Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Sambata, 29 octombrie 2005
Stirile TVA aici
  • Cristian Stragea a anuntat clar: "Renunt la Prefectura!"

Cristian Stragea va renunta la functia de prefectManifestarea oficiala de numire a noilor directori ai Directiei de Sanatate Publica Arad a fost inedita datorita prefectului judetului Arad care a iesit la rampa cu o declaratie prin care a raspuns intrebarii aflate pe buzele tuturor zilele acestea: renunta ori nu renunta la functia de prefect. 
Intr-un mediu apropiat de sufletul sau de medic, prefectul Cristian Stagea a recunoscut ca va renunta la functia pe care o ocupa in acest moment. 
"Am ales cariera politica. Voi mai ramane in functie atat cat imi va permite legea. Dupa 31 decembrie, daca nu mai repede, daca ma vor alege la PNL, nu voi mai fi prefect" - a spus Stragea, sigur fiind de accederea sa pe o functie politica importanta.
Cristian Stragea a dat calitatea de inalt functionar public pentru una pe plan politic in cadrul organizatiei judetene a PNL.
De altfel, este bine cunoscut anuntul sau prin care si-a manifestat intentia de a Candida la sefia filialei, chiar daca in cursa mai sunt patru candidati. Decizia vine, insa, dupa ce premierul Calin Popescu Tariceanu le-a solicitat tuturor prefectilor liberali sa se decida daca vor continua activitatea administrativa sau cea politica.
Daca decizia este cat se poate de clara, nu la fel de limpede este numele celui care va ajunge prefect. 
Teoretic, cel putin la Arad, este un post dat liberalilor. 
Legea spune insa ca la concursul pentru ocuparea postului se poate inscrie oricine. 
Conditiile sunt extrem de limitative, iar numarul celor care pot accede, prin concurs sau direct, este mic. 
Unul dintre acestia ar putea fi chiar actualul presedinte al PNL Arad, Titu Gheorghiof. 
Acesta spune, insa, ca este prea ocupat si ca nu doreste. Functie este, ce-i drept, tentanta. 
Potrivit legii, prefectul - care face parte din categoria inaltilor functionari publici - poate ocupa functia daca are varsta de cel putin 30 dc ani, indeplineste conditiile pentru a fi functionar public, are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, si o vechime in specialitatea absolvita de 5 ani. 
In fine, poate fi prefect persoana care a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, din tara sau din strainatate, ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte juridice sau administrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar. 
Asadar, conditii destul de greu de indeplinit.

Simona Valan & Calin Ghinaciu - Agenda zilei

  • Alegeri fara miza la democratii aradeni

Gheorghe Seculici candideaza astazi pentru sefia in organizatia PD AradAstazi au loc alegeri pentru conducerea PD Arad. 
La fel ca la nivel national si in majoritatea organizatiilor judetene ale partidului, pentru primele doua pozitii nu va exista practic nici o competitie.
Actualul presedinte, fostul vicepremier Gheorghe Seculici, va candida de unul singur pentru un nou mandat. 
Si pentru functia de presedinte executiv exista numai o candidatura, a primarului aradean Gheorghe Falca. 
Primul este socrul celui de-al doilea care a fost cununat de Traian Basescu. 
Falca a prins o functie si la nivel national, fiind ales secretar executiv al partidului, in timp ce Seculici a esuat in tentativa de a obtine un post de vicepresedinte. 
Alegerile de la Arad vor fi supervizate de vicepresedintele Sorin Frunzaverde.

Ino Ardelean - Agenda zilei (Editia de Vest)

  • Un secol de aviatie la Arad: O istorie spectaculoasa, care a legat Aradul cu Lumea

Aviatia aradeana a inplinit un secol de activitateIncepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea Aradul cunoaste o dezvoltare economica si edilitara exploziva.
Pana la inceputul secolului XX s-au construit edificiile de pe frumosul bulevard central, fabrici importante preum Astra, Fabrica de spirt si drojdie, U.T.A. etc.
Dar, poate domeniul in care zona Aradului a excelat intr-adevar a fost cel al transporturilor.
Linia ferata care a ajuns la Arad in 1857, a devenit, din 1868, principala cale de acces dinspre inima Imperiului Austro-Ungar spre Transilvania, iar soseaua ce strabatea si ea Defileul Muresului a fost intre primele modernizate.
Primul tren electric interurban din Europa a functionat, incepand cu 1911 tot aici, facand legatura intre Arad si Podgoria Minis-Maderat.
Nu intamplator in orasul de pe Mures, la Astra s-a construit , incepand cu 1893, material rulant pentru calea ferata si tot acolo s-au fabricat primele masini rutiere si motoare de avion.
Curse aeriene transcontinentale
Aviatia, care a prins si ea aripi, imediat dupa debutul secolului XX, nu putea sa lase deoparte un oras bine situat din perspectiva liniilor de transport aerian.
Asta a facut ca inca in primul deceniu sa se amenajeze un aeroport la marginea de vest a Aradului, pe locul actualului hipodrom.
Acolo, in 14 iulie 1912 s-a organizat, cu ocazia reintoarcerii de la Aspen-Viena a lui Aurel Vlaicu, un mare miting aviatic in care pionierul aripilor romanesti a fost ovationat de conationali ca un erou al tuturor romanilor.
Aeroportul din Arad-Gai a intrat, dupa realizarea Marii Uniri, in administrarea Regimentului nr. 2 de cavalerie din cadrul Garnizoanei Arad si avea amenajate o pista inierbata, o aerogara si un hambar.
Reorganizarea aviatiei in cadrul statului roman a vizat intre prioritati si Aradul, unde aeroportul a fost astfel amenajat incat sa poata servi primei linii de transport aerian transcontinentale - Paris-Bucuresti-Istanbul.
Si, intr-adevar, la Arad a aterizat, in data de 17 septembrie 1922, primul avion care a inceput sa opereze pe aceasta linie.
Aterizarea unui zeppelin pe aeroportul din Arad Zborul companiei C.F.R.N.A. (franco-romana) a folosit un avion SPAD- 46 si l-a avut ca pilot pe Nogues Maurice, care ulterior a ajuns director general al companiei Air France.
In scopul realizarii zborului pe distanta Paris-Bucuresti intr-un interval de cel mult 24 de ore, s-a hotarat ca ultima parte a rutei sa se execute noaptea.
Astfel, pe data de 10 septembrie 1923, la ora 23,20, avionul Caudron - C61 a aterizat pe aeroportul Baneasa in cele mai bune conditii, ca urmare a faptului ca la acea data se realizase deja primul balizaj luminos din tara.
Referindu-ne la acest aspect, mentionam ca al doilea balizaj de acest fel din tara s-a realizat la Arad si sta ca marturie, sfidand timpul, farul luminos de la Arad care devine astfel o importanta piesa de muzeu aviatic.
Din acei ani, pe aeroportul din Arad aterizeaza in mod regulat avioane ale diferitelor companii aeriene care opereaza in tara si a celor care fac legatura cu orase europene.
Este si motivul pentru care s-a simtit nevoia modernizarii si transformarii lui intr-o societate autonoma, specializata doar in transportul pe calea aerului.
Pentru aceasta, in 10 decembrie 1931 se preia terenul militar din suburbia Gai in administrare proprie, dupa care se efectueaza reparatii generale, cu dotari specifice, astfel incat la 18 februarie 1933 se face receptia infrastructurii iar aeroportul din Gai devine operativ.
Mentionam ca ziua de 10 decembrie 1931 a fost retinuta ca data de infiintare a aeroportului Arad.
Dar, in paralel se duc tratative pentru infiintarea unui nou aeroport iar pentru aceasta, in 30 mai 1935 se cedeaza, de catre municipalitate, aviatiei civile, terenul din suburbia Ceala unde curand vor si incepe lucrarile de constructie a infrastructurii.
Constructia actualei aerogari s-a terminat in 1936 iar inaugurarea oficiala a noului aeroport s-a facut la 14 noiembrie 1937 si, din acest moment, toata activitatea de trafic aerian se va efectua de pe aceasta locatie.
De aici inainte activitatea de pe aeroport cunoaste o dezvoltare continua, asta si pentru ca, asa cum ne-a povestit actualul comandant Dan Balacel "era asezat pe rutele aeriene, oferea conditii foarte bune de navigatie si nu existau obstacole naturale. De asemenea, din perspectiva meteo , Aradul are cele mai putine zile din an in care traficul nu este posibil. Toate echipajele, incepand cu LARES in 1935 si continuand cu TAROM au facut scoala pe aeroportul din Arad".
Arad fosta fabrica de avioane In anii razboiului al doilea mondial, aeroportul a fost folosit in scopuri militare de armata germana iar pentru eliberarea lui unitatile romanesti au dus in zilele sfarsitului de august 44 lupte grele.
Ulterior, aviatia sovietica si anglo-americana a utilizat aeroportul pentru sustinerea ofensivei spre inima Imperiului German.
Dupa razboi aeroportul reintra in circuitul civil gazduind curse interne regulate cu avioane AN apartinand nou infiintatei companii TAROM , curse CHARTER si de transport marfa.
Nu a fost ocolit nici de avioanele cu reactie MIG apartinand escadrilei de aviatie militara de la Timisoara.
Necesitatile de trafic au facut necesara construirea, in 1953, a unei piste din beton in lungime de 2000 metri.
Caile de rulaj A,D au fost realizate odata cu pista de aterizare-decolare.
Balizajul a fost refacut in 1954 si dotat cu lampi Elba .
"In anii 60-70 aeroportul Arad era < > al aviatiei romanesti" a tinut sa precizeze comandantul Balacel.
Cresteri si descresteri dupa 1989
Decembrie 1989 a cunoscut tragice intamplari si pe aeroportul din Arad, unde in seara de 22 au aterizat, cu un avion venit de la Timisoara, cunoscutii generali de militie, Nuta si Mihalea.
In cursul noptii, militarii care aparau acest obiectiv, considerat strategic, s-au confruntat cu forte nevazute si in veci descoperite.
Insa, pentru acest obiectiv social-economic se anunta cer senin, romanii in general si aradenii in special fiind avizi dupa calatorii in lumea larga, interzise pentru cei mai multi pana la Revolutie.
Si se parea ca prognoza se confirma, in primii ani ai celui de-al zecelea deceniu din secolul zborului cu aparate mai grele decat aerul, traficul sporind considerabil.
Insa, dupa 2000, odata cu scumpirea peste masura a costurilor, au venit zile grele, oamenii renuntand incet, incet la avantajele oferite de calatoria la ... mare inaltime.
S-a ajuns astfel ca, in 2003, cursele regulate sa fie oprite cu totul.
Asta chiar daca in 1995 pista de aterizare-decolare a fost consolidata si modernizata iar in 1996 a fost dotata cu balizaj Idman.
Comandantul aeroportului - Balacel este optimist Intre timp aeroportul a intrat in administrarea Consiliului Judetean Arad care a incercat sa revigoreze activitatea procedand la alte investitii.
Se miza pe faptul ca dezvoltarea economica, investitiile straine, inclusiv in zona libera de alaturi, vor avea nevoie si de viteza oferita de avion.
Tot pentru a sustine traficul sporit de marfa, la care se spera, in 2003 s-a dat in folosint„ terminalul Cargo, care a costat 3 milioane euro, din care 75% provenite din fonduri PHARE.
Numai in anul curent s-au investit un milion euro in instalatii si dotari, astfel ca "din punct de vedere tehnic aeroportul Arad se situeaza imediat dupa cele din Bucuresti, Timisoara si Constanta" dupa cum apreciaza inginerul sef Mircea Grec.
"Este necesar totusi - mai preciza el - sa delimitam traficul de pasageri, cu porti diferite pentru plecari si sosiri, insa pentru aceasta este necesara refacerea aerogarii".
In noiembrie 2004 au fost reluate cursele regulate spre Bucuresti si sperantele renascusera.
"In prezent pe aeroport opereaza Carpat Air cu avioane SAB, cu cinci frecvente pe saptamana iar DHL -ul efectueaza zece curse de posta rapida pe relatia Budapesta- Arad-Cluj, cu un avion L 410 care poate transporta pana la 1,5 tone marfuri" si-a exprimat satisfactia comandantul Balacel, care a incercat sa prefigureze si viitorul.
"Pot sa va spun ca avem contacte cu o companie sa deschidem sapte zboruri spre Italia. Avem si o scrisoare de intentie, urmeaza sa stabilim detaliile, iar pentru transport marfa discutam cu o alta companie. Asa se va putea folosi mai eficient si terminalul Cargo. Speram ca oamenii de afaceri sa realizeze beneficiile transportului de marfa cu avionul, pentru ca din Arad in trei ore ajungi in oricare oras din Europa si se pot transporta pana la 20-25 tone marfa. Pentru a fi pregatiti sa preluam transporturi grele intentionam sa prelungim pista pana la 2500 metri. Sigur, in planurile noastre ne bazam si pe istoria care ne ofera atatea repere".
Aeroclubul aradean este pastrator a traditiei de zburatori Toate acestea au fost spuse pe la inceputul lui septembrie, numai ca, iata, in octombrie, Carpat Air si-a suspendat cursele regulate din lipsa de eficienta economica !
Actualul manager al aeroportului urmareste promovarea societatii si prin actiuni spectaculoase cum va fi mitingul aviatic ce se intentioneaza a se organiza anul viitor si care va marca 70 de ani de la construirea cladirii aerogarii.
"Vrem sa ne facem cunoscuti si in acest fel sperand in relansarea activitatii si inscrierea Aradului intre < > importante ale traficului aerian european".
Viata aeroportului se circumscrie nu numai unor activitati zilnice de rutina ci acolo au loc si evenimete spectaculoase care trezesc interesul publicului larg dar, mai ales, solicita profesionalismul lucratorilor.
Intre cele mai importante evenimente intamplate in ultimul timp a fost aterizarea Zeppelinului de anul trecut (specificam ca in 1919 a aterizat si Zeppelinul condus chiar de constructorul lui), de asemenea, tot la Arad, a aterizat de urgenta, prin 96, un Airbus 320, apartinand El Quatar, cu 250 pasageri la bord.
"El se afla deasupra Aradului, la 11 mii metri inaltime, cand pilotii si-au dat seama ca mai au combustibil doar pentru 3 minute. Aterizarea si decolarea s-au efectuat in conditii foarte dificile din cauza lungimii pistei , dar ne-am descurcat" - ne-a povestit comandantul Balacel.
Istoria aeroportului din Arad ofera multe premiere nationale si chiar internationale si poate fi motiv de mandrie pentru toti cei ce locuiesc in aceasta parte de tara.
Dar singura istoria nu prea mai ajuta prezentul pentru ca este nevoie de mult mai mult intr-o lume concurentiala in care singurul criteriu este performata economica.
Si totusi exista suficiente premise pentru ca optimismul afisat de lucratorii aeroportului sa se materializeze, cu conditia ca in viitorul lui sa creada si aradenii si mai ales autoritatile locale care nu trebuie sa abandoneze calea aeriana care leaga Aradul cu Lumea.

I. Tuleu - Adevarul

  • Noul sediu CJA - realizat "pe spatele" medicilor

Viitorul sediu al CJA va fi finalizat pe banii medicilorUn singur punct de pe ordinea de zi a sedintei de Consiliu Judetean de ieri a reusit sa capteze cu adevarat interesul alesilor din judet, toate celelalte proiecte (15 la numar) avand parte de unanimitate de voturi (pozitive) si de nici un alt comentariu (daca ar fi sa ni le amintim pe cele ale lui Iosif Duka).
Consilierul independent, Iosif Duka, a fost, in fapt, cel care a prefatat singurele discutii (destul de aprinse) pe proiectul privind aprobarea listei spatiilor CJA cu destinatie de cabinete medicale, in vederea vanzarii acestora.
Iosif Duka a cerut scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi, in conditiile in care acesta a fost intocmit in baza unei legi (L110) care tocmai a fost modificata de Senat.
Propunerea de amanare a votului pana la lamurirea problemelor de legislate i-a nemultumit pe multi dintre consilierii judeteni si conducerca CJA mai ales dat fiind faptul ca, daca s-ar fi acceptat amanarea, ar fi fost vorba de o a doua incercare esuata pe acelasi proiect.
Consilierii au invocat faptul ca CJA functioneaza dupa legile in vigoare, ca noul act nu a trecut de Camera Deputatilor, ca legile se schimba din luna in luna si ca, daca s-ar tine cont de propunerea lui Iosif Duka, ar insemna sa nu se mai aprobe nimic etc.
Dupa mai bine de 20 de minute de discutii intortocheate, cu amendamente propuse, retrase si respinse, consilierii au votat proiectul in forma propusa de executiv si, ca atare, peste 30 de medici aradeni isi vor putea cumpara in scurt timp cabinetul medical in care activeaza.
Votul a venit, insa, doar dupa interventia conducerii CJA.
Vicepresedintele CJA i-a sensibilizat pe consilieri punctand faptul ca "nu exista nici un interes ascuns aici. Singurul nostru interes este ca noi sa facem rost de bani ca sa putem incepe lucrarile la noul sediu al CJA. Daca apar alte legi intre timp, pe acelasi subiect, vom proceda ca atare. In rest, va spun ca trebuie sa facem rapid rost de bani. Daca vom gasi si alte spatii ce sa intre la legi speciale vom reveni in fata dvs. Sa le vindem pentru a face rost de bani. Nu e nici un interes ascuns".
Toate celelalte proiecte de hotarari au trecut de consilieri cu unanimitate de voturi, indiferent despre ce a fost vorba: scumpirea tarifelor la apa si canalizare, modificarea statelor de functii la diferite institutii din subordine, numirca unui membru in AGA la Constructii Rutiere, repartizarea de bani pentru salariile profesorilor, sau modificarea listei de investitii a Consiliului Judetean.
Singurul consilier care a avut cate ceva de comentat la mai toate proiectele supuse votului a fost alesul Iosif Duka.

Adriana Barbu - Observator

  • Situatia etno demografica pe teritoriul aradean in perioada 1780- 1850

Intrarea principala in Cetatea AradIncepand cu secolul al XVIII-lea asistam la o imbunatatire continua a continutului documentelor demografice, spre sfarsitul-secolului al VIII-lea (1787) si in perioada urmatoare pana in 1850 efectuandu-se recensaminte mai ample, chiar moderne.
Desigur insa ca cifrele furnizate de aceste documente trebuie analizate cu atentie, deoarece ele cuprind deseori informatii si aprecieri voit subiective, mai ales cand este vorba de compozitia sociala si nationala a populatiei, autoritatile vremii neconvenindu-le realitatea.
Prima concluzie care se desprinde din izvoarele cercetate de noi este faptul ca in perioada 1780 - 1850 asistam la o crestere neintrerupta a populatiei de pe teritoriul fostului comitat Arad, cu toate pierderile de vieti omenesti cauzate de razboiul purtat de imperiul habsburgic impotriva Frantei, desele epidemii si, mai tarziu, revolutia de la 1848 - 49.
Astfel, daca potrivit recensamantului din anul 1787 pe teritoriul comitatului Arad, care cuprindea in acea perioada 6013 km patrati au fost inregistrati 153.433 locuitori, potrivit recensamantului din 1850 numarul acestora ajunsese la 255.956 suflete, cel mai important spor realizandu-se intre 1800 - 1828, datorita masivelor colonizari de unguri si germani efectuate in aceastaa perioada, a unui spor de natalitate ridicat cat si amplificarii administratiei civile si militare.
Astfel, documentele atesta ca perioada de care ne ocupam au fost colonizati, pe teritoriul aradean, peste 5000 de asa-zisi "tarani contractualisti", impreuna cu familiile lor, la care se adauga militarii si functionarii administrativi, de alta nationalitate decat cea romana, bine cunoscand faptul ca posturile in administratia erariala si locala neputand fi ocupate de romani.
Vanzatori de zarzavaturi in Piata Catedralei Alaturi de colonizarile amintite, asistam si la o imigratie lenta, sub forma asezarii individuale, mai ales in orasul Arad, determinate de necesarul de brate de munca calificate, pentru atelierele mestesugaresti si manufacturi.
Proportia acestora se coate evalua in functie de rubrica "straini" cuprinse in formularele de de recensamant, pana in anul 1850 numarul acestora fiind de aproximativ 5300.
In ceea ce priveste sporul natalitatii acesta e evoluat intre 36 - 47 la mie, spor deosebit de inalt, mai ales pentru acele vremuri.
Celalalt fenomen demografic, al emigratiei, s-a desfasurat sub forma emigrarilor individuale sau familiale, indeosebi pentru cautare de lucru, de multe ori si din cauza persecutiilor religioase.
Cei mai multi emigranti se indreapta spre Tara Romaneasca, prin asa-zisa "vama a cucului".
Daca la inceput numarul emigrantilor a fost restrans, recensamantul din 1787 consemnand doar 278 de locuitori, cel din 1850 inregistreaza o cifra de 5288, in marea lor majoritate romani.
In pofida colonizarilor si imigrarilor de populatie straina, care urmarea in fond si modificarea compozitiei nationale, romanii din comitatul Arad s-au mentinut si in continuare intr-o superioritate numerica covarsitoare, fapt consemnat nu numai de documentele vremii, dar si recunoscut de istoricii din perioada respectiva, care au intocmit lucrari stiintifice obiective, zugravind veridic realizarile etnice de pe meleagurile aradene, ca de pilda Szaller Gyorgy sau Nagy Ludovicus.
O semnificatie deosebita o au lucrarile literatilor aradeni Nicolaie Horga - Popovici, Peretsenyi Nagy Laszlo si Fabian Gabor.
Strada Eminescu in secolul XVIII Ei au publicat primele lucrari in care se aduc argumente spre a dovedi caracterul autohton al romanilor pe teritoriul Daciei.
Primul a tiparit, in 1807, o carte in care a inserat si materiale de istorie aradeana pentru a dovedi ca romanii sunt bastinasi pe acest teritoriu, subliniind, totodata, si unitatea lor etnica de pe ambele versante ale Carpatilor.
Al doilea, Peretsenyi Nagy Laszlo, referindu-se la romani, in scurta sa monografie a comitatului Arad din 1818, scria ca "Trebuie sa vorbim despre o asemenea natiune care locuieste Dacia.....de mai bine de o mie de ani cultivand pamantul dupa puterile sale".
Tot pe baza unor investigatii minutioase, cercetatorii Iohann Csaplavics (1829) si Karl Czoering (1857) au definit granita etnica vestica a teritoriilor locuite de romani si au trasat o linie care depaseste, in esenta, frontierele Romaniei de astazi.
Aceasta realitate este cuprinsa, de altfel, si in recensamintele din peroada pe care o analizam.
Pentru stabilirea compozitiei pe nationalitati a populatiei am folosit trei categorii de conscriptii si recensaminte: pe confesiuni, pe nationalitati, si potrivit limbii vorbite de locuitori.
Avand drept comparatie anii extremi ai perioadei, recensamintele pe confesiuni ne ofera urmatoarele date: potrivit recensamantului din 1.787, totalul locuitorilor comitatului Arad era in numar de 153.433, din care 128.500 ortodocsi (83,79%), 17.078 romano si greco-catolici (11,13%), reformati si evanghelici 7.001 (4,55%) si 851 alte confesiuni (0,58%).
Recensamantul din 1850 inregistreaza deja, dupa cum am mai aratat, 255.955 locuitori, din care 171.619 ortodocsi (67,05%), 60.776 romano si greco - catolici (23,74%), 15.351 reformati (6,09%) sj 7.991 alte confesiuni (3,12%).
Analizand cifrele de mai sus si pe baza altor izvoare se poate desprinde constatarea ca locuitorii de confesiune ortodoxa erau, aproape in totalitate, romani, deoarece sarbii, si ei de aceeasi religie, emigrasera, in masa, in Serbia si pe teritoriul Ucrainei de azi.
Cu tot sporul natural al populatiei, mai ales la romani, se constata o scadere a ponderii locuitorilor de nationalitate romana, de la circa 84% in 1.787 la circa 68% in 1.850.
Tramvai cu cai in zona actuala a Teatrului Acest lucru se explica, insa, dupa cum am mentionat, colonizarilor si imigrarilor care au determinat o crestere substantiala a numarului locuitorilor de nationalitate maghiara, germana si evreiasca.
Un an mai tarziu, in 1851, autoritatile comitatense au efectuat un recensamant si in functie de nationalitatea locuitorilor, dar trebuie sa remarcam ca si cu aceasta ocazie se constata o doza de subiectivitate in defavoarea romanilor, fapt care devine vizibil prin compararea acestui recensamant cu alte izvoare documentare similare.
Datele desprinse din recensamantul pe nationalitati din 1851 arata ca din cei 255.955 locuitori ai comitatului Arad, 172.915 (67,55%) erau romani, 42688 (16,67%) unguri, 5021 (1,96%) sarbi si slovaci, 22.151 (8,65%) germani, 3.418 (1,33%) tigani si 4.797 (1,87%) alte nationalitati.
O alta metoda folosita pentru fixarea compozitiei nationale a populatiei a constituit-o introducerea de situatii privind limba vorbita de catre locuitori in fiecare localitate.
Pentru a nu dezvalui insa realitatea, autoritatile au evitat sa inscrie in aceste situatii si numarul locuitorilor, cu toate acestea documentele in cauza constituie o dovada in plus ca romanii au format marea majoritate a populatiei din fostul comitat Arad.
Potrivit unei situatii de acest gen, redactata in ultimul deceniu al secolului al VIII-lea, rezulta ca dintre cele 183 de localitati ale comitatului Arad, in 167 locuitorii vorbeau limba romana, in 14 cea maghiara, in patru germana si intr-una limba slovaca.
Mentionam ca in unele localitati limba vorbita era mixta (romana-maghiar - germana) dar in acestea am luat de baza limba vorbita de majoritatea covarsitoare a locuitorilor din localitatea respectiva.
Monumentul Trinitatii din fata Teatrului Realitatea etno-demografica prezinta un tablou oarecum mai variat in cele 25 localitati situate in spatiul dintre Mures, si comunele Vinga, Satu-Mare si Dorgos, care in perioada respectivd apartineau comitatului Timis, incorporate insa mai tarziu comitatului si apoi judetului Arad.
Potrivit izvoarelor documentare, 15 dintre acestea aveau populatie romaneasca, noua sate au fost colonizate cu germani, iar una, Vinga, cu bulgari.
Cu privire la repartizarea teritoriala a populatiei din punct de vedere etnic, este de recunoscut ca s-au produs unele schimbari indeosebi in centrul si sud-estul comitatului Arad, datorita colonizarilor efectuate in aceasta perioada.
Se poate insa afirma ca ele nu au afectat esential compozitia nationala, romanii constituind si in continuare, dupa cum s-a mai aratat, marea majoritate a locuitorilor.
In acest sens pledeaza si statisticile istoricului Ludovic Nagy, mase compact romanesti mentinandu-se in partea de rasarit a teritoriului aradean, in plasa Beliu, in zona Zabalt - Caprioara si mai ales in Tara Halmagiului.
Desigur, un studiu mai amplu asupra evolutiei etno-demografice presupune abordarea si altor aspecte ale vietii sociale si economice.
In scurta noastra comunicare nu ne-am propus insa decat sa evocam o realitate istorica si anume ca teritoriul aradean a fost si a continuat sa fie o veche vatra romaneasca.

Ioan Soimosan - Saptamana aradeana


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Saptamana aradeana,TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]