Luni, 30 mai 2005

Stirile TVA aici

• Euroregiunea DKMT - opt ani de la infiintare

Euroregiunea Dunare - Cris - Mures - Tisa (DKMT) a aniversat in acest weekend opt ani de la infiintare. Pentru prima data, la o parte din evenimente au luat parte si cei trei ministri de Externe ai Romaniei, Ungariei si Serbiei-Muntenegru. Acordul de colaborare bilaterala intre judetele Timis si Csongrad a fost baza unui alt protocol, de cooperare regionala trilaterala. Astfel s-a format Euroregiunea Dunare - Cris - Mures - Tisa, iar parafarea acordurilor s-a facut in 21 noiembrie 1997, la Szeged, in Ungaria. Zilele DKMT au fost marcate insa la Triplex Confinium, de langa localitatea Beba Veche, locul unde se unesc cele trei tari, prin deschiderea simbolica a granitei, dar si prin manifestari culturale si sportive. Acest sfarsit de saptamana a fost unul important pentru euroregiune, in contextul in care a fost pentru prima data cand la Triplex s-au intalnit si ministrii de Externe din Romania, Serbia-Muntenegru si Ungaria. Omologii lui Razvan Ungureanu, Vuk Draskovic si Somogyi Ferenc, au sosit la borna simbolica ridicata in 4 iunie 1920 cu 15 minute intarziere, insa delegatia romana s-a lasat si mai asteptata: 25 de minute. La aceasta intalnire a participat, din partea Aradului, presedintele Consiliului Judetean Arad, Iosif Matula. Zoltan Varga, pana sambata presedinte al DKMT, a vorbit despre momentul istoric la care a luat parte, dar s-a referit si la faptul ca euroregiunea este acum formata dintr-o tara care se afla deja in UE, dintr-o tara care a semnat deja tratatul si va adera in 2007 si dintr-o natiune care si-a trasat liniile politice in asa fel incat sa se alature celorlalte. In cadrul DKMT, care cuprinde peste 70.000 km si peste 5,5 milioane de persoane din judetele Bacs-Kiskun, Bekes si Csongrad - Ungaria, Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis - Romania si Provincia Autonoma Voievodina din Serbia-Muntenegru, au fost realizate cateva proiecte importante: deschiderea punctului de trecere a frontierei Cenad-Kiszombor in regim permanent; modernizarea DN 6 intre Cenad si frontiera maghiara si a drumului intre frontiera si Kiszombor; crearea socitatii de utilitate publica "Agentia de Dezvoltare a Euroregiunii DKMT"; paginile de internet: www.dkmt.ro  si www.triplexregio.net ; emisiunea de radio "Pe undele Europei"; caravana folclorica DKMT; tabara de tineret DKMT; activitati sportive; editarea revistelor "Eurogiro" si "Impreuna pentru Europa"; parteneriate la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor; intalniri permanente intre diversi factori de decizie. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

• Mesterii itineranti si eterni

Editia a III-a a Targului Mesterilor Populari a adus, la sfarsitul saptamanii, in Piata Avram Iancu, creatori din Maramures, Oltenia, Bucovina, Nasaud etc.  Le-am putea spune chiar artisti, atata vreme cat creaturi submediocre se prezinta drept vedete. Daca muzeul este posesor, in principiu, al exponatelor de valoare, strict autentice, are si satul din piata cel putin o calitate: este viu.  Imbracata in haine romanesti, o creatoare din Huedin face reclama unor frumoase cusaturi pe panze lucrate in casa.  Cateva femei de pe meleaguri aradene vand camesi si poale autentice, mai vechi de un secol, la pretul de numai cinci milioane de lei.  Altele au venit cu razboi cu tot .  Maramuresenii vand cergi, traiste, laneturi, la concurenta cu covoarele oltenesti ale Floarei Luta. Admiram o gospodina la un stand cu oua incondeiate. Am admirat-o si la editia precedenta.  De fapt, cei mai multi au ajuns sa ne devina familiari, fiindca i-am vazut pe la mai multe sarbatori.  Bihoreanul Ciosz Bela ofera mobila din nuiele, cosuri, tavi, impletituri diverse.  O casuta numai buna de colivie aflam ca este, de fapt, o lampa.  Secuienii vand oale, blide, cani dar si vaze, scrumiere.  Sunt de calitate si se gasesc in multe case.  Multime de oale de Tarnavita dar si din renumitul centru de la Horezu.  Aici cocosii bat din aripi, numai ca nu zboara. In apropiere, se coc pe carbuni cozonaci, de fata cu clientul.  Onu Avram din Pitesti a adus figurine de turta dulce.  Omul e fericit deoarece nepotul il urmeaza in meserie.  Vor mai afla si tinerii care erau dulciurile copiilor de odinioara.  Se mai vand galuste slovacesti, mititei, alte gustari.  Sunt o multime de dulciuri preparate din miere si nuci. Ioan Nistor din Sighisoara face chimire, opinci, curele.  Chimirele costa doua milioane, opincile - numai sapte sute de mii perechea.  Macar sunt din piele si comode.  Zizica Mihai sculpteaza scorta de copac, alaturi sunt masti din blana si din pietricele. Interesant! Niste straini admira tablourile lui Petru Mihut, insa nu se dumiresc in nici un chip de ce, oare, icoanele vecinului sunt atat de intunecate si cum de sfintilor li s-au pictat asa figuri crunte.  Merita atentia icoanele pe sticla. Spectaculoase exponatele familiei venita din Maramures cu o paleta larga de pietere semipretioase, cristaluri, sectiuni prin unele structuri pietrificate, flori de mina.  Ele acopera toate culorile spectrului, sunt ireal de frumoase si vii. Cand omul s-a saturat sa urmeze traditia, cand vrea e sa faca altceva si da frau fanteziei dar nu prea are de unde, ajunge sa faca monstrii, kitsch-uri. Exemple: fierul de calcat din lut, bun sa se aseze praful pe el.  In acelasi scop au fost fabricate colectiile de placi de teracota, ce amesteca, intr-o sinistra globalizare, profiluri egiptene, grecesti si precolumbiene. Culmea-culmilor este o silueta de egiptean, cu plete grecesti (asa cum sunt figurate pe vasele povestitoare de mitologie) si o parura din pene cum purtau amerindienii.  Carnavalescul personaj se plimba printr-un camp de papirus. Sau in viitor? Un copil a primit un fluier si-i face, constiincios, rodajul.  Pana la editia urmatoare poate invata sa cante. Dana Todor - Adevarul

• Cartierul cel mai scump

Micalaca a devenit aproape peste noapte cel mai scump cartier din Arad, atunci cand vine vorba de piata imobiliara (cu referire expresa la zona 300), iar vina o poarta in parte Primaria, care a vandut aici foarte multe suprafete agentilor economici decisi sa-si ridice magazine si sedii, iar in parte locatiei – cartierul e situat in vecinatatea linistita a Muresului.  Magazine precum Billa au facut ca apartamentele din blocurile invecinate sa se vanda cu sume astronomice (identice sau chiar mai piperate decat cele din centru), iar preturile acestora sa nu scada nici macar cand intreaga piata a vanzarilor imobiliare e in impas.  Exista inca anunturi care indica faptul ca un apartament, de pilda, cu 2 camere e de vanzare la 41 de mii de euro, in timp ce unul cu patru camere bate lejer peste suma de 50 de mii de euro, bani cu care te-ai putea alege cu o locuinta cocheta in buricul targului.  O singura zona se bate cu preturile imobiliarelor din Zona 300 – Praporgescu, dar acolo nu sunt prea multe locuinte de vanzare. De explozia preturilor imobiliarelor in Micalaca  a profitat chiar si Municipalitatea, care - in urma cu doua luni - a vandut un teren unei firme la o suma greu de pronuntat si a fixat pe mai departe tarifele pe mp la sume similare cu cele ale locatiilor (cei drept, aproape inexistente) din centru.   Faptul ca in zona o firma ridica locuinte occidentale si ca cel putin pe hartie aici ar urma sa apara baze sportive private (cu terenuri de tenis) si cateva sedii luxoase de firme, face sa ne gandim ca zona va deveni una accesibila doar celor avuti.  Iti vine parca sa si uiti ca blocurile de aici sunt cutii de chibrituri si ca un apartament are dimensiunile cerute de normele occidentale cand vine vorba de o singura camera. Observator

• Eveniment indelung asteptat la Sebis: Inaugurarea impunatorului complex administrativ

Toti cei care au participat, sambata, la inaugurarea Primariei Sebis au considerat, la unison, ca a fost un eveniment major in viata orasului si judetului. Aceasta, nu numai pentru ca sediul administrativ, devenit functional, este unul intr-adevar modern, european, ci pentru ca este integrat intr-un complex administrativ-cultural care constituie un unicat in judetul Arad si, dupa cum au spus unii dintre participanti, care au umblat mult prin tara, chiar in Romania. Sebisenii care au fost prezenti la manifestari au fost felicitati de catre inaltele fete pentru vrednicia lor, ei fiind in primul rand cei care si-au dat obolul pentru ridicarea unui edificiu menit sa-i gazduiasca pe cei pe care i-au ales pentru a fi in slujba lor. A spus-o si Preasfintia Sa Timotei Seviciu, Episcop al Aradului, Halmagiului, Ienopolei si Hunedoarei, care a fost in fruntea soborului de preoti care au oficiat slujba de sfintire, au spus-o prefectul Aradului, Cristian Stragea, vicepresedintele Consiliului Judetean - Gavril Popescu si alti vorbitori. Primarul Gheorghe Feies le-a multumit sebisenilor pentru eforturile depuse si autoritatilor administrative judetene pentru sprijin si si-a exprimat speranta ca si unii, si ceilalti vor continua ce au inceput, pana la momentul in care vor fi inaugurate si celelalte componente ale edificiului, respectiv sediul Finantelor Publice zonale, casa de cultura, cinematograful, biblioteca. "Atunci cand vrei sa ridici un edificiu in slujba comunitatii, trebuie sa gandesti in perspectiva, pentru cel putin o suta de ani", a spus Gheorghe Feies, afirmatie intarita de catre cei care au dat curs invitatiei, indiferent de coloratura politica. Lipsa totala a politizarii evenimentului a fost apreciata de catre liberalii Cristian Stragea si Gavril Popescu, care l-au flancat pe PPRM-istul Feies, de fata fiind personalitati de calibru ale PPRM: presedintele Corneliu Ciontu, senatorul Aurel Ardelean, deputatul Bogdan Cantaragiu. "Nu a fost nimic politic. Prefectul Stragea si presedintele Consiliului Judetean, Gavril Popescu, au raspuns invitatiei primarului Feies", ne-a declarat Gavril Popescu. Medalia de aur... Ideea a fot intarita de catre senatorul Aurel Ardelean, care a dezbarcat haina politica si, in calitate de rector al Universitatii de Vest "Vasile Goldis", ca reprezentant al Senatului Universitatii, i-a inmanat lui Gheorghe Feies brevetul si medalia jubiliara de aur "15 ani de invatamant superior la Arad". De aceeasi onoare s-au bucurat prorectorul UVVG, Klauss Wegman, cadru diddatic la Universitatea din Tübingen si Corneliu Ciontu, pentru activitatea academica. Sarbatoarea sebisenilor "Sebisenii trebuie sa fie mandri de ceea ce am realizat si vom realiza impreuna, tot ceea ce se face reprezentandu-i pe ei. Nu doar la primar, ci in primul rand la ei au venit, incepand din 1990, delegatii din strainatate. Imi crapa obrazul de rusine cand strainii treabuia sa mearga in spatele curtii primariei. Am fost si eu in delegatii si am vazut ce inseamna confort, urbanism, functionalitate. Aceasta m-a ambitionat sa promovez inaltarea acestui edificiu modern, care ridica gradul de urbanism al orasului", a spus Feies. Si, pentru ca tot a fost o sarbatoare a sebisenilor, acestia au putut sa se bucure de concertul fanfarei si demonstratiile echipelor de fotbal si de handbal, cu amendamentul ca echipa de handbal a evoluat doar prin reprezentanti, titularii fiind in focul luptei la finala pe tara, primarul Feies laudandu-se ca echipa Sebisului este singura din provincie care a ajuns acolo. Simion Todoca  - Adevarul

• O lume pestrita gata sa vanda si sa cumpere orice

Piata Obor a fost asaltata ieri de sute de aradeni aflati in cautarea unor articole de imbracaminte, a chilipirurilor sau care au trecut doar pentru a-si mai umple tim-pul... Poate cel mai trist aspect pe care l-am intalnit la fata locului a fost afluenta de oameni care scormoneau prin mormanele de haine vechi, a/ caror miros respingator parea si atraga cumparatorii. Din pacate, si ei fac parte din cotidianul aradean, din lumea celor pentru care Oborul este "magazinul ideal". Inca de pe terasamentul liniilor de tramvai, erai intampinat de o multime de canapele si fotolii, majoritatea fara a avea ceva in comun cu mobila. Oricum, produsele isi asteptau naivii cumparatori. Pe ici pe colo, printre masinile parcate de o parte si de alta a drumului, erau oferite spre vanzare covoare si mochete diferite. Totul intr-o atmosfera jalnica de mahala, pe fundalul manelelor promovate de vanzatorii casetelor audio. Prima parte a pietei, aleea principala de la intrare, nu a lasat o impresie foarte proasta despre actul de comert, mesele fiind detinute de "pietari" care se respecta. Partea din spate a oborului insa, a adunat cea mai diversa paleta de vanzatori ambulanti, de la batranii care isi valorificau putinele lucruri pe care le mai detineau, pana la cei care ofereau munti intregi de haine vechi, la mana a doua. Nu exista obiect care sa nu fost scos la vanzare in Obor: telefoane mobile, electrocasnice, unelte de tot felul, carti, cd-uri, dvd-uri, haine si incaltaminte pentru toate varstele si sezoanele, ceasuri, bijuterii mai mult sau mai putin autentice, produse cosmetice, cafea, tigari, alcool (...) adica tot ce se poate vinde. Cu sau fara acte, respectand sau nu regulile de comercializare si standardele de calitate, oferta foarte generoasa a multumit pe toata lumea. Vanzatorii au avut o duminica profitabila, declarandu-se multumiti de incasari. Asta dupa ce se zbatusera (si unii chiar se batusera!) sa obtina o suprafata minima de expunere inca de sambata seara. La foarte mare cautare au fost deja cunoscutele "chinezisme" aduse de la Bucuresti si comercializate cu un adaos comercial de minim 100%, care desi nu exceleaza in domeniul calitatii, sunt la preturi mult sub cele reale. Cei cu mai multa dare de mana, si-au putut achizitiona unul din ceasurile "Omega" cu pret negociabil de la 2.500.000 la... 250.000 (!), un telefon "nou" ultimul tip, sau chiar televizoare, aparate foto digitale, sisteme audio - video sau... tablouri. Asadar, a fost o zi de piata. Una extrem de calda, care insa nu i-a impiedicat pe vanzatorii si cumparatorii traditionali, "de-ai casei", sa treaca sa faca cumparaturile. Sihgurul lucru ce ar fi putut deranja acel "haos organizat" al Pietei Obor erau organele de ordine. Desi, daca ar fi sa dam crezare unor comercianti, nici macar acestia nu mai sperie... Referitor la eventualitatea unei razii a organelor de control, mai toti comerciantii erau lipsiti de orice grija: "Daca vine cineva, vom afla din timp si ne vom pregati...!" Astfel, nimeni si nimic nu parea sa poata, cat de putin, sa perturbe activitatea -de cele mai multe ori ilegala -a celor din piata Obor. C. V. - Agenda zilei