate intreprinderile mari si cu ciclu lung de fabricatie. Noi ne-am nascut optimisti si credem ca asa se va intampla". Familia "ASTRA" - tot mai mare Concomitent cu redresarea fabricii aradene de vagoane calatori familia ASTRA s-a marit de la un an la altul.  In 2002, grupul de firme a devenit actionar majoritar la Fabrica de Strunguri ARIS Arad, iar in 2003 a achizitionat pachetul de actiuni de 100% la SIRV CARANSEBES.  Ultimul membru al "familiei" s-a alaturat grupului in urma cu cateva zile cand actionarii au devenit si proprietarii Societatii de Intretinere si Reparatii Vagoane de la Titu - langa Bucuresti.  "Aceste achizitii nu au fost facute de dragul achizitiilor. Noi nu suntem cumparatori de profesie. Societatile cumparate asigura toata gama de produse si servicii in domeniul feroviar. Raspandirea lor in teritoriu este de asemenea importanta, intrucat in felul acesta se reduc drastic deplasarile inutile ale vagoanelor pentru reparatii si intretinere si se economisesc mari sume de bani atat de catre noi, cat si de catre CFR Calatori", a spus V. Blidar. Finalul manifestarilor prilejuite de cei cinci ani de la privatizare i-a adus la rampa pe indragitii solisti Gheorghe Turda si Sava Negrean Brudascu, care alaturi de orchestra "TRANSILVANIA" din Baia Mare, condusa de directorul Dumitru Dobrican, un maestru al taragotului, profesor la Conservatorul din Cluj, au intretinut atmosfera pana inspre dimineata. Florin Trut - Adevarul

• Vanzatorii se plang ca e prea lesna carnea de miel, cumparatorii ca e prea scumpa

S-a deschis sezonul mieilor!  Ieri a fost prima zi in care in pietele aradene s-au vandut mioare, intr-o cantitate mai mare, pentru masa traditionala de Paste.  Potrivit prevederilor Directiei Sanitar-Veterinare, anul acesta se poate gasi carne de miel in trei piete: Catedralei, Mihai Viteazul, Hala Agroalimentara Vlaicu. Vanzatorii sunt, deocamdata, putini, iar oferta slaba.  In total mai putin de 30 de miei sacrificati se puteau gasi ieri, in jurul pranzului, pe tarabe. Elena Maniau a venit cu sosit tocmai de la Fiscut.  Au adus pentru inceput zece mioare.  Vanzarile insa nu prea merg in Piata Catedralei.  Jumatate de zi le-a trebuit sa dea niste pulpe, coaste si doi miei intregi.  Pretul este negociabil: 160 de mii de lei kilogramul, dar coboara cu 10 000 daca se cumpara tot mielul.  Se lucreaza la trei tarabe.  "Am cerut la inceput 170 de mii, dar nu ne-a dat nimeni. Nu merge deloc vanzarea. Nu merita sa tii oi; a fost o iarna grea, abia daca au ajuns mieii la sapte-opt kilograme, desi pe vremea asta ar trebui sa fie deja la peste zece kile" – spune Elena Maniau.  Are acasa 300 de oi, dar e foarte nemultumita, fiindca statul nu ii prea sprijina pe crescatori. In Piata Mihai Viteazul sunt de departe cele mai mari preturi.  Vanzatorii sunt foarte surprinsi sa afle de la noi ca in Catedralei pretul nu e de 200 de mii de lei, cum stiau ei, ci mult mai mic.  Si aici vanzarea mieilor pare o afacere de familie; cativa oieri din Siclau cer 180 de mii de lei/kilogram.  Negociabil, in functie de cantitatea cumparata.  Marfa trece greu, dar oamenii se consoleaza cu faptul ca si in anii precedenti primele zile erau mai neproductive.  Asteapta sfarsitul de saptamana, joi, vineri, sperand intr-un aflux ridicat de musterii. La Hala Agroalimentara din spatele postei din cartierul Aurel Vlaicu nu ne vine sa credem ochilor.  O singura masa, stinghera, e umpluta cu carne.  "Altii inca n-au venit. Noi suntem de la Pancota, am adus zece miei, sa vedem cum merge"  - spune pietarul.  Pretul e la 170 de mii de lei.  Omul e nemultumit, fiindca angrosistii omoara piata: la Caia, de exemplu, carnea se vinde mai lesna.  "Cum sa nu aiba preturi mai bune, cand ia mioarele de la noi cu 100 de mii kilogramul, le agata in cui in magazinul lui si cere cu 50 de mii in plus. Asa e greu sa tinem pasul cu el".  In hala din Vlaicu am gasit singurii miei etichetati, cu pretul afisat la vedere, asa cum cere legea. La Obor mielul viu se cumpara cu 55 000 de lei kilogramul, iar in piata din Sanicolau cu 55-60 de mii.  Ieri la pranz insa nici un comerciant nu mai era in piata. Interesant ar fi faptul ca, in lipsa unei camere frigorifice, pietarii isi tin marfa in… portbagajul masinii.  Noroc ca acum nu e foarte cald si carnea nu se strica atat de usor. Despre acest aspect, inspectorii de la Protectia Consumatorului spun ca "nu este legal, dar se mai trece cu vederea. Cand vom avea reclamatii, verificam. Amenzile sunt mici, dar cel mai grav pentru pietari este oprirea de la vanzare a marfii". "Joi, vineri va fi varful la vanzari. Ne asteptam ca pretul sa creasca atunci la 200 de mii de lei kilogramul. Suntem pregatiti cu cateva sute de mioare, daca piata merge bine. Sambata nu mai taiem, fiindca exista riscul sa nu putem vinde si sa ramanem cu carnea pe cap spune Elena Maier, pietara din Siclau" Andrei Ando - Observator

• Despre Europa

Semnarea acordului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana este un eveniment deosebit de important asteptat de multa vreme de catre romani. Pentru a arata aradenilor care sunt drepturile si obligatiile unui cetatean al Uniunii Europene, zeci de copii au distribuit pliante cu informatii. Momentul nu a fost ales intamplator, avand in vedere faptul ca autoritaaile romane au semnat acordul de aderare la Uniunea Europeana. Pliantele contin informatii despre institutiile uniunii, drepturi si obligatii, pe care le vom avea dupa integrare. Distribuirea plientelor a fost organizata de Inspectoratul scolar care a pus la dispozitie si materialele informative. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

• Dans, Povesti si Exotism, la Filarmonica

Programul saptamanii trecute, desfasurat in sala mare a Filarmonicii a fost cat se poate de atragator. Deschiderea s-a facut cu "Suita a II-a", orchestrata de Igor Stravinski in anii 20, cand incerca sa faca o cariera de pianist si dirijor din motive financiare, revenind astfel la doua creatii proprii pentru pian la patru maini din anii 1915-16. Orchestra dirijata de Ilarion Ionescu - Galati a realizat expresia simpla, naturala subliniind rafinamemtul coloristic al pieselor componete: Mars, Vals, Polka, Galop, ceea ce nu putea decat sa capteze pe cei prezenti. Gabriel Croitoru, laureat al multor concursuri internationale, solist al Filarmonicii din Ploiesti, profesor asociat al Universitatii de Muzica din Bucuresti, a interpretat alaturi de orchestra dirijata de I.Ionescu Galati "Simfonia spaniola" de Eduard Lalo. Solistul a dat stralucire expresiei voluntare si pasionate, pe fondul coloritului insorit al orchestratiei in prima parte, a sugerat veselia capricioasa a celei de-a doua, patetismul din a patra miscare, atmosfera sarbatoreasca a finalului, entuziasmand publicul. Ilarion Ionescu Galati a oferit in final o lucrare programatica ce poate da frau liber fanteziei, Suita simfonica op. 35, "Seherezada" de Nicolai Rimski Korsakov. Pornind de celebrele basme din "1001 de nopti", compozitorul, profund armonist si colorist, autor si al unor tratate de armonie si orchestratie, a realizat o lucrare pe care o dorea perceputa pur muzical, fara o stricta legatura cu povestilor propriu zise care l-au stimulat. El a gandit orchestra ca o uriasa si ideala claviatura, care "povesteste" in felul ei specific, claviatura pe care dirijorul a manuit-o cu maiestria pe care i-o cunoastem din prezentele sale aradene anterioare. Hugo Hauptmann - Virtual Arad