Oaspete
japonez, la Universitatea "Aurel Vlaicu"
si Liceul CFR Arad
Ieri,
la orele pranzului, Universitatea de stat aradeana
"Aurel Vlaicu" a primit vizita japonezului
Shinji Naruo, expert in cadrul Agentiei Japoneze pentru
Cooperare Internationala (JICA) si detasat, pentru
o perioada de doi ani, la Ministerul Transporturilor
din Romania, pe probleme de eficientizare a cailor
ferate din tara noastra.
Shinji Naruo, jurist, detinator al titlurilor de master
in Economie, doctor in Ecologie si consultant pe probleme
de management al cailor ferate, a sosit la Arad la
invitatia Consiliului Judetean, intalnindu-se, in
cursul diminetii, cu elevii si cadrele didactice ale
Liceului CFR din municipiu, unde s-a desfasurat o
prezentare, sustinuta de d-l Shinji Naruo, avand ca
tema: "Caile ferate japoneze".
Principalele puncte ale dezbaterii au facut referire
la istoria, dezvoltarea si managementul conceptului
de transport feroviar nipon.
Dupa stabilirea punctelor comune in structurarea celor
doua sisteme feroviare, roman si nipon, s-a evidentiat
abordarea diferita din punct de vedere managerial.
Din perspectiva Cailor Ferate Japoneze "Japan
Railway", eficientizarea a fost posibila
prin integrarea in activitatea feroviara a mai multor
domenii de afaceri, colaterale, scopul final fiind
de crestere a calitatii serviciilor oferite.
La prezentare au luat parte: d-l Claudiu Cernea -
consilier superior al CJA, d-l Vasile Borza - inspector
de specialitate al I.S.J.A., cadre didactice din cadrul
Universitatii "Aurel Vlaicu", cadre
didactice ale Grupului Scolar Industrial Transporturi
Cai Ferate, precum si un grup de elevi si studenti
din institutiile de invatamant mai sus mentionate.
Dupa o intrevedere interesanta, in care s-a discutat
despre transporturile feroviare "ca intre
specialisti", se prea poate ca pe viitor
sa existe o relatie de prietenie si colaborare intre
Liceul CFR din Arad si Liceul cu acelasi profil din
Japonia.
Am aflat, astfel, ca in Tara Soarelui Rasare exista
doar un singur liceu care formeaza specialisti in
caile ferate.
Dr. Shinji Naruo a adaugat: "Mai pot sa va
spun, de asemenea, ca profitabilitatea cailor ferate
este, in Japonia, de zece ori mai mare decat in Romania;
consider insa ca exista aici o structura extrem de
solida, care se poate dezvolta extraordinar si pe
care se poate construi foarte eficient."
Dupa ce dr. Shinji Naruo a vizitat intregul Complex
M al Universitatii "Aurel Vlaicu",
aratandu-se impresionat de salile spatioase de cursuri,
salile de conferinte si laboratoarele dotate dupa
toate standardele, intre oaspetele japonez si cadrele
didactice din cadrul Facultatii de Inginerie - specializarea
Material Rulant de Cale Ferata s-a incins un dialog
viu, intentia comuna fiind aceea a stabilirii, pe
viitor, a unor parteneriate intre Universitatea aradeana
si institutii similare din Japonia.
Eugenia
Pantea - Adevarul
Muzeu
de arta contemporana in Cetatea Aradului
Artistii
nu vor un al doilea strand Cetatea Aradului reprezinta unul dintre subiectele
pe care autoritatile locale si judetene au pus ochii
inca de prin 1992, fara a reusi, ce-i drept, sa-si
concretizeze planurile. Esecurile legate de scoaterea
Cetatii de sub tutela Armatei si reintroducerea ei
in circuitul civil s-au datorat, in primul rand, absentei
banilor, in conditiile in care Ministrul Apararii
Nationale a cerut, pentru eliberarea imobilului, nu
mai putin de 180 de miliarde de lei, la care s-ar
adauga alte sute de miliarde necesare reamenajarilor. In trecutul nu prea indepartat, unii dintre oficialii
Aradului au pus ochii pe zona Cetatii pentru extinderea
strandului, in timp ce o alta parte ar fi dorit realizarea
unui puternic punct de atractie turistica, prin cuprinderea
in proiect a firmelor tari si prin realizarea de diverse
obiective pe tema.
De cateva luni, Consiliul Local s-a asociat cu o firma
de avocatura din Italia, care a promis ca va incerca
sa aduca fondurile necesare reconversiei cetatii si
reamenajarii ei, urmand ca un procent semnificativ
din banii pe care italienii ii vor aduce in Arad sa
intre in buzunarul acestora.
Numai ca nu doar autoritatile, societatile si strainii
sunt interesati de transformarea cetatii, ci si artistii
aradeni, care spera ca punctul lor de vedere pe acest
subiect va avea, in cele din urma, castig de cauza.
Fara a fi in totala divergenta cu dorintele autoritatilor,
artistii locali vor neaparat sa se realizeze acolo,
alaturi de alte obiective de atractie turistica, si
un muzeu de arta contemporana, institutie ce lipseste
cu desavarsire municipiului, dar care se impune ca
o necesitate oricarui oras ce se pretinde Occidental. Cunoscutul artist plastic, Onisim Colta a profitat
de dezbaterile provocate de cel mai important eveniment
cultural din Estul Europei, ce va avea loc la Arad
(in luna mai) - Bienala de Arte Contemporane - pentru
a puncta, din nou, necesitatea infiintari unui Muzeu
de Arta Contemporana, insistand pe faptul ca una dintre
locatiile care s-ar preta acestui obiectiv ar fi Cetatea
Aradului. : Viceprimarul Levente Bognar, unul dintre
oficialii care s-a preocupat de subiectul Cetatii
Aradului de mai bine de patru ani, s-a aratat de acord
cu ideea lansata de Onisim Colta.
Vicele a tinut chiar sa-l asigure pe artistul aradean
ca teama acestuia legata de posibilitatea ca Cetatea
sa devina un al doilea strand nu mai este jusitificata.
"Exista o preocupare solida a executivului
local ca Cetatea Aradului sa ajunga o locatie de arta",
a punctat viceprimarul Levente Bognar.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Locuitorii
din satul Cuied gatesc, spala si adapa animalele cu apa
de ploaie
1700
de suflete beau apa din patru fantani! Asezat precum orasul Roma, pe sapte coline, satul
Cuied
difera in mod radical de gloria si prosperitatea pe
care metropola antica a cunoscut-o.
Oamenii de aici traiesc zilnic drama aprovizionarii
cu apa potabila, cei 1700 de locuitori fiind nevoiti
sa-si faca aprovizionarea din doar patru fantani.
Neavand posibilitatea de a avea o sursa de apa in
propria gospodarie, datorita faptului ca forarea unei
fantani este aproape imposibila in roca dura, oamenii
s-au adaptat la greutatile vietii, folosind din belsug
apa de ploaie.
Au sapat iazuri in care strang apa pentru animale,
iar pentru consumul propriu, multe gospodarii au facute
jgheaburi pe acoperisurile caselor, din care apa se
strange in butoaie mari, se fierbe si se foloseste.
Situatia dateaza de ani buni de zile, insa nici un
primar nu s-a gandit, pana acum, sa ia atitudine.
Oamenii folosesc tractoarele atunci cand coboara la
baza dealului, pentru a lua apa din fantani. Remorcile
pline cu butoaie se misca din greu chiar pe timpul
verii insa iarna, acest lucru este aproape imposibil. Poate in 2006... Localitatea apartine de comuna Buteni,
iar primarul Radu Blaga spune ca intrebarile retorice
nu-si mai au locul. "De ce nu s-a facut? Nu stiu. Important este
sa incepem acum, daca se poate". Acesta spune ca anul 2005 l-a alocat studiilor
de solutie si de prefezabilitate. "Este o problema majora si gasirea unei solutii,
pentru ca toate sunt costisitoare. Pentru a fora local,
trebuie sapat in roca, la peste 40 de metri adancime.
Exista si varianta aducerii apei de la Sebis. Trebuie
facute calcule si gasita cea mai optima varianta".
Primarul spune ca a alocat din buget 400 de milioane
pentru aceasta problema, dar sustine ca rezolvarea
ar necesita mult mai multe fonduri, fiind necesar
si ajutorul Consiliului
Judetean. "Intentionam ca pana la sfarsitul anului sa
fie terminate studiile de prefezabilitate, eventual
sa trecem si la realizarea documentatiei tehnice de
executie, pentru ca anul 2006 sa fie anul investitiilor"
, spune Radu Blaga.
Mihaela
Ozarchevici - Observator
Veste
buna pentru varstnici. - Incepe marea recalculare a pensiilor
Dupa
ce unul dintre punctele programului electoral a fost
reprezentat de mult asteptata si discutata recalculare
a pensiilor, noul Guvern pare sa nu-si fi I uitat
promisiunea.
Intr-o conferinta de presa, prefectul Cristian
Stragea a anuntat ca plata primei transe de pensii
recalculate, stabilite anterior datei de 1 aprilie
2001, incepe in luna martie a.c.
Primii beneficiari sunt pensionarii anilor '80, la
nivelul judetului fiind vorba despre 5142 de dosare.
Masura a dat peste cap activitatea Casei de Pensii.
Spunem asta prin prisma volumului de munca pe care
cei 16 functionari ai acestei institutii trebuie sa-l
presteze pana in data de 10 februarie a.c. acesta
fiind termenul limita de predare a bazei de date pentru
cele peste cinci mii de dosare.
In contextul lipsei personalului si al aplicarii in
teritoriu a acestei masuri, prefectul Cristian Stragea
se va intalni la inceputul saptamanii cu responsabilul
Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei
pentru judetul Arad, dl. Florentin Manda.
Urmatoarea categorie a pensionarilor ce vor beneficia
de recalculari urmeaza sa fie stabilita la nivel guvernamental.
M.
Popescu - Adevarul
Inlocuire
centrala telefonica automata cu centrala telefonica digitala
in localitatea Varadia de Mures
In
data de 19.01.2004ROMTELECOM - D.Tc. Arad
a finalizat inlocuirea centralei telefonice automate
tip Pentomat din localitatea Varadia
de Mures cu o centrala telefonica digitala
Topex cu o capacitate instalata de 204 linii telefonice.
Odata cu instalarea noii centrale s-a inlocuit in
totalitate vechea retea de distributie din localitate
Cu aceasta ocazie s-au preluat din vechea centrala
toti cei 121 abonati existenti, iar in perioada imediat
urmatoare se vor instala noi abonati care au cerere
de instalare la D.Tc. Arad. Numerotatia abonatilor
existenti a ramas aceeasi.
Astfel abonatii din aceasta CTD vor avea acces la
convorbiri automate locale, interurbane si internationale,
la serviciile cu valoare adaugata, la factura detaliata
si la serviciul Acces Special Internet.
Abonatii care sunt conectati in aceasta CTD vor plati
factura telefonica, ca si in prezent la Oficiul Postal
din Varadia de Mures precum si la partenerii
autorizati ai ROMTELECOM.
Numerotatia abonatilor din Varadia de Mures este:
417090-417299.
Dan
Cioca - Sef Compartiment Vanzari Directe - ROMTELECOM
-D.Tc. Arad