|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Sambata,
29 octombrie 2005 |
|
- Cristian
Stragea a anuntat clar: "Renunt la Prefectura!"
|
|
Manifestarea
oficiala de numire a noilor directori ai Directiei
de Sanatate Publica Arad a fost inedita datorita prefectului
judetului Arad care a iesit la rampa cu o declaratie
prin care a raspuns intrebarii aflate pe buzele tuturor
zilele acestea: renunta ori nu renunta la functia
de prefect.
Intr-un mediu apropiat de sufletul sau de medic, prefectul
Cristian Stagea a recunoscut ca va renunta la functia
pe care o ocupa in acest moment.
"Am ales cariera politica. Voi mai ramane
in functie atat cat imi va permite legea. Dupa 31
decembrie, daca nu mai repede, daca ma vor alege la
PNL, nu voi mai fi prefect" - a spus Stragea,
sigur fiind de accederea sa pe o functie politica
importanta.
Cristian Stragea a dat calitatea de inalt functionar
public pentru una pe plan politic in cadrul organizatiei
judetene a PNL.
De altfel, este bine cunoscut anuntul sau prin care
si-a manifestat intentia de a Candida la sefia filialei,
chiar daca in cursa mai sunt patru candidati. Decizia
vine, insa, dupa ce premierul Calin Popescu Tariceanu
le-a solicitat tuturor prefectilor liberali sa se
decida daca vor continua activitatea administrativa
sau cea politica.
Daca decizia este cat se poate de clara, nu la fel
de limpede este numele celui care va ajunge prefect.
Teoretic, cel putin la Arad, este un post dat liberalilor.
Legea spune insa ca la concursul pentru ocuparea postului
se poate inscrie oricine.
Conditiile sunt extrem de limitative, iar numarul
celor care pot accede, prin concurs sau direct, este
mic.
Unul dintre acestia ar putea fi chiar actualul presedinte
al PNL Arad, Titu Gheorghiof.
Acesta spune, insa, ca este prea ocupat si ca nu doreste.
Functie este, ce-i drept, tentanta.
Potrivit legii, prefectul - care face parte din categoria
inaltilor functionari publici - poate ocupa functia
daca are varsta de cel putin 30 dc ani, indeplineste
conditiile pentru a fi functionar public, are studii
superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de
licenta sau echivalenta, si o vechime in specialitatea
absolvita de 5 ani.
In fine, poate fi prefect persoana care a absolvit
programe de formare si perfectionare in administratia
publica, organizate, dupa caz, de Institutul National
de Administratie sau de alte institutii specializate,
din tara sau din strainatate, ori a dobandit titlul
stiintific de doctor in stiinte juridice sau administrative
ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar.
Asadar, conditii destul de greu de indeplinit.
Simona
Valan & Calin Ghinaciu - Agenda zilei
|
|
- Alegeri
fara miza la democratii aradeni
|
|
Astazi
au loc alegeri pentru conducerea PD Arad.
La fel ca la nivel national si in majoritatea organizatiilor
judetene ale partidului, pentru primele doua pozitii
nu va exista practic nici o competitie.
Actualul presedinte, fostul vicepremier Gheorghe Seculici,
va candida de unul singur pentru un nou mandat.
Si pentru functia de presedinte executiv exista numai
o candidatura, a primarului aradean Gheorghe Falca.
Primul este socrul celui de-al doilea care a fost
cununat de Traian Basescu.
Falca a prins o functie si la nivel national, fiind
ales secretar executiv al partidului, in timp ce Seculici
a esuat in tentativa de a obtine un post de vicepresedinte.
Alegerile de la Arad vor fi supervizate de vicepresedintele
Sorin Frunzaverde.
Ino
Ardelean - Agenda zilei (Editia de Vest)
|
|
- Un
secol de aviatie la Arad: O istorie spectaculoasa,
care a legat Aradul cu Lumea
|
|
Incepand
din a doua jumatate a secolului al XIX-lea Aradul
cunoaste o dezvoltare economica si edilitara exploziva.
Pana la inceputul secolului XX s-au construit edificiile
de pe frumosul bulevard central, fabrici importante
preum Astra, Fabrica de spirt si drojdie, U.T.A. etc.
Dar, poate domeniul in care zona Aradului a excelat
intr-adevar a fost cel al transporturilor.
Linia ferata care a ajuns la Arad in 1857, a devenit,
din 1868, principala cale de acces dinspre inima Imperiului
Austro-Ungar spre Transilvania, iar soseaua ce strabatea
si ea Defileul Muresului a fost intre primele modernizate.
Primul tren electric interurban din Europa a functionat,
incepand cu 1911 tot aici, facand legatura intre Arad
si Podgoria Minis-Maderat.
Nu intamplator in orasul de pe Mures, la Astra s-a
construit , incepand cu 1893, material rulant pentru
calea ferata si tot acolo s-au fabricat primele masini
rutiere si motoare de avion.
Curse aeriene transcontinentale
Aviatia, care a prins si ea aripi, imediat dupa
debutul secolului XX, nu putea sa lase deoparte un
oras bine situat din perspectiva liniilor de transport
aerian.
Asta a facut ca inca in primul deceniu sa se amenajeze
un aeroport la marginea de vest a Aradului, pe locul
actualului hipodrom.
Acolo, in 14 iulie 1912 s-a organizat, cu ocazia reintoarcerii
de la Aspen-Viena a lui Aurel Vlaicu, un mare miting
aviatic in care pionierul aripilor romanesti a fost
ovationat de conationali ca un erou al tuturor romanilor.
Aeroportul din Arad-Gai a intrat, dupa realizarea
Marii Uniri, in administrarea Regimentului nr. 2 de
cavalerie din cadrul Garnizoanei Arad si avea amenajate
o pista inierbata, o aerogara si un hambar.
Reorganizarea aviatiei in cadrul statului roman a
vizat intre prioritati si Aradul, unde aeroportul
a fost astfel amenajat incat sa poata servi primei
linii de transport aerian transcontinentale - Paris-Bucuresti-Istanbul.
Si, intr-adevar, la Arad a aterizat, in data de 17
septembrie 1922, primul avion care a inceput sa opereze
pe aceasta linie.
Zborul companiei C.F.R.N.A. (franco-romana) a folosit
un avion SPAD- 46 si l-a avut ca pilot pe Nogues Maurice,
care ulterior a ajuns director general al companiei
Air France.
In scopul realizarii zborului pe distanta Paris-Bucuresti
intr-un interval de cel mult 24 de ore, s-a hotarat
ca ultima parte a rutei sa se execute noaptea.
Astfel, pe data de 10 septembrie 1923, la ora 23,20,
avionul Caudron - C61 a aterizat pe aeroportul Baneasa
in cele mai bune conditii, ca urmare a faptului ca
la acea data se realizase deja primul balizaj luminos
din tara.
Referindu-ne la acest aspect, mentionam ca al doilea
balizaj de acest fel din tara s-a realizat la Arad
si sta ca marturie, sfidand timpul, farul luminos
de la Arad care devine astfel o importanta piesa de
muzeu aviatic.
Din acei ani, pe aeroportul din Arad aterizeaza in
mod regulat avioane ale diferitelor companii aeriene
care opereaza in tara si a celor care fac legatura
cu orase europene.
Este si motivul pentru care s-a simtit nevoia modernizarii
si transformarii lui intr-o societate autonoma, specializata
doar in transportul pe calea aerului.
Pentru aceasta, in 10 decembrie 1931 se preia terenul
militar din suburbia Gai in administrare proprie,
dupa care se efectueaza reparatii generale, cu dotari
specifice, astfel incat la 18 februarie 1933 se face
receptia infrastructurii iar aeroportul din Gai devine
operativ.
Mentionam ca ziua de 10 decembrie 1931 a fost retinuta
ca data de infiintare a aeroportului Arad.
Dar, in paralel se duc tratative pentru infiintarea
unui nou aeroport iar pentru aceasta, in 30 mai 1935
se cedeaza, de catre municipalitate, aviatiei civile,
terenul din suburbia Ceala unde curand vor si incepe
lucrarile de constructie a infrastructurii.
Constructia actualei aerogari s-a terminat in 1936
iar inaugurarea oficiala a noului aeroport s-a facut
la 14 noiembrie 1937 si, din acest moment, toata activitatea
de trafic aerian se va efectua de pe aceasta locatie.
De aici inainte activitatea de pe aeroport cunoaste
o dezvoltare continua, asta si pentru ca, asa cum
ne-a povestit actualul comandant Dan Balacel "era
asezat pe rutele aeriene, oferea conditii foarte bune
de navigatie si nu existau obstacole naturale. De
asemenea, din perspectiva meteo , Aradul are cele
mai putine zile din an in care traficul nu este posibil.
Toate echipajele, incepand cu LARES in 1935 si continuand
cu TAROM au facut scoala pe aeroportul din Arad".
In anii razboiului al doilea mondial, aeroportul a
fost folosit in scopuri militare de armata germana
iar pentru eliberarea lui unitatile romanesti au dus
in zilele sfarsitului de august 44 lupte grele.
Ulterior, aviatia sovietica si anglo-americana a utilizat
aeroportul pentru sustinerea ofensivei spre inima
Imperiului German.
Dupa razboi aeroportul reintra in circuitul civil
gazduind curse interne regulate cu avioane AN apartinand
nou infiintatei companii TAROM , curse CHARTER si
de transport marfa.
Nu a fost ocolit nici de avioanele cu reactie MIG
apartinand escadrilei de aviatie militara de la Timisoara.
Necesitatile de trafic au facut necesara construirea,
in 1953, a unei piste din beton in lungime de 2000
metri.
Caile de rulaj A,D au fost realizate odata cu pista
de aterizare-decolare.
Balizajul a fost refacut in 1954 si dotat cu lampi
Elba .
"In anii 60-70 aeroportul Arad era <
> al aviatiei romanesti" a tinut sa precizeze
comandantul Balacel.
Cresteri si descresteri dupa 1989
Decembrie 1989 a cunoscut tragice intamplari si
pe aeroportul din Arad, unde in seara de 22 au aterizat,
cu un avion venit de la Timisoara, cunoscutii generali
de militie, Nuta si Mihalea.
In cursul noptii, militarii care aparau acest obiectiv,
considerat strategic, s-au confruntat cu forte nevazute
si in veci descoperite.
Insa, pentru acest obiectiv social-economic se anunta
cer senin, romanii in general si aradenii in special
fiind avizi dupa calatorii in lumea larga, interzise
pentru cei mai multi pana la Revolutie.
Si se parea ca prognoza se confirma, in primii ani
ai celui de-al zecelea deceniu din secolul zborului
cu aparate mai grele decat aerul, traficul sporind
considerabil.
Insa, dupa 2000, odata cu scumpirea peste masura a
costurilor, au venit zile grele, oamenii renuntand
incet, incet la avantajele oferite de calatoria la
... mare inaltime.
S-a ajuns astfel ca, in 2003, cursele regulate sa
fie oprite cu totul.
Asta chiar daca in 1995 pista de aterizare-decolare
a fost consolidata si modernizata iar in 1996 a fost
dotata cu balizaj Idman.
Intre timp aeroportul a intrat in administrarea Consiliului
Judetean Arad care a incercat sa revigoreze activitatea
procedand la alte investitii.
Se miza pe faptul ca dezvoltarea economica, investitiile
straine, inclusiv in zona libera de alaturi, vor avea
nevoie si de viteza oferita de avion.
Tot pentru a sustine traficul sporit de marfa, la
care se spera, in 2003 s-a dat in folosintã terminalul
Cargo, care a costat 3 milioane euro, din care 75%
provenite din fonduri PHARE.
Numai in anul curent s-au investit un milion euro
in instalatii si dotari, astfel ca "din punct
de vedere tehnic aeroportul Arad se situeaza imediat
dupa cele din Bucuresti, Timisoara si Constanta"
dupa cum apreciaza inginerul sef Mircea Grec.
"Este necesar totusi - mai preciza el - sa
delimitam traficul de pasageri, cu porti diferite
pentru plecari si sosiri, insa pentru aceasta este
necesara refacerea aerogarii".
In noiembrie 2004 au fost reluate cursele regulate
spre Bucuresti si sperantele renascusera.
"In prezent pe aeroport opereaza Carpat Air
cu avioane SAB, cu cinci frecvente pe saptamana iar
DHL -ul efectueaza zece curse de posta rapida pe relatia
Budapesta- Arad-Cluj, cu un avion L 410 care poate
transporta pana la 1,5 tone marfuri" si-a
exprimat satisfactia comandantul Balacel, care a incercat
sa prefigureze si viitorul.
"Pot sa va spun ca avem contacte cu o companie
sa deschidem sapte zboruri spre Italia. Avem si o
scrisoare de intentie, urmeaza sa stabilim detaliile,
iar pentru transport marfa discutam cu o alta companie.
Asa se va putea folosi mai eficient si terminalul
Cargo. Speram ca oamenii de afaceri sa realizeze beneficiile
transportului de marfa cu avionul, pentru ca din Arad
in trei ore ajungi in oricare oras din Europa si se
pot transporta pana la 20-25 tone marfa. Pentru a
fi pregatiti sa preluam transporturi grele intentionam
sa prelungim pista pana la 2500 metri. Sigur, in planurile
noastre ne bazam si pe istoria care ne ofera atatea
repere".
Toate acestea au fost spuse pe la inceputul lui septembrie,
numai ca, iata, in octombrie, Carpat Air si-a suspendat
cursele regulate din lipsa de eficienta economica
!
Actualul manager al aeroportului urmareste promovarea
societatii si prin actiuni spectaculoase cum va fi
mitingul aviatic ce se intentioneaza a se organiza
anul viitor si care va marca 70 de ani de la construirea
cladirii aerogarii.
"Vrem sa ne facem cunoscuti si in acest fel
sperand in relansarea activitatii si inscrierea Aradului
intre < > importante ale traficului
aerian european".
Viata aeroportului se circumscrie nu numai unor activitati
zilnice de rutina ci acolo au loc si evenimete spectaculoase
care trezesc interesul publicului larg dar, mai ales,
solicita profesionalismul lucratorilor.
Intre cele mai importante evenimente intamplate in
ultimul timp a fost aterizarea Zeppelinului de anul
trecut (specificam ca in 1919 a aterizat si Zeppelinul
condus chiar de constructorul lui), de asemenea, tot
la Arad, a aterizat de urgenta, prin 96, un Airbus
320, apartinand El Quatar, cu 250 pasageri la bord.
"El se afla deasupra Aradului, la 11 mii metri
inaltime, cand pilotii si-au dat seama ca mai au combustibil
doar pentru 3 minute. Aterizarea si decolarea s-au
efectuat in conditii foarte dificile din cauza lungimii
pistei , dar ne-am descurcat" - ne-a povestit
comandantul Balacel.
Istoria aeroportului din Arad ofera multe premiere
nationale si chiar internationale si poate fi motiv
de mandrie pentru toti cei ce locuiesc in aceasta
parte de tara.
Dar singura istoria nu prea mai ajuta prezentul pentru
ca este nevoie de mult mai mult intr-o lume concurentiala
in care singurul criteriu este performata economica.
Si totusi exista suficiente premise pentru ca optimismul
afisat de lucratorii aeroportului sa se materializeze,
cu conditia ca in viitorul lui sa creada si aradenii
si mai ales autoritatile locale care nu trebuie sa
abandoneze calea aeriana care leaga Aradul cu Lumea.
I.
Tuleu - Adevarul
|
|
- Noul
sediu CJA - realizat "pe spatele"
medicilor
|
|
Un
singur punct de pe ordinea de zi a sedintei de Consiliu
Judetean de ieri a reusit sa capteze cu adevarat interesul
alesilor din judet, toate celelalte proiecte (15 la
numar) avand parte de unanimitate de voturi (pozitive)
si de nici un alt comentariu (daca ar fi sa ni le
amintim pe cele ale lui Iosif Duka).
Consilierul independent, Iosif Duka, a fost, in fapt,
cel care a prefatat singurele discutii (destul de
aprinse) pe proiectul privind aprobarea listei spatiilor
CJA cu destinatie de cabinete medicale, in vederea
vanzarii acestora.
Iosif Duka a cerut scoaterea acestui proiect de pe
ordinea de zi, in conditiile in care acesta a fost
intocmit in baza unei legi (L110) care tocmai a fost
modificata de Senat.
Propunerea de amanare a votului pana la lamurirea
problemelor de legislate i-a nemultumit pe multi dintre
consilierii judeteni si conducerca CJA mai ales dat
fiind faptul ca, daca s-ar fi acceptat amanarea, ar
fi fost vorba de o a doua incercare esuata pe acelasi
proiect.
Consilierii au invocat faptul ca CJA functioneaza
dupa legile in vigoare, ca noul act nu a trecut de
Camera Deputatilor, ca legile se schimba din luna
in luna si ca, daca s-ar tine cont de propunerea lui
Iosif Duka, ar insemna sa nu se mai aprobe nimic etc.
Dupa mai bine de 20 de minute de discutii intortocheate,
cu amendamente propuse, retrase si respinse, consilierii
au votat proiectul in forma propusa de executiv si,
ca atare, peste 30 de medici aradeni isi vor putea
cumpara in scurt timp cabinetul medical in care activeaza.
Votul a venit, insa, doar dupa interventia conducerii
CJA.
Vicepresedintele CJA i-a sensibilizat pe consilieri
punctand faptul ca "nu exista nici un interes
ascuns aici. Singurul nostru interes este ca noi sa
facem rost de bani ca sa putem incepe lucrarile la
noul sediu al CJA. Daca apar alte legi intre timp,
pe acelasi subiect, vom proceda ca atare. In rest,
va spun ca trebuie sa facem rapid rost de bani. Daca
vom gasi si alte spatii ce sa intre la legi speciale
vom reveni in fata dvs. Sa le vindem pentru a face
rost de bani. Nu e nici un interes ascuns".
Toate celelalte proiecte de hotarari au trecut
de consilieri cu unanimitate de voturi, indiferent
despre ce a fost vorba: scumpirea tarifelor la apa
si canalizare, modificarea statelor de functii la
diferite institutii din subordine, numirca unui membru
in AGA la Constructii Rutiere, repartizarea de bani
pentru salariile profesorilor, sau modificarea listei
de investitii a Consiliului Judetean.
Singurul consilier care a avut cate ceva de comentat
la mai toate proiectele supuse votului a fost alesul
Iosif Duka.
Adriana
Barbu - Observator
|
|
|
Incepand
cu secolul al XVIII-lea asistam la o imbunatatire
continua a continutului documentelor demografice,
spre sfarsitul-secolului al VIII-lea (1787) si in
perioada urmatoare pana in 1850 efectuandu-se recensaminte
mai ample, chiar moderne.
Desigur insa ca cifrele furnizate de aceste documente
trebuie analizate cu atentie, deoarece ele cuprind
deseori informatii si aprecieri voit subiective, mai
ales cand este vorba de compozitia sociala si nationala
a populatiei, autoritatile vremii neconvenindu-le
realitatea.
Prima concluzie care se desprinde din izvoarele cercetate
de noi este faptul ca in perioada 1780 - 1850 asistam
la o crestere neintrerupta a populatiei de pe teritoriul
fostului comitat Arad, cu toate pierderile de vieti
omenesti cauzate de razboiul purtat de imperiul habsburgic
impotriva Frantei, desele epidemii si, mai tarziu,
revolutia de la 1848 - 49.
Astfel, daca potrivit recensamantului din anul 1787
pe teritoriul comitatului Arad, care cuprindea in
acea perioada 6013 km patrati au fost inregistrati
153.433 locuitori, potrivit recensamantului din 1850
numarul acestora ajunsese la 255.956 suflete, cel
mai important spor realizandu-se intre 1800 - 1828,
datorita masivelor colonizari de unguri si germani
efectuate in aceastaa perioada, a unui spor de natalitate
ridicat cat si amplificarii administratiei civile
si militare.
Astfel, documentele atesta ca perioada de care ne
ocupam au fost colonizati, pe teritoriul aradean,
peste 5000 de asa-zisi "tarani contractualisti",
impreuna cu familiile lor, la care se adauga militarii
si functionarii administrativi, de alta nationalitate
decat cea romana, bine cunoscand faptul ca posturile
in administratia erariala si locala neputand fi ocupate
de romani.
Alaturi de colonizarile amintite, asistam si la o
imigratie lenta, sub forma asezarii individuale, mai
ales in orasul Arad, determinate de necesarul de brate
de munca calificate, pentru atelierele mestesugaresti
si manufacturi.
Proportia acestora se coate evalua in functie de rubrica
"straini" cuprinse in formularele
de de recensamant, pana in anul 1850 numarul acestora
fiind de aproximativ 5300.
In ceea ce priveste sporul natalitatii acesta e evoluat
intre 36 - 47 la mie, spor deosebit de inalt, mai
ales pentru acele vremuri.
Celalalt fenomen demografic, al emigratiei, s-a desfasurat
sub forma emigrarilor individuale sau familiale, indeosebi
pentru cautare de lucru, de multe ori si din cauza
persecutiilor religioase.
Cei mai multi emigranti se indreapta spre Tara Romaneasca,
prin asa-zisa "vama a cucului".
Daca la inceput numarul emigrantilor a fost restrans,
recensamantul din 1787 consemnand doar 278 de locuitori,
cel din 1850 inregistreaza o cifra de 5288, in marea
lor majoritate romani.
In pofida colonizarilor si imigrarilor de populatie
straina, care urmarea in fond si modificarea compozitiei
nationale, romanii din comitatul Arad s-au mentinut
si in continuare intr-o superioritate numerica covarsitoare,
fapt consemnat nu numai de documentele vremii, dar
si recunoscut de istoricii din perioada respectiva,
care au intocmit lucrari stiintifice obiective, zugravind
veridic realizarile etnice de pe meleagurile aradene,
ca de pilda Szaller Gyorgy sau Nagy Ludovicus.
O semnificatie deosebita o au lucrarile literatilor
aradeni Nicolaie Horga - Popovici, Peretsenyi Nagy
Laszlo si Fabian Gabor.
Ei au publicat primele lucrari in care se aduc argumente
spre a dovedi caracterul autohton al romanilor pe
teritoriul Daciei.
Primul a tiparit, in 1807, o carte in care a inserat
si materiale de istorie aradeana pentru a dovedi ca
romanii sunt bastinasi pe acest teritoriu, subliniind,
totodata, si unitatea lor etnica de pe ambele versante
ale Carpatilor.
Al doilea, Peretsenyi Nagy Laszlo, referindu-se la
romani, in scurta sa monografie a comitatului Arad
din 1818, scria ca "Trebuie sa vorbim despre
o asemenea natiune care locuieste Dacia.....de mai
bine de o mie de ani cultivand pamantul dupa puterile
sale".
Tot pe baza unor investigatii minutioase, cercetatorii
Iohann Csaplavics (1829) si Karl Czoering (1857) au
definit granita etnica vestica a teritoriilor locuite
de romani si au trasat o linie care depaseste, in
esenta, frontierele Romaniei de astazi.
Aceasta realitate este cuprinsa, de altfel, si in
recensamintele din peroada pe care o analizam.
Pentru stabilirea compozitiei pe nationalitati a populatiei
am folosit trei categorii de conscriptii si recensaminte:
pe confesiuni, pe nationalitati, si potrivit limbii
vorbite de locuitori.
Avand drept comparatie anii extremi ai perioadei,
recensamintele pe confesiuni ne ofera urmatoarele
date: potrivit recensamantului din 1.787, totalul
locuitorilor comitatului Arad era in numar de 153.433,
din care 128.500 ortodocsi (83,79%), 17.078 romano
si greco-catolici (11,13%), reformati si evanghelici
7.001 (4,55%) si 851 alte confesiuni (0,58%).
Recensamantul din 1850 inregistreaza deja, dupa cum
am mai aratat, 255.955 locuitori, din care 171.619
ortodocsi (67,05%), 60.776 romano si greco - catolici
(23,74%), 15.351 reformati (6,09%) sj 7.991 alte confesiuni
(3,12%).
Analizand cifrele de mai sus si pe baza altor izvoare
se poate desprinde constatarea ca locuitorii de confesiune
ortodoxa erau, aproape in totalitate, romani, deoarece
sarbii, si ei de aceeasi religie, emigrasera, in masa,
in Serbia si pe teritoriul Ucrainei de azi.
Cu tot sporul natural al populatiei, mai ales la romani,
se constata o scadere a ponderii locuitorilor de nationalitate
romana, de la circa 84% in 1.787 la circa 68% in 1.850.
Acest lucru se explica, insa, dupa cum am mentionat,
colonizarilor si imigrarilor care au determinat o
crestere substantiala a numarului locuitorilor de
nationalitate maghiara, germana si evreiasca.
Un an mai tarziu, in 1851, autoritatile comitatense
au efectuat un recensamant si in functie de nationalitatea
locuitorilor, dar trebuie sa remarcam ca si cu aceasta
ocazie se constata o doza de subiectivitate in defavoarea
romanilor, fapt care devine vizibil prin compararea
acestui recensamant cu alte izvoare documentare similare.
Datele desprinse din recensamantul pe nationalitati
din 1851 arata ca din cei 255.955 locuitori ai comitatului
Arad, 172.915 (67,55%) erau romani, 42688 (16,67%)
unguri, 5021 (1,96%) sarbi si slovaci, 22.151 (8,65%)
germani, 3.418 (1,33%) tigani si 4.797 (1,87%) alte
nationalitati.
O alta metoda folosita pentru fixarea compozitiei
nationale a populatiei a constituit-o introducerea
de situatii privind limba vorbita de catre locuitori
in fiecare localitate.
Pentru a nu dezvalui insa realitatea, autoritatile
au evitat sa inscrie in aceste situatii si numarul
locuitorilor, cu toate acestea documentele in cauza
constituie o dovada in plus ca romanii au format marea
majoritate a populatiei din fostul comitat Arad.
Potrivit unei situatii de acest gen, redactata in
ultimul deceniu al secolului al VIII-lea, rezulta
ca dintre cele 183 de localitati ale comitatului Arad,
in 167 locuitorii vorbeau limba romana, in 14 cea
maghiara, in patru germana si intr-una limba slovaca.
Mentionam ca in unele localitati limba vorbita era
mixta (romana-maghiar - germana) dar in acestea am
luat de baza limba vorbita de majoritatea covarsitoare
a locuitorilor din localitatea respectiva.
Realitatea etno-demografica prezinta un tablou oarecum
mai variat in cele 25 localitati situate in spatiul
dintre Mures, si comunele Vinga, Satu-Mare si Dorgos,
care in perioada respectivd apartineau comitatului
Timis, incorporate insa mai tarziu comitatului si
apoi judetului Arad.
Potrivit izvoarelor documentare, 15 dintre acestea
aveau populatie romaneasca, noua sate au fost colonizate
cu germani, iar una, Vinga, cu bulgari.
Cu privire la repartizarea teritoriala a populatiei
din punct de vedere etnic, este de recunoscut ca s-au
produs unele schimbari indeosebi in centrul si sud-estul
comitatului Arad, datorita colonizarilor efectuate
in aceasta perioada.
Se poate insa afirma ca ele nu au afectat esential
compozitia nationala, romanii constituind si in continuare,
dupa cum s-a mai aratat, marea majoritate a locuitorilor.
In acest sens pledeaza si statisticile istoricului
Ludovic Nagy, mase compact romanesti mentinandu-se
in partea de rasarit a teritoriului aradean, in plasa
Beliu, in zona Zabalt - Caprioara si mai ales in Tara
Halmagiului.
Desigur, un studiu mai amplu asupra evolutiei etno-demografice
presupune abordarea si altor aspecte ale vietii sociale
si economice.
In scurta noastra comunicare nu ne-am propus insa
decat sa evocam o realitate istorica si anume ca teritoriul
aradean a fost si a continuat sa fie o veche vatra
romaneasca.
Ioan
Soimosan - Saptamana aradeana
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator, Agenda
Zilei - editie de Arad, Ziua
de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Saptamana
aradeana,TV
Arad, TV
RCS.
|
|