Miercuri, 29 iunie 2005

Stirile TVA aici

• Falca vrea cetatea inapoi

Responsabilii Primariei Arad si cei ai Ministerului Apararii Nationale (MApN) lucreaza la finalizarea unui acord prin care Cetatea Aradului sa fie eliberata de Armata si redata circuitului civil, in urma unor demersuri pe care autoritatile locale le fac de 15 ani.  Primarul Gheorghe Falca a declarat, luni, ca protocolul de predare-primire a Cetatii este in lucru intre cele doua parti si ca va fi finalizat si semnat in cel mult o luna, transmite Mediafax.  Conform edilului sef, mutarea Batalionului mixt romano-ungar din incinta cetatii intr-o unitate militara dezafectata din Lipova va costa aproximativ 200 de miliarde de lei.  "MApN a conditionat eliberarea Cetatii de punerea la dispozitie a fondurilor necesare in vederea amenajarii viitoarei cazarme. Se fac demersurile necesare la Ministerul Finantelor pentru acordarea unui sprijin financiar in acest sens", a spus Falca.  Autoritatile locale fac demersuri pentru ca sumele necesare depagubirii MapN sa fie prevazute in bugetul national pe anul 2006, astfel ca intreaga documentatie privind Cetatea Aradului, precum si viitorul protocol de predare-primire vor fi prezentate Guvernului pana la inceputul lunii august. Municipalitatea mai face demersuri pentru introducerea cetatii pe lista monumentelor din patrimoniul mondial al UNESCO, ceea ce ar permite obtinerea de fonduri pentru intruducerea ei in circuitul turistic mondial.  Cetatea Aradului, construita in a doua jumatate a secolului al XVIII - lea, este singura in stil Vauban din Europa care a ramas perfect conservata.  Ea a fost ridicata pentru aparare din ordinele Imparatesei Maria Tereza, iar legenda spune ca piatra necesara pentru ridicarea ei a fost adusa de la Jimbolia, din mana in mana, actiune la care au participat mii de tarani, multi dintre ei murind in timpul lucrarilor.  In ultimele decenii, cetatea a fost ocupata de Armata, fiind folosita drept cazarma militara. Sabin Orcan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Lupta anti-drog

Tinerii din Arad sunt chemati sa lupte impotriva consumului de droguri.  O statistica arata ca in orasul nostru, consumul de droguri a crescut in ultimii ani.  Asta an timp ce, varsta consumatorilor este din ce in ce mai mica.  Majoritatea folosesc droguri considerate usoare, dar care, pot deveni periculoase si duc la dependenta.  Pentru a arata pericolele la care se expun consumatorii de droguri, centrul de prevenire si evaluare a consumului de droguri, impreuna cu autoritatile locale si consiliul local al tinerilor a demarat o campanie de informare care se incheie cu un mars in centrul orasului. In judetul Arad nu exista a evidenta clara a consumatorilor de droguri.  Statistica a Birorului de promovare a sanatatii din cadrul Directiei de Sanatate Publica Arad arata ca majoritatea tinerilor folosesc droguri usoare. Pana de curand, in Arad a existat chiar si un centru de informare la care au apelat doar 15 oameni in 4 ani.  Centrul a beneficiat o buna parte de timp si de o linie telefonica gratuita dar la care nu a apelat nici o persoana.  In campania de promovare impotriva consumului de droguri s-a alaturat si consiliul local al tinerilor.  Şi asta pentru ca, majoritatea consumatorilor sunt elevi sau studenti.  De maine, mai multe grupuri de tineri vor distribui pliante in discotecile de pe strand cu informatii despre pericolul pe care in reprezinta consumul de droguri. Campania impotriva consumului de droguri va continua si duminica, la orele pranzului cand aradenii sunt chemati la un miting. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

• Asalt la bancomate !

Aradenii au luat cu asalt bancomatele imbulzindu-se sa scoata bani ca sa nu ramana cu buzunarele goale intre 30 iunie si 4 iulie.  Multe dintre aparate au fost golite in timp record, provocand panica printre cetatenii aflati la coada.  Specialistii spun insa ca acesta nu-i motiv sa ne impacientam: aparatele care raman fara bancnote sunt realimentate in timp de maxim un sfert de ora.  Aceiasi situatie a fost si la banci, unde cozile au fost cu mult mai mari decat de obicei, iar timpul de asteptare la ghiseu s-a prelungit nefiresc de mult. Ultimele zile au fost extrem de agitate pentru unitatile bancare care au inregistrat cresteri de pana la 50% la plati si de 30 - 40% la retrageri.  Problema a fost insa, la bancomate care au ramas efectiv fara bani spre disperarea clientilor care au intrat in panica.   Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Pentru comuna Taut: Agroturismul este singura sansa de dezvoltare

Discutie cu primarul Gheorghe Ples - D-le primar Gheorghe Ples, suntem la un an de la alegerile din 2004. Cum a fost acest an pentru dvs.? - Eu sunt la al doilea mandat, iar in 2004 am castigat din primul tur de scrutin. Revenind la intrebarea dvs., va pot spune ca pentru mine a fost un an bun. In campania electorala am avut printre obiective finalizarea caminului cultural din Taut. Zis si facut! Am avut de dus la bun sfarsit podul peste Cigher, treaba realizata in 2004, dupa o investitie substantiala. De asemenea, am obtinut fonduri de la Ministerul Lucrarilor Publice pentru drumul comunal din satul Nadas, cale de aproape doi kilometri. Am reusit sa facem trei kilometri de trotuare care ne-au costat peste 1,4 miliarde lei. Toate acestea sunt lucruri importante pe care comunitatea noastra sunt convins ca le-a apreciat asa cum se cuvine. - Intr-adevar, nu sunt putine... - Si inca nu le-am spus pe toate. Sa nu uit de modernizarea Primariei, cu tot ce presupune acest lucru. In continuare, cautam sa repartizam banii cat mai judicios, fie daca ei sunt de la bugetul local sau de stat sau provin de la Ocolul Silvic privat Tarnova-Taut, printre putinele ocoale silvice profitabile. Daca in 2004 am primit de la Ocol la o suta de milioane de lei, in 2005 vom avea de acolo peste un miliard de lei, pe care ii vom utiliza la finantarea unor diverse activitati gospodaresti. Una peste alta, probleme deosebite la nivel de comuna nu avem, ne intelegem foarte bine cu Consiliul Local, drept dovada ca n-am avut o Hotarare de consiliu sa nu o adoptam.  Consilierii sunt oameni intelegatori, aflati si ei in slujba cetatenilor.  Oameni cu gandul la prezent, la cele ce se pot realiza acum si la viitor, marturie stand investitia in scolile de pe raza comunei.  Exemplele cele mai recente sunt Nadasul, unde investim 800 de milioane de lei in igienizari si grupuri sanitare si Centrul de informatica din Taut, dotat cu toate cele necesare de catre firma suedeza care a concesionat satul de vacanta. - Cu toate acestea, eu sunt convins ca inca mai sunt multe de facut. - Fara discutie ca asa stau lucrurile, mai ales in domeniul infrastructurii, unde in 2004 ne-am trezit ca ne-au fost transferate portiuni de drumuri comunale de la judet, fara a ni se aloca in schimb si sustinerea financiara pentru intretinerea acestora.  Cea mai mare durere a noastra este insa Drumul Judetean 708 care face legatura Taut-Tarnova si care, dupa mine, cred ca este printre cele mai rele drumuri din judet.  Acest fapt ne afecteaza pe noi intr-un mod deosebit. Se stie ca, dupa Moneasa, Tautul este cea mai cautata zona agroturistica.  Ei bine, cel mai bun loc lasat de Dumnezeu in judetul nostru, adica lacul de la Taut si imprejurimile, nu poate fi exploatat nici pe departe, din cauza drumului.  Foarte multi turisti vin o data, si a doua oara spun ca nu mai calca pe la noi pentru ca isi distrug masinile.  Mai ales cei 14,6 kilometri de la Tarnova la barajul Taut sunt un dezastru.  Oamenii sunt foarte nemultumiti pentru ca, daca aici s-ar pune accent din partea forurilor judetene pentru a se face drumul - ar fi ceva deosebit pentru zona noastra. - Asa vorbiti, de parca lacul Taut este sansa comunei pe care o conduceti! - Nici nu incape voba ca lucrurile ar sta altfel! Daca drumul ar fi corespunzator, Tautul ar renaste din agroturism.  Nu mai departe, in aceasta vara, la fiecare sfarsit de saptamana, mai ales, oamenii cauta sa se recreeze in zona noastra.  Iar daca suedezii vor finaliza lucrarile la satul de vacanta, interesul turistic va fi si mai mare!  La noi pamantul nu este asa roditor, industrie nu prea avem, asa ca lacul este sansa noastra. - Drumurile sunt pacatoase, dar legat de celelalate elemente de infrastructura, ce ne puteti spune? - Avem in plan, in primul rand, finalizarea Planului Urbanistic General al Comunei, pentru a ne putea dezvolta corespunzator.  Vom concesiona terenurile, le vom introduce in circuitul turistic, iar cu banii proveniti din acest lucru vom continua investitiile in comuna. Solicitari avem foarte, foarte multe. Zi de zi ne suna lumea. - Alimentarea cu apa? - La nivel de comuna, in Taut avem introdusa apa curenta. Oamenii se racordeaza zilnic. Ne vom preocupa pe viitor si de canalizare, care va fi obligatorie, conform normelor europene.  Intentionam sa introducem apa curenta si la Nadas si apoi, in functie de posibilitati, sa vedem ce facem la Minisel si Minisul de Sus.  In alta ordine de idei, de gaz nu putem vorbi in momentul apropiat. - Acum, cel putin pentru Nadas, veti avea sprijin si de la nivel judetean, mai ales ca prefectul Stragea a fost multi ani medic acolo! - Speram, ca asa e si normal! - Haideti sa vorbim putin si de aspectul comunei, mai ales ca, asa cum spuneati, sunteti vizitati saptamanal de mii de persoane. Cate amenzi ati dat pentru dezordinea de pe domeniul public? - Nu am dat foarte multe, dar se pare ca au avut efect. Iar acest fapt l-am facut concomitent cu grija noastra pentru curatenie, grija care s-a materializat prin achizitionarea de tomberoane si instituirea in viitor a unui serviciu de salubrizare.  Cetatenii au constientizat ca asa e bine, si-au taiat iarba din fata caselor, si-au varuit pomii, semn ca si la noi se poate sa schimba in bine fata comunei. Mai avem probleme cu utilajele agricole de pe domeniul public, insa incet, incet, cu rabdare, discutand cu cetatenii si cu aplicand ferm legea, vom rezolva si aceste aspecte.  Santurile la noi sunt curatate, nu se intampla ca in alte parti, iar eu consider ca si din punctul acesta de vedere nu avem probleme. - Cu transportul in comun cum stati? - Poate nu o sa ma credeti, dar din cauza drumului Tarnova-Taut, firma TRANSDARA ne-a avertizat ca s-ar putea sa renunte la curse.  Eu sper sa nu se intample asa, am discutat cu conducerea lor si au inteles ca nu-i vina noastra.  Asa ca revin si insist: starea drumului Tarnova-Taut e prioritara pentru comuna.  Acest lucru e valabil atat pe termen scurt, cat si pe termen lung pentru ca de starea acestui drum, in primul rand, depinde dezvoltarea comunei noastre. A consemnat, Nicolae Oprean - Adevarul

• Incheierea stagiunii la Filarmonica

Ultimul concert al acestei stagiuni a fost condus de Anne Randine Overby, dirijor si director artistic al Operei din Bergen (Suedia) si al ansamblului West Norwegian Opera, totodata specialista in muzica vocal-simfonica liturgica, de la Haendel la Bruckner si Orff, dar si in creatii ce depasesc zona muzicii accesibile (dupa cum ne comunica programul de sala): lucrari de acelasi gen de: Z.Koldaly, Fr. Delius, K.Kristansen, B. Britten, Ed. Elgar, J.Rutter. In programul de joia trecuta a fost inscrisa o lucrare du totul deosebita, Stabat Mater, op. 58 de Antonin Dvorak. Compozitorul ceh s-a identificat cu textul creat in secolul al XIII-lea pentru a descrie priveghiul Fecioarei Maria la crucifix, deoarece lucrarea a fost conceputa dupa decesele succesive a trei copii ai compozitorului. Cei patru solisti au fost: Teodora Ciucur, cunoscuta aradenilor din multe manifestari similare ale Filarmonicii aradene, mezzosoprana Tone Kvam Thorsen (Suedia), consacrata pe scenele internationale de spectacol, dar si ca interpreta de vocal-simfonic, tenorul Marius Vlad Budoiu de la Academia de Muzica din Cluj si Marius Manyov de la Universitatea de Vest din Timisoara, ultimii, de asemenea cunoscuti aradenilor. Inca din introducerea orchestrala, doamna Anne Randine Overby s-a dovedit a fi un dirijor ce conduce cu mana sigura cresterile si descresterile tensionale asigurand ansamblului unitate de actiune, intr-o conceptie clara, conforma continutului lucrarii. Cvartetul solistic a servit cu abnegatie trairile muzicii lui Dvorak, creata de compozitorul ceh cu mijloacele muzicale ale romantismului tarziu. Chiar in primul numar (Maica Sfanta-ndurerarta sta sub cruce-nlacrimata langa Fiu-i rastignit)....solistii au intregit tabloul alaturi de cor, pentru ca in cel de-al doilea (Cine nu ar plange oare......) sa redea variatele nuante ale durerii, acompaniati fiind si de asta data de orchestra. Apoi rolurile s-au impartit: basul in tabloul 4, Inima-mi sa fie aprinsa de o dragoste nestinsa catre omul Dumnezeu, tenorul in: Vreau sa plang cu tine..., mezzosoprana in La suprema judecata.....Fa sa fiu pazit prin cruce....soprana si tenorul in: Si sa plang plin de cainta... Corul a redat dramatisul profund al primului tablou, amintit mai sus, a sustinut al treilea, ...al tau chin sa-l plang si eu...insotind basul solo in al patrulea si tenorul din al saselea. Aceeasi formatie insotita de orchestra (plina de culoare) a transmis sentimentul de durere in nr. 5, Şi sa fiu partas...,mahnire in 7,O, Fecioara-ntre fecioare .....pentru ca in final, alaturi de solisti si orchestra (...fa ca sufletul sa-mi plece in triumful cel ceresc), sa realizeze un final grandios, impresionant, sugerand speranta mantuirii, final care a cucerit total publicul, auditoriu ce s-a despartit cu greu de interpretii pe care i-a simtit atat de aproape. Hugo Hauptmann - Virtual Arad