Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Joi,  28 aprilie 2005

Stirile TVA aici

  • "Numarul debransarilor a fost aproximativ egal cu cel al rebransarilor"

Interviu cu directorul financiar CET Arad - Adrian GhileaAdrian Ghilea, director financiar la CET Arad, vorbeste despre viitorul societatii de termoficare
- Domnule Adrian Ghilea, a trecut prima iarna dupa fuziunea CET-Arterm. Ce concluzii se pot trage?
- A fost o iarna destul de grea, dar dupa parerea noastra am reusit sa furnizam atat caldura cat si apa calda la un nivel mai mult decat satisfacator pentru locuitorii orasului. Bineinteles ca au fost, punctual, unele probleme, unele datorate instalatiilor noastre, altele ale beneficiarilor nostri, dar ne-am facut datoria. Cred ca fuziunea a fost benefica si urmeaza sa ne organizam si mai bine pentru a ne imbunatati serviciile furnizate.
- Au fost nemultumiri legate de diferentele de salarizare intre cele doua societati...
- Cel mai important este ca nu s-au facut reduceri de personal si nici nu s-a pierdut in mod semnificativ la salarii. Dar nu se putea face o ridicare a salariului la acelasi nivel, fiind vorba despre activitati total diferite. Chiar in cadrul CET-ului salariile sunt diferite. Avem un program de restructurare, care va cuprinde si o reducere de personal, pentru cresterea productivitatii muncii. Pe baza cresterii productivitatii muncii vom putea vorbi despre o crestere salariala este singura varianta. Programul urmeaza sa fie aprobat de guvern in perioada urmatoare. Dorim pe aceasta cale sa rezolvam si problema datoriei catre Termoelectrica, datand de la desprinderea noastra din aceasta societate.
- Exista o nemultumire mai veche a populatiei, fata de pierderile din retea. Ce planuri aveti pentru a le reduce?
- Nu se poate furniza energie termica fara pierderi. Sigur ca tendinta este ca ele sa fie cat mai reduse. Ele nu sunt mai mari la Arad decat in alte parti. Prin noile tehnologii, conducte preizolate, schimbatoare moderne, pierderile se vor reduce. Avem studii prin care doua puncte termice, Vlaicu 1 si Vlaicu 2, vor inlocui sistemele de distributie prin montarea unui modul de incalzire a apei calde menajere la fiecare imobil. Va fi inlocuita si intreaga retea de transport, cu retele preizolate, unde pierderile se vor reduce undeva la doi-trei la suta.
Intrucat CET-ul se alimenteaza in principal cu carbune acesta trebuie sa se alinieze normelor de poluare ale UE - Virtual Arad News (c)2005- Sunt investitii mari, de unde vor veni fondurile?
- Pentru cele doua puncte, din fonduri ce ne revin la guvern. 33% din subventia pe care o acorda guvernul pentru plata energiei vor fi dirijate spre reabilitarea retelelor de termoficare. Vrem ca in aceasta vara sa demaram lucrarile. In afara de asta, mai avem patru puncte termice, la care vom inlocui schimbatoarele. Lucram la proiecte pentru reparatii si inlocuiri ale unor conducte de transport.
- Care sunt acum pierderile si cu cat se pot reduce?
- Nu este foarte corect sa le cuantificam in procente. Orientativ, daca se vor inlocui toate conductele, proiect care se va intinde pe o perioada de cativa ani, s-ar putea reduce undeva la 20-25%. Acesta este nivelul si in tari dezvoltate. Acum suntem undeva intre 30-35%.
- Statul nu mai ofera subventii pentru energia termica. Ce inseamna asta pentru populatie?
- Deocamdata nimic. Acum energia termica se plateste la pretul national de referinta, iar diferenta fata de pretul de productie este suportata de bugetul local. Nu stiu cat timp se va mai intampla asta, tendinta este sa se renunte la subventie. Asta ar insemna ca gigacaloria sa ajunga la pretul real de productie, de aproximativ 50 de euro. In aceste conditii, factura se va dubla, intr-o perspectiva care nu tine de noi ci de strategia energetica nationala.
- Anii trecuti a fost un val de debransari. Ce s-a intamplat in aceasta iarna?
- Numarul debransarilor a fost aproximativ egal cu cel al rebransarilor, s-a ajuns la un echilibru. Era o perioada in care gazul metan era subventionat masiv, dar se tinde spre un pret real. Noi furnizam cea mai ieftina energie si cred ca viitorul il reprezinta tipul de termoficare pe care il oferim noi. In acest moment, elaboram in parteneriat cu germanii o strategie energetica a municipiului.
- CET-urile sunt intreprinderi care polueaza. Ce veti face pentru a diminua efectele asupra mediului?
- Prin specificul nostru, prin arderea de carbune si gaz, suntem un factor poluant. Prin acordul cu UE, aveam niste baremuri pe care trebuie sa le respectam. Suntem urmariti pentru praf, bioxid de sulf si bioxid de azot. Pot sa spun ca la bioxid de azot nu depasim baremurile impuse incepand cu 2007. La praf aveam electrofiltre montate pe cazan cu un randament de 99,6%, care ne duce undeva la limita. Noi trebuie sa facem o instalatie pentru desulfurare, o investitie mare, de aproximativ 20 de milioane de euro. Este posibil sa primim o parte din fonduri de la UE, pentru ca 25% din costurile integrarii sunt costuri de mediu. Fiind o centrala pentru deservirea populatiei, cred ca avem sanse sa obtinem aceste fonduri.

Flavius Ghender - Observator

  • Scoala de arte si meserii - o oferta educationala atractiva

Scolile de arte si meserii ofera oportunitati elevilor de clasa a VIII-aInterviu cu dl. ing. Vasile Borza, inspector scolar de specialitate la I. S. J. Arad
- Domnule inspector, ce puteti sa ne spuneti despre scolile de arte si meserii (sam), ce oportunitati ofera acestea absolventilor claselor a VIII-a?
- In sistemul invatamantului profesional si tehnic, ruta educationala "Scoala de arte si meserii" constituie o alternativa la ruta clasica a liceului tehnologic.
Absolventii clasei a VIII-a care opteaza pentru Scoala de arte si meserii pot dobandi succesiv nivelul I de calificare - dupa absolvirea clasei a X-a, nivelul II de calificare - dupa finalizarea clasei a XI-a (numita si an de completare) si nivelul de calificarea III, dupa absolvirea clasei a XIII-a.
Fiecare nivel de calificare se obtine in urma promovarii unui examen de certificare a competentelor profesionale.
Scoala de arte si meserii este organizata ca parte a invatamantului obligatoriu, care din punct de vedere educational se finalizeaza cu certificat de absolvire.
Planul de invatamant asigura, prin ariile curriculare proiectate, dobandirea cunostintelor si abilitatilor specifice acestui nivel educational.
Aceasta ruta de pregatire este singura din sistemul de invatamant care asigura calificare progresiva, de la nivelul I la nivelurile II si III, recunoscute prin certificate de calificare.
Oricare dintre elevii inscrisi la SAM care finalizeaza studiile precum si anul de completare, conform prevederilor Legii invatamantului, pot dobandi calificarea de nivel III.
Ruta de calificare progresiva de la nivelul I de calificare la nivelul II de calificare este fundamentata pe baza unitatilor de competenta derivate din standardul de pregatire profesionala care este validat de reprezentantii lumii afacerilor, prin patronate.
Calificarea profesionala prin invatamantul profesional si tehnic este organizata pe baza creditelor transferabile.
Cele doua categorii de unitati de competenta, respectiv unitatile de competenta pentru abilitatile-cheie (sociale) si unitatile de competenta tehnica si profesionala (generale si specializate), intrunesc in acest moment un numar variabil de credite, in functie de nivelul de calificare.
- Cum se realizeaza admiterea in aceste scoli?
- Absolventii clasei a VIII-a din promotia 2005 precum si cei din promotiile anterioare, care nu implinesc 18 ani pana la data de 31 august 2005 inclusiv, se pot inscrie la scolile de arte si meserii la cursuri de zi.
Absolventii invatamantului gimnazial care implinesc 18 ani pana la data de 31 august 2005 inclusiv, se pot inscrie la scolile de arte si meserii doar la cursuri serale sau cu frecventa redusa, in perioada prevazuta de calendarul admiterii.
Absolventii scolilor de meserii pot urma si invatamantul superior Inscrierea in scoli de arte si meserii, la invatamantul de zi, a candidatilor care au promovat atestatele nationale se face prin repartizarea computerizata, in ordinea descrescatoare a mediilor de admitere, in baza optiunii candidatului pentru specializarea sau domeniul respectiv si in limita locurilor aprobate prin planul de scolarizare pentru unitatile scolare finantate de la bugetul de stat.
Inscrierea in scoli de arte si meserii, la invatamantul de zi, a candidatilor care au promovat testele nationale (cu exceptia celor care solicita incrierea in invatamantul special) se face prin repartizarea computerizata, in ordinea descrescatoare a mediilor de admitere, in baza optiunii candidatului pentru specializarea sau domeniul respectiv si in limita locurilor aprobate prin planul de scolarizare, pentru unitatile scolare finantate de la bugetul de stat.
- Absolventii SAM-urilor pot sa urmeze cursurile ciclului superior al liceului?
- Da. Absolventii scolilor de arte si meserii dobandesc certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educatie permanenta si, la cerere, foaia matricola.
Absolventii care sustin si promoveaza examenul de certificare a competentelor profesionale dobandesc certificat de calificare profesionala nivelul I.
Potrivit legii, absolventii scolilor de arte si meserii cu certificat de absolvire si cu certificat de calificare profesionala nivel I au dreptul la continuarea studiilor in invatamantul secundar superior, cu conditia absolvirii anului de completare.
Stabilirea numarului de locuri pentru anul de completare, pe calificari, se face in functie de solicitarile pietei muncii, in conformitate cu planul regional de actiune pentru dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic.
Admiterea in anul de completare a absolventilor scolii de arte si meserii cu certificat de absolvire si cu certificat de calificare profesionala nivel I care solicita continuarea studiilor in acelasi domeniu de pregatire se face la unitatea scolara unde se solicita inscrierea, in limita numarului de locuri aprobate, in ordinea descrescatoare a mediilor de admitere in anul de completare.
Admiterea in anul de completare a absolventilor scolii de arte si meserii cu certificat de absolvire si cu certificat de calificare profesionala nivel I, care solicita continuarea studiilor in alt domeniu de pregatire, se face in limita numarului de locuri ramase libere dupa inscrierea absolventilor care continua studiile in acelasi domeniu.
- Acesti absolventi pot sa sutina examenul de bacalaureat?
- Sigur. Elevii termina anul de completare, fac doi ani de liceu, iar apoi pot sustine examenul de bacalaureat.
Dar au un avantaj in plus, asa cum am mentionat anterior, ei vor beneficia si de certificate de competente profesionale - nivelul I si nivelul II.

V. Filip - Adevarul

  • Accident grav la Vinga

Un grav accident a avut loc pe soseaua Arad-TimisoaraGrav accident de circulatie pe soseaua Arad - Timisoara in localitatea  VINGA!
Un microbuz s-a ciocnit frontal cu un tir care venea din Austria .
In urma coliziunii violente soferul microbuzului a decedat.
Politistii au stabilit ca accidentul a fost provocat de neadaptarea vitezei la conditiile de drum.
Acesta este cel de-al doilea accident produs in acelasi loc, in cea mai periculoasa curba din localitatea Vinga in ultimele 24 de ore.

Aseara un alt tir a derapat din cauza ploii si s-a rasturnat intr-un sant de la marginea drumului.
Soferul a fost grav ranit si transportat la spitalul judetean din Timisoara.  

Izabela Vekas - Televiziunea Arad

  • Aventura unui aradean in indepartata Indie

Alin Totorean se intoarce de fiecare data din expeditii cu un bogat material documentarIn urma cu mai bine de trei luni, aradeanul Alin Totorean pleca spre indepartata si salbatica Indie.
De atunci, temerarul excursionist a trecut printr-o serie de peripetii care mai de care mai periculoase, dar, in acelasi timp, interesante. Pentru documentarul pe care il realizeaza, Totorean a trebuit si indure calduri extreme, de 35 de grade la umbra, o umiditate apasatoare si insecte suparatoare. In cele ce urmeaza, o sa redam povestea lui Totorean in India, asa cum a perceput-o el, acolo, la cateva mii de kilometri departare de casa.
"Au trecut 100 de zile de cand sunt printre indieni.
Deseara pornesc spre Calcutta. Ma asteapta un drum de 44 de ore, cu trenul.
Am fost in sud, in Kerala - o zona de lagune, la malul marii. Mai precis, in Cochin.
Am muncit din greu, alaturi de pescarii locali. Sunt cei cu plase de pescuit chinezesti.
Este un sistem de scripeti, cu contragreutati, care lasa o plasa mare intinsa cu niste prajini, in apa.
Tot sistemul functioneaza prin efortul a cinci persoane.
Pentru documentare, filmari, fotografii, m-am infiltrat intr-una dintre echipe. Sunt vreo zece, insirate de-a lungul malului.
Am tras de funii, de-am facut besici la palme. Am stat cateva zile alaturi de ei si am indurat caldura. Sunt 35 de grade la umbra.
Dar, lucrezi in soare. Tot la 5 minute scoti plasa din apa, sa vezi daca s-a prins ceva. De foarte multe ori, efortul este in zadar. Nu se prinde nimic.
Oricum, dupa o zi de munca, captura este destul de slaba. Cativa pesti marunti, cativa raci si niste creveti.
India - tara minunilor Mai bine se descurca cei care ies cu barcile in larg. Prind ton si alti pesti, de toata frumusetea (ma refer la dimensiuni...)
Cei mai nasol, in Kerala, a fost umezeala. Timp de 8 zile, cat am stat in zona, hainele nu mi s-au mai uscat. Umiditatea a fost foarte ridicata. Tot timpul aveam tricoul, blugii si asternuturile umede.
Indienii umbla aproape dezbracati si eu sunt in blugi...
Am terminat treaba in Kerala si m-am retras la racoare, in munti. Am urcat la 2200 de metri, in muntii Nilgiri, la Ooty.
Ma asteptam sa fie o statiune linistita, cu cativa turisti, asa cum reiesea din documentarea facuta anterior. Surpriza totala, insa.
Vaile si pantele muntilor sunt impanzite de localitati. Sunt zone cu plantatii de ceai si gradini terasate, de zarzavaturi. E agitate mare.
In Ooty sunt o gramada de turisti. Am vazut doar vreo 2-3 straini. In rest, sunt indieni. Abia am gasit loc de cazare mai ieftin.
Este sezon de varf. Mi-a placut insa ca nu m-a bagat nimeni in seama.
In general, pe unde merg, sunt asaltat de cei cu motoricsa, de comercianti si de curiosi. Aici, nu mi-a avut nimeni treaba.
Doar in piata locala, unde am filmat diversitatea de fructe, existenta la 2200 de metri altitudine.
Am fost pentru o zi vedeta. M-am ales si cu ciubuc - cativa morcovi si un mango... Peste ziua erau vreo 25 de grade iar noaptea in jur de 15. Ma amuzam, seara si dimineata, de infatisarea indienilor. Temperatura era suportabila - 15 grade.
Dimineata si seara, majoritatea se imbracau cu scurta si isi luau caciula. Niste caciuli caraghioase - mari, croite aiurea, acelasi model la toti.
Doar culorile difereau. Eu umblam tot in tricou plus o camasa, descheiata insa. Probleme au fost, si in Kerala si in munti, cu ploaia.
Au fost cateva dupa-amieze cand a plouat puternic.
Mi-a incurcat socotelile, neputand lucra.
Dupa mai bine de o luna in Ooty, am reincaltat bocancii..."
Despre restul aventurii, va promitem ca vom reveni intr-un numar viitor ale ziarului nostru ...

Agenda zilei

  • Spitalul din Savarsin se pregateste de inaugurare

Spitalul din Savarsin se pregateste de inaugurare - Virtual Arad News (c)2005Primarul comunei Savarsin, Ioan Vodicean, ne-a dat o veste buna: in cel mult trei saptamani, corpul de cladire A al spitalului din localitate va fi dat in functiune.
Lucrarile de modernizare la acest corp au inceput in luna iunie a anului trecut, iar devizul initial se ridica la aproximativ opt miliarde de lei.
In timpul executarii lucrarilor, a aparut un Ordin al ministrului Sanatatii, prin care au fost impuse noi reguli privitoare la saloanele spitalelor.
In baza acestui ordin, fiecare salon trebuie sa aiba baie si grup sanitar propriu, astfel incat, pentru a se alinia noilor norme, autoritatile au decis si construirea de bai si grupuri sanitare separate.
Astfel, costurile totale ale proiectului au crescut cu un miliard doua sute de milioane de lei, devizul final ridicandu-se la 9,2 miliarde de lei.
Finantarea pentru acest obiectiv a venit din partea Ministerului Muncii, Consiliului Judetean Arad si Consiliului Local Savarsin.
Primaria Savarsin spera sa gaseasca fonduri si pentru celelalte corpuri de cladiri ale spitalului, pana in toamna fiind absolut necesara darea in folosinta a cladirii ce adaposteste centrala termica.

M. C. - Observator


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]