Zeci de planuri si studii, care daca ar fi puse in practica ar duce la extinderea si reorganizarea in linii mari a orasului. Cel putin pentru studiile necesare, Primaria si-a pus deoparte in acest an banii. Peste 30 de miliarde vor fi cheltuite, de exemplu in 2006, pentru studiile necesare extinderii cartierului Bujac, pentru extinderea orasului in zona Caii Zadarenilor, pentru Gradinita Postei sau zona fostelor sere. Sume importante de bani ar urma sa fie alocate, tot in acest an, pentru elaborarea cadastrului verde al municipiului, dar si pentru cel de al doilea concurs de idei urbanistice. Daca primul concurs, organizat in toamna lui 2005, se referea la reabilitarea centrului vechi al Aradului, acum Primaria are de gand sa-i cheme pe arhitecti sa isi spuna parerea cu privire la un subiect cel putin la fel de greu: Cetatea Aradului. Ca si in trecut, Primaria va premia cel mai bun dintre proiectele arhitectilor, suma fiind, fara doar si poate, una demna de luat in seama. Unul dintre proiectele ambitioase intrate, de asemenea, in calculele executivului local, se refera la circulatia pe piste de bicicleta in Arad. Bani pentru studii au fost pusi deoparte, iar cateva piste de biciclete par deja conturate prin proiectele Municipalitatii. Daca anul trecut se vorbea de realizarea unei piste de gen intre Gara si Podgoria, nu de mult s-a facut referire la realizarea de piste pentru biciclisti pe Voinicilor si chiar si pe centrul Aradului, odata cu demararea amplului proiect de infrastructura sustinut prin creditul BERD. Tot o expertiza tehnica, combinata cu un studiu de fezabilitate va viza in acest an stadionul UTA, documentatiile urmarind stabilirea datelor necesare pentru demararea consolidarii tribunei a II-a. Dincolo de proiecte, Primaria si-a propus sa inceapa si cateva lucrari, mai toate de anvergura. Daca pentru lucrarea de reabilitare a infrastructurii din centrul Aradului prin creditul BERD, Primaria a pus deoparte fondurile necesare organizarii licitatiei de executie si parte din fondurile necesare demararii lucrarilor, in cazul modernizarii strazii Vonicilor si realizarii centurii Aradului (zona Aradul Nou – pod rutier Micalaca) sumele de bani prevazute in bugetul Municipalitatii ar putea fi suficiente pentru finalizarea acestor obiective chiar in 2006. Un alt proiect amplu va debuta, conform datelor de la dosar tot acum. Este vorba de reabilitarea strazilor din cartierul Alfa, unde s-a prevazut organizarea licitatiei de executie a lucrarilor si inceperea acestora. Lucrarile la semaforizarea din municipiu vor continua si ele. Adriana Barbu - Observator

"Fabrica de Strunguri" din Arad e pe cale sa devina o amintire. Sase sute de salariati risca sa-si piarda slujbele dupa ce, in urma cu doua saptamani societatea a primit titlu executoriu de la ANAF in scopul recuperarii unor datorii de peste 250 de miliarde de lei. Noii patroni spun ca aceste datorii nu erau cuprinse in caietul de sarcini al vanzarii societatii, care s-a privatizat in anul 2002. De unde provin insa aceste datorii? In timpul fostei guvernari, societatea a fost scutita de plata unor taxe catre stat in valoare de aproape sapte milioane de euro. Consiliul Concurentei s-a sesizat acum si vrea banii inapoi. Oamenii spun ca au familii si daca isi vor pierde locurile de munca nu-si vor mai gasi de lucru si ca de 30 de ani lucreaza in aceasta fabrica. "Am patru copii si mi-e frica sa nu raman fara loc de munca. La 48 de ani nu stiu cine ma mai angajeaza", a declarat un muncitor. "Am iesit azi in strada pentra a ne pastra locurile de munca, pentru a nu se lichida fabrica si ne este frica pentru ca ar fi cam greu sa ne mai gasim alt loc de munca la varsta de 50 de ani", a declarat alt strungar. "Lucrez la Aris de 32 de ani, iar daca se inchide noi ramanem pe drumuri. Cine ne mai angajeaza pe noi? Noi avem de lucru, avem comenzi si nu stiu ce interese sunt sa se inchida fabrica", a declarat un alt angajat. "Nu ne simtim prea bine sa ne cerem drepturile in strada, fiecare are de intretinut cate o familie, fiecare are de trait de aici din intreprindere", a declarat alt muncitor. In urma cu patru ani, dupa mai multe licitatii esuate, SC ARIS SA s-a privatizat. Noii proprietari au considerat ca merita sa investeasca bani in vederea redresarii societatii. Totul a decurs perfect pana acum doua saptamani cand, societatea a primit titlu executoriu in scopul recuperarii unor datorii dinainte de privatizare. "Este o decizie aberanta, faptul ca statul roman, in urma cu cativa ani a luat o decizie sa ajute societatea, iar acum vine si spune ca acea decizie este ilegala", a declarat Ioan Petreanu, directorul SC ARIS SA Arad. Si prefectul judetului este de partea angajatilor si a patronatului societatii si spune ca lichidarea societatii ar fi o decizie neinteleapta. "Societatea are comenzi externe si face fata unei concurente dure europene la care ne vom astepta din ianuarie 2007.", a declarat prefectul Cristian Stragea. Sindicalistii de la ARIS spun ca noii patroni si-au indeplinit toate obligatiile stipulate in contractul de vanzare-cumparare: mentinerea numarului de angajati, mentinerea partiala a profilului societatii si demararea unor investitii in vederea imbunatatirilor conditiilor de munca. Ba mai mult s-au infiintat noi locuri de munca. "Pe cale diplomatica nu am reusit sa rezolvam problema si atunci am apelat la ultima noastra arma, lupta sindicala. Nu ne lasam pana nu se retrage acel titlu executoriu emis de ANAF. Au fost sterse niste penalitati pentru a fi atractiva societatea in vederea privatizarii", liderul sindical din cadrul Sindicatului Liber Aris din Arad, Stefan Lacsan. Inchiderea societatii ar fi un dezastru pentru angajati, deoarece majoritatea au o varsta inaintata cu sanse reduse de a gasi alt loc de munca. Daca titlul executoriu nu va fi anulat astazi, sindicalistii vor trece la actiuni sindicale de mare anvergura. Conducerea ARIS a actionat in judecata Consiliul Concurentei si, pana la solutionarea in justitie a diferendului, procedura de executare silita ar putea fi amanata. Florin Marusca - Agenda zilei

Ieri, sectiile de urgente ortopedie ale spitalelor aradene au fost solicitate la maximum. Astfel, in cursul a circa 12 ore, peste 90 de aradeni au apelat la medicii ortopezi, pentru diverse fracturi sau intinderi ale membrelor. Asistentul-sef Stefan Serb, de la ambulanta ortopedie a Spitalului Judetean Arad, marturiseste ca nu isi mai aminteste de cand nu s-a mai confruntat cu o asemenea situatie. Au predominat accidentele in randul celor mai in varsta insa, nu se poate spune ca tinerii au fost feriti de astfel de incidente. "Numarul batranilor este putin mai mare, insa am avut destule fracturi si la tineri. De asemenea, nu se poate face o diferentiere nici intre barbati si femei, ambele categorii fiind afectate, in egala masura...", declara Stefan Serb. Traficul rutier a fost si el bulversat de poleiul asternut pe sosele. Ieri dimineata, la ora 8,50, pe Calea Aradului, din localitatea Nadab, orasul Chisineu Cris, Miroslav Kromek, de 45 de ani, din Nadlac in timp ce a condus microbuzul Mercedes, cu numarul AR-60-BIA, efectuand curse ocazionale pe ruta Chisineu Cris – Arad, din cauza neadaptarii vitezei la conditiile de drum, a pierdut controlul vehiculului, a parasit partea carosabila si s-a rasturnat pe acostamentul din dreapta. In urma rasturnarii microbuzului a fost accidentata grav pasagera Floare P., de 56 de ani, din Socodor si accidentate usor Adriana I., de 21 de ani din Chisineu Cris, Mihaela M., de 24 de ani din Simand si Ileana L., de 49 de ani, din Sintea Mare. La putin timp de la producerea accidentului de mai sus, pe acelasi tronson s-au mai produs alte doua "iesiri in decor", datorate exclusiv poleiului, respectiv AR-05-KRI care transporta 8 persoane si autotrenul Volvo cu nr. 34-BM-9927; din fericire, aceste incidente nu s-au soldat cu victime. E. Pantea & Cosmin Trif - Adevarul

Colegiul National "Elena Ghiba Birta" din Arad gazduieste in aceste zile o delegatie de elevi de la College Sainte-Croix din orasul Provins, Franta. Elevii francezi se afla la Arad in cadrul unui program care prevede un schimb de experienta intre scoli, precum si un schimb de elevi. Din partea franceza sunt 24 de elevi din clasa asa-numita europeana, iar din partea romana 24 de elevi, in majoritate de la Colegiul National "Elena Ghiba Birta", dar si de la Liceul Pedagogic "Dimitrie Tichindeal", Liceul German, Scoala nr. 4 si Colegiul National "Moise Nicoara". Din partea franceza, delegatia este condusa de profesoarele Isabelle Delaunay si Monique Leveque si profesorul Jean Luc Basset. Din partea romana, programul este coordonat de prof. Livia Marinescu, director adjunct al colegiului, si de profesoarele Krebs Andreea, Camelia Pacurar, Olimpia Ancateu, Marilena Diaconescu si Laura Nadaban. Programul va fi continuat prin vizita elevilor romani in Franta, in luna aprilie a acestui an. La sfarsitul anului scolar 2005-2006, se va publica un volum in premiera continand rezultatele proiectului la care lucreaza elevii, intitulat "Are We Alike?", insotit de un CD. C. L. - Adevarul

Planuri mari pentru administratia locala a orasului Sebis, in acest an: canalizare integrala, construirea unui centru cultural pe trei nivele si o baza de sport cum nu mai este alta in judet. Consilierii locali din Sebis au aprobat zilele trecute bugetul orasului. Acesta este de 77 de miliarde de lei si are ca structura importanta atat investitii (canalizari, drumuri, poduri), in valoare de 17 miliarde de lei, cat si activitatile de invatamant, unde sunt alocati cei mai multi bani (26 de miliarde). Directiile mari de investitii in acest an vor fi canalizarea orasului Sebis, asfaltarea drumului pe traseul Sebis-Salajeni, utilitatile pentru zona turistica Salajeni-Babuteasca (apa, canal, electricitate si modernizare de drum), extinderea tribunei la baza sportiva a orasului, o constructie pe trei nivele, cu sauna, cantina, spatii de cazare si cantonament, vestiare. In plus, la stadion se va construi si o instalatie de nocturna. In afara fondurilor alocate din bugetul local, orasul a accesat un credit de 90 de miliarde de lei de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Saizeci de miliarde de lei se vor aloca pentru canalizari, iar restul de 30 pentru casa de cultura si biblioteca. "Dupa situatia statistica, la nivel national, in Romania, media retelelor de canalizare este de... 2% in localitati. Orasul Sebis va fi prima localitate din Romania cu canalizare 100%. Vom aloca bani si pentru casa de cultura si biblioteca, o constructie ultramoderna, pe trei nivele, cu amfiteatru de 400 locuri"– ne-a declarat primarul orasului, Gheorghe Feies. Acesta a subliniat ca impozitele si taxele percepute de la populatie s-au indexat doar cu rata inflatiei. Principala sursa de venit la bugetul local o reprezinta valorificarea terenurilor, imobilelor, atragerea de investitori. In aceasta primavara, la Sebis se vor construi sase fabrici in zona industriala a orasului. Primarul estimeaza ca in perioada urmatoare se vor crea mai mult de doua mii de locuri de munca." Prin programul de dezvoltare pe care l-am abordat, primaria, impreuna cu consiliul local, a avut in vedere ca integrarea in Comunitatea Europeana sa prinda pregatit orasul Sebis, declara Gheorghe Feies, primar. Andrei Ando - Observator