Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Vineri, 27 mai 2005

Stirile TVA aici

  • In localitatile judetului - Bugete mici sosele pe masura...

Repararea drumurilor se face in functie de bugetul local - Virtual Arad News (c)2005Zilele trecute, intr-un scurt periplu prin cateva dintre localitatile judetului am avut surpriza sa constatam ca, dupa o iarna atat de grea, starea soselelor este mult mai buna decat ne-am fi imaginat. 
Este adevarat ca drumurile asfaltate pot fi numarate pe degete, majoritatea fiind doar pietruite. Dar tot atat de adevarat este ca, parca, in acest an exista o mai mare preocupare din partea edililor locali pentru a le repara.
La Vladimirescu, in mod surprinzator, cel mai rau se circula chiar pe soseaua din fata...Primariei. 
Asfaltata, dar plina de gropi, reprezinta o adevarata provocare pentru soferii care se straduiesc din rasputeri sa le ocoleasca. 
Mult mai lejer intri pe drumurile laterale, pietruite candva, si parca, cu mai putine gropi.
Este adevarat ca oamenii din comuna cu care am stat de vorba ne-au trimis si spre zone unde accesul este mult mai greu de realizat, in special atunci cand ploua. 
Pentru a atenua, cat de cat, efectele produse de zapada si de inghet asupra soselelor, primarul Ioan Crisan spune ca a dus deja balast pe care lucratorii l-au imprastiat si l-au tasat cu autogrederul pe cele mai afectate cai de acces din Vladimirescu, Horia si Cicir. 
Cele peste o suta de milioane de lei, alocate in acest sens, nu sunt, insa, suficiente. Din pacate, nici bugetul nu permite mai mult. 
Tocmai de aceea, afirma edilul sef se va actiona pe masura ce vor fi fonduri. 
La Mandruloc insa, un alt sat apartinator de Vladimirescu, este jale. Oamenii relateaza ca, odata cu trecerea timpului, starea soselelor s-a inrautatit.
Gropile intalnite la tot pasul devin adevarate capcane atunci cand ploua, iar soferii care nu stiu drumul au toate sansele sa cunoasca adancimea craterelor. 
Iar de cand au inceput sapaturile pentru introducerea apei curente in localitate, satenii spun ca lucrurile s-au inrautatit. 
Tocmai acesta este si motivul pentru care, afirma Crisan, nu se poate interveni deocamdata. 
Drumul spre Valea Cladovei e plin cu gropi - Virtual Arad News (c)2005"Nu ar avea rost, pentru ca lucrarile cu introducerea apei nu au fost finalizate. Nu are sens sa aruncam banii pe apa sambetei." 
In concluzie, localnicilor nu le ramane decat sa aiba rabdare si sa...spere.
Surprinzator, la Cicir, drumurile sunt, in cea mai mare majoritate, mai bune chiar decat la Vladimirescu. 
Exceptie fac cele pe care circula masinile de mare tonaj care transporta nisip de la bastiera. 
"Este ingrozitor. Drumul arata intr-un hal fara de hal. Ca sa nu mai spunem ca se ridica un praf de poti sa-l tai cu cutitul. Pur si simplu nu mai rezistam asa" se plange I. S., locuitor al uneia dintre strazile cu pricina. 
De curand, administratorii balastierei si-ar fi luat angajamentul ca, in cateva luni vor repara soselele pe care angajatii care transporta balastul le tranziteaza cel mai des. Ramane de vazut daca isi vor respecta sau nu promisiunea.
Pe strazile laturalnice din Sambateni si Paulis se circula chiar bine. Este adevarat ca gropile nu lipsesc, dar ele sunt destul de rare, astfel incat nu au de suferit nici nervii soferilor si nici masina. 
Aproape impracticabil, insa, este drumul comunal Paulis-Cladova. Asfaltat, candva, acum arata ca si cum ar fi fost bombardat. Numai cei care nu au de ales se indura sa treaca cu masinile pe acolo. 
Primarul comunei Paulis, Petru Nicoara, afirma ca a alocat deja peste un miliard de lei pentru refacerea lui. 
De fapt, este vorba doar despre plombarea gropilor pentru ca o refacere completa ar presupune bani pe care Consiliul Local nu ii detine deocamdata.
In plus, spune edilul sef, mai trebuie pietruit si drumul spre Valea Mica.
Dupa cum se observa din cele relatate mai sus, administratiile locale, constiente de nemultumirea oamenilor fata de starea destul de proasta a soselelor, incearca sa le repare macar "pe ici pe colo, in partile esentiale." 
Ca asta nu e suficient, este inutil sa mai spunem. In acelasi timp insa, avand in vedere ca bugetele primariilor sunt asa cum sunt, nici nu putem arunca cu piatra in edilii locali. 
Atunci, in cine?

Anca Halmagean - Adevarul

  • Noul director de la Judetean n-a mostenit salariul gras al fostului manager

Gheorghe Neamtiu este noul director al Spitalului JudeteanGheorghe Neamtiu a fost numit ieri pe functia de director general al Spitalului Clinic Judetean, eveniment ce va fi, credem noi, savurat doar pe jumatate de politician. 
Iar aceasta, pentru ca, in pofida faptului ca va fi sef peste cea mai importanta unitate medicala a judetului, nu se va alege cu un salariu prea mare. 
Vina o poarta, in parte, rasplata de care au parte angajatii sistemului sanitar, iar in parte faptul ca directorul nu are studii medicale, ci economice, deci nu va beneficia de sporurile medicale (destul de importante), ci doar de sporul de conducere - 50% din salariu. 
Potrivit informatiilor pe care le detinem, salariul noului director va fi undeva pe la 20 de milioane, fostul director beneficiind de mult mai mult, datorita sporurilor generate de serviciul medical la care activa, de garzi si de alte avantaje ale lumii medicale. 
In presa s-a vehiculat chiar suma de 80 de milioane, negata de mai marii sistemului sanitar aradean.
Din cate am putut afla, in consiliul de administratie de ieri, Neamtiu s-a interesat de multe dintre problemele spitalului, dar a uitat sa intrebe ce salariu va avea. Gurile rele spun insa ca nu salariul  managerului de la Judetean are importanta ci ce... pica pe langa.
Cat il priveste pe Gheorghe Neamtiu, acesta nu va avea probleme cu veniturile: prefectul Cristian Stragea sustine ca l-a propus pe colegul de partid si pentru faptul ca a demonstrat ca se stie descurca in sectorul public dar si in sectorul privat; cat priveste statul, Neamtiu nu are de ce sa-si faca probleme, caci nu va trebui sa renunte la functia de consilier municipal, Spitalul Judetean intrand sub jurisdictia Consiliului Judetean si nu a celui municipal.  

Adriana Barbu - Observator

  • Duminica, Santana este in sarbatoare. Nemtii incearca sa reinvie traditia "Pomului de mai"

La Santana obiceiurile nemtesti prind din nou viataIn urma cu cateva zeci de ani, populatia din Santana era formata, in marea ei majoritate, de etnici germani. 
Acum, dupa ce acestia au plecat din tara, iar locul lor a fost luat de romani, in oras mai traiesc circa 200 - 300 de germani. 
In ciuda faptului ca au ramas minoritari, acestia se incapataneaza (tipic!) sa pastreze traditiile pe care le-au invatat si sa le duca mai departe, peste ani si ani, nealterate. 
Asa se face ca Santana se pregateste - prin grija populatiei germane, a Forumului German, a bisericii catolice si, nu in ultimul rand, a Primariei - de una din cele mai mari sarbatori: "Pomul de mai".
Duminica, orasul va fi in sarbatoare. Etnicii germani pregatesc serbarea "Pomului de mai", eveniment traditional care a supravietuit in ciuda faptului ca in localitate nu au ramas prea multi nemti. 
Va avea loc o parada a portului popular si un spectacol folcloric traditional german, acompaniat de fanfara. 
In plus, va avea loc traditionala licitatie a pomului, in fapt un copac pe care sunt agatate roadele muncii gospodarilor. 
"Pe pom vor fi agatate produse date de Dumnezeu prin grija oamenilor gospodari. In varf va fi agatat un miel si un butoias cu rachiu, care, la randul lor, vor fi licitate", ne-a declarat primarul Viorel Enache.
In trecut, pe cand localitatea era populata de etnici germani, "Pomul de mai" se tinea in fiecare duminica a lunii, intr-una din intersectii, iar familiile se "bateau" pentru organizare.
"Se licita care sa-l faca si castiga cel care promitea un eveniment mai de amploare. Bataia era mare pentru ca nu se tinea decat intr-o singura intersectie. Oricum, toata localitatea era in sarbatoare", ne-a mai declarat primarul.
Acum amploarea este mai redusa. Parte datorita plecarii nemtilor, parte datorita costurilor destul de ridicate, parte din cauza disparitiei mestesugarilor si tesatorilor care sa asigure produsele si costumele traditionale. 
Cu toate acestea, etnicii germani sunt optimisti si incearca sa cladeasca, pe vechile obiceiuri, o noua traditie. 
Cu atat mai mult cu cat exista ambitia de a le arata acest lucru romanilor veniti la Santana din nu mai putin de 157 de localitati ale tarii

Agenda zilei de Santana

  • Tigari de contrabanda descoperite la Vama Varsand: 70.000 de pachete in valoare de 2,6 miliarde de lei

Un nou transport de tigari a fost descoperit la vama VarsandEchipa unica de control de la Varsand, alcatuita din politisti de frontiera si lucratori vamali, a descoperit intr-un automarfar turcesc aproape 150 de baxuri de tigari de contrabanda.
Automarfarul intrase in tara prin vama Negru Voda, unde s-a efectuat si un control amanuntit, la care nu s-au descoperit nici un fel de nereguli, motiv pentru care s-a stabilit ca tigarile au fost incarcate pe teritoriul Romaniei, printre dulciurile transportate legal. 
Soferul TIR-ului, de nationalitate turca, a declarat ca nu stia nimic despre cele 70.000 de pachete de Memphis, a caror valoare in vama se ridica la 2,6 miliarde de lei. El a precizat ca s-a oprit de doua ori, la Constanta si Bucuresti, pentru a innopta si probabil cineva a incarcat tigarile in automarfar!? 
Daca ar fi fost comercializate in Spatiul Schengen, valoarea transportului ar fi crescut de patru ori, avand in vedere ca, in Occident, un pachet de tigari costa patru euro.
Intreaga cantitate de tigari a fost confiscata, iar soferul nestiutor s-a ales cu o amenda de 75 de milioane de lei.

Sorina Ambrus - Adevarul

  • ARADUL, UN ORAS IN CLOCOT !

Aradul este un important centru cultural - Virtual Arad News (c)2005Comparand intre ele orasele vecine, cineva inspirat spunea candva ca ARADUL  ESTE UN ORAS MARE INTR-UN ORAS MIC. 
Pe zi ce trece ne dam seama cata dreptate avea.
Pentru aradeanul obisnuit zilele acestea sunt atat de dense in evenimente, ci efectiv ii este greu sa aleaga spre care sa-si indrepte pasii. 
Sunt evenimente de toate categoriile si felurile, carora autorii lor, malitiosi si plini de importanta, le spun programe.
Prin natura lor, aceste veritabile sarbatori ale spiritului, atrag oamenii selectiv, altele de-a valma. 
Amatorii de muzica au de unde sa aleaga, la fel cei iubitori de teatru. 
In acelasi timp pictura si arta contemporana, intr-un regal la Arad, isi pun fanii la grele incercari. 
- Nu se poate alege, domnule ! la care sa merg? 
- Lansarile de carte, intr-o adevarata sarabanda, aduc fata-n fata, autorii, "eroii" , criticii si cititorii. 
Alteori, personalitati consacrate ne vorbesc despre operele altor consacrati.
Iar in timp ce A R T A , iata, intr-o multitudine de forme este prezenta in oras, spre a ingreuna si complica si mai mult alegerea noastra, in paralel, cercetatorii trecutului apropiat, ne prezinta identitatea etnica si culturala europeana, la fel si ei, cu alte lansari de carte si comunicari dintre cele mai interesante. 
Si daca amintesc in final, de festivaluri si targuri, de concertele omagiale, si de evenimentele culturale la date fixe sustinute de protagonisti ce nu si-ar abandona, pentru nimic in lume prietenii statornici, atunci sper sa fi reusit sa-mi motivez, si dumneavoastra sa-mi  aprobati  metafora din titlu.
Iata-l, asadar, Aradul capitala culturala. 
Am depasit o limita traditionala pana la care ne extindeam pana nu demult proiectele. Am inceput sa gandim european. 
La un moment dat aradenii au facut  rost de fonduri, s-au gasit sali, au elaborat un sugestiv mod de prezentare, si-au facut reclama, si-au redescoperit traditionala ospitalitate ardeleneasca.
Personal am fost uimit de amploarea care au luat-o proiectele culturale. 
Noutatea nu consta in mijloacele materiale mobilizate pentru faima Aradului. Ele au fost gasite cu sprijinul autoritatilor, dar si al institutiilor si persoanelor particulare. 
Deschiderea festiva a Bienalei de artaSa cantarim atunci meritele  si implicatiile, sa stim cui sa multumim pentru darurile facute aradenilor.
Frecventa si amploarea evenimentelor a depasit oare posibilitatea de reprezentare a autoritatilor locale? Se pare ca da!? 
Unii nu s-au demis, nu au catadicsit sa coboare printre aradenii obisnuiti. Cativa insa, ca sa intareasca regula exceptiei, au fost mereu prezenti, s-au bucurat impreuna cu noi.
Iar in final, noi oamenii cetatii, pentru care  s-au elaborat si realizat proiectele de care vorbeam, au facut ca dintr-o data sa ne simtim importanti, arbitri ai frumosului, inconjurati cu toata solicitudinea, avand pentru o vreme posibilitatea sa ne delectam cu tot ce este mai valoros, mai frumos, in aproape intreaga lume.
Iata ca a venit momentul ca prin aceasta scrisoare sa multumesc celor ce si-au depasit atributiile din  fisa postului, daruindu-se cu tot ce au avut mai bun la realizarea acestor grandioase  manifestari.
Jos palaria  in fata domnului profesor, Dr. Marius Lazurca, directorul  Centrului Cultural Judetean, care si-a dovedit clasa. 
Numindu-l , ma gandesc cu aceeasi admiratie la oamenii din Centru, o inimoasa echipa cu care impreuna a facut ca "Bienala", sa devina un eveniment de anvergura mondiala. 
Stiti dumneavoastra  ca, in viitor, pictorului de oriunde, daca va fi mentionat in Catalogul Bienalei Aradene, aceasta ii va folosi ca palmares si-l va "ridica in grad"?
Muzeul Judetean, o adevarata uzina de fabricat evenimente culturale majore, iata, consecvent cu sine insusi, vine cu:  Editia a VII-a a Simpozionului de Antropologie Culturala. Simpozionul international are tema "Multiculturalism si identitate etnica in Europa" "Maghiarii din Ghioroc", autor, neobosita Rodica Colta. 
Vedete pe patru roti in Piata AraduluiDomnul Dr. Peter Hugel, directorul institutiei, are meritul de a fi dat completa independenta si tot ajutorul colaboratorilor sai in realizarea proiectelor culturale. 
Si la Muzeu avem o echipa de exceptie, pentru care  imi declar intreaga mea  admiratie.
In luna mai...nu putea lipsi de pe afis Teatrul de marionete, dar nu cu spectacolele obisnuite, ci cu ditamai "EUROMARIONETE" un alt festival international, si acesta la a VIII-a editie. 
Neastamparatul Dan Antoci, a avut noroc de sali pline pentru ca Festivalul s-a tinut intre 11-15 mai, fara "concurenta",  si aradenii i-au umplut, ca mereu, pana la refuz, sala cu bunici si nepoti, vesnicii copii fara varsta.
Abia plecara manuitorii de papusi, ca ziua urmatoare un alai de actori au inceput un maraton pe 7 zile, cu piese jucate pe toate scenele, unele dand viata batranului Teatru Vechi. 
Iar festival, iar international, iar atractie irezistibila, - Festival de Teatru de Camera si Underground, editia III-a continand 24 spectacole. 
Manifestatia a constituit un veritabil examen pentru gazdele, Stefan Iordanescu directorul Teatrului si Ovidiu Balint, director al Casei de Cultura a Municipiului, trebuind sa armonizeze, orele cu scenele, casa si masa participantilor. 
Ultimele zile s-au suprapus peste primele zile ale Bienalei. Spuneam eu ca-i greu de ales....
Dar nu este totul. Unii au gasit de cuviinta sa ocupe, non-stop, Piata Avram Iancu cu prezentarea unor "idoli". 
Este vorba despre zeul FORD si imediat LOGAN cu tata Renault. Ce de vedete! 
N-au rezistat aradenii la asemenea tentatii si au venit. Dar la concurenta cu zeul automobil, pentru cartile aparute in editurile aradene s-au grabit Casa de Cultura, Revista "ARCA", Biblioteca Judeteana sa le faca sa straluceasca. 
Ce-a fost aceasta : Targul de Carte Euroregional. Evenimente, evenimente, atractii..... orasul traieste!
De mult s-a inceput folosirea TURNULUI DE APA ca locatie pentru expozitii. 
Muzeul Judetean s-a grabit, asadar, in aceasta miraculoasa luna mai sa organizeze un alt vernisaj, "Scoala de Pictura Naiva Brusturi 2005". 
Uite ca nici n-am apucat sa numar vernisajele si nu le-am adaugat listei pe acelea organizate de Scoala de Arta si Scoala Speciala cu icoane pe sticla. Cred, in mai au depasit cifra 8!
Filarmonica Arad - cu cea  mai buna sala de concert din tara Luna se va incheia cu  anualul TARG AL MESTERILOR POPULARI, un fel de expozitie a obiectelor produse de meserii transmise din tata-n fiu, tot in Piata Avram Iancu.
Filarmonica, de care nu am amintit inca, ea fiind permanent prezenta in fiecare zi de joi, a facut o exceptie, intr-o zi de luni, pe 9 Mai. Motivul? 
Sa ni-l spuna domnul Dorin Frandes : " Salutam un eveniment in premiera, semnarea acordului pentru a fi primiti in UE. Inauguram  cel mai bun si mai nou pian din tara, la care va canta cel mai bun pianist dl.Valentin Gheorghiu, in cea mai buna sala de concert din tara".
Nu se poate sa nu amintesc, lista n-ar fi completa fara targurile pe diferite teme si specialitati organizate de Camera de Comert si Agricultura, acolo unde un alt creator de evenimente, dl, Nicolae Bacanu si-a facut un obicei sa-i vada pe aradeni in pelerinaj la halele de expozitie din "Cartierul de Vest", sa vada si apoi sa-si viseze viitorul. Dl. Bacanu alege si apoi expune toate noutatile.
Ca un P.S. amintesc ca sala CLIO, abia s-a eliberat pentru Vernisajul Picturii Indiene, acolo au fost expuse publicului aradean comorile bibliofile, cartile vechi si rare. 
Florin Didilescu si Biblioteca Judeteana, le multumesc pentru evenimentele create si pentru permanenta in cotidianul aradean.
Sa fi uitat ceva? Oare am reusit sa le multumesc tuturor, sa-i amintesc pe cei in fata carora ne scoatem palaria? 
Daca am uitat ceva,  au avut grija ca in cronicile cotidiene ziaristii sa-i aminteasca, sa-i laude si sa le multumeasca.
Gandurile acestea am tinut sa le fac publice, sa-i reprezint pe toti aceia cu care m-am bucurat si am aplaudat evenimentele.
Dupa viata sociala Aradul este de mult in Europa.
Aradul un oras in care mereu se intampla ceva!

Bujor Buda - Observator


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]