Timp de o zi, familia regala a avut oaspeti insemnati la castelul de la Savarsin.  Fostul premier al Bulgariei, regele Simeon al II-lea, insotit de sotia sa, Margareta, dar si principele Belgiei, Lorenz, si principesa Astrid, au fost incantati sa viziteze manastirile romanesti si sa guste din bucatele traditionale, cu atat mai mult cu cat unii dintre ei se afla pentru prima data in Romania.  Casa regala romana nu a pierdut ocazia pentru a face lobby tarii noastre pentru integrarea in UE.  Principesa Margareta si principele Radu de Hohenzolern i-au primit pe oaspeti, la Castelul de la Savarsin, cu friptura de vita inabusita si cu inghetata din miere de albine.  Vizita celor patru inalti oaspeti a fost un bun prilej pentru a discuta si probleme politice.  "Am invitat simbolic doua familii regale importante, familia bulgara, pentru ca impreuna cu Bulgaria vom intra in Uniunea Europeana in 2007, si familia regala belgiana pentru ca Belgia gazduieste, prin capitala ei, inima Uniunii Europene", a declarat principele Radu de Hohenzolern. Frumusetea locurilor i-a impresionat pe distinsii oaspeti.  "Imi place aici. Este pentru prima data cand vizitez Castelul de la Savarsin si sunt impresionat", a declarat Maiestatea Sa Simeon al II-lea, regele Bulgariei.  "Noi suntem ortodocsi si suntem in postul Pastelui, asa ca am mancat la o manastire bucate de post", a declarat Maiestatea Sa Margareta, regina Bulgariei.  Reprezentantii caselor regale vor ramane in Romania cinci zile.  Urmatoarea oprire va fi Bucurestiul, unde vor participa la Gala Premiilor UNITER.  Principesa Astrid va inmana cu aceasta ocazie Premiul Casei Regale pentru cea mai buna piesa.  Reprezentantii celor doua case monarhice se afla in Romania cu prilejul Turneului anual pe care il organizeaza, incepand din anul 2003, familia regala romana, cu scopul de a promova "adevaratele valori ale Romaniei". Florin Marusca - Agenda zilei

Stire socanta: In cursul dupa-amiezii de ieri, fostul primar Dorel Popa a suferit un grav accident de circulatie, la intrarea in Timisoara.  Autoturismul cu care circula era condus de fratele sau, Ovidiu.  Ambii sunt in stare foarte grava si au fost internati intr-o rezerva a Spitalului Judetean din Timisoara.  Potrivit informatiilor noastre Dorel Popa a suferit multiple fracturi de femur si politraumatisme severe.  Medicii Spitalului Judetean din Timisoara s-au ferit sa ofere alte amanunte declarand totul pentru "Observator aradean" ca starea pacientilor este stabila. Deocamdata cei doi nu pot fi contactati, fiindca le-au fost luate telefoanele mobile.  Din surse apropiate familiei Popa, am aflat ca Politia a fost surprinsa de faptul ca airbag-urile masinii nu s-au deschis in momentul impactului.  L. V., A. A. - Observator

Ieri, in Zona Libera Curtici, Grupul Zumtobel a realizat prima sapatura si a pus piatra de temelie.  Alaturi de piatra s-au ingropat doua ziare unul austriac iar al doilea a fost ziarul nostru "Informatia Aradului".  Grupul austriac Zumtobel este unul dintre putini Investitori Globali in industria luminii.  Isi va deschide in toamna anului 2006 un punct de productie in estul Europei.  La punerea pietrei de temelie au participat autoritatile locale si conducerea Concernului Zumtobel.  Din partea autoritatilor aradene au participat si luat cuvantul Cristian Stragea, prefect al judetului Arad, Mircea Pavel director al Zonei Libere Arad - Curtici, Aanitei Nicolae, primar al orasului Curtici.  Iar din partea firmei austriece: Jurg Zumtobel, presedintele grupului Zumtobel, Andreas Ludwig, director general al grupului Zumtobel, Thomas Wand, vicepresedintele executiv al firmei International Lighting Tehnologies. Ca reprezentantii ai fabricii din Curtici au fost prezenti Minel, Ciurea, director executiv si manager de productie, Edniko Lil, director al departamentului de resurse umane.  "Firma "International Lighting Tehnologies" in Curtici va fi o sursa care va oferi noi locuri de munca in aceasta regiune. Ne bucuram ca grupul Zumtobel a vazut avantajele deschiderii fabricii in aceasta zona si ca a investit in aceasta locatie. In urmatori anii se va dezvolta productia fabricii si ca urmare pana in 2009 vor exista 350 de locuri de munca. Acesta este un semn clar al dezvoltarii Romaniei" a declarat Minel Ciurea - director executiv.  Directorul general al grupului Zumtobel a declarat: "odata cu deschiderea fabricii in romania ne vom imbunatatii calitatea si ne vom dezvolta pentru a fi mai buni decat concurenta. Noi mizam pe o colaborare buna intre localitatiile noastre din vestul europei, Romania si China". Despre firma Firma este un S.R.L. care a fost infiintat sub numele de "International Lightning Tehnologies".  In prima faza va avea loc o stransa colaborare cu locatiile de productie din Europa de vest, care vor supraveghea diferite linii de productie.  Valoarea investitiei de la Curtici este de aproximativ sase milioane de euro.  Locatia are o suprafata de 12.500 de mp, din care hala de productie are aproximativ 8.000 de mp. depozitul are circa 1.900 de mp. iar cladirea alocata parti administrative are 1.600 de mp.  Linia de productie din Curtici se va axa pe corpuri de iluminat pentru firma Zumtobel si Thorn.  Pe langa acestea se va construi un segment de produse pentru piata est europeana.  Productia se va baza la inceput pe langa asa numitul thermoforming, pe montarea manuala - un domeniu care in tarile de vest a europei se desfasoara in mare parte automatizat.  In prima faza se vor pune la dispozitie 150 de locuri de munca.  Grupul Zumtobel cu sediul principal in Dombrin, Vorarlberg (Austria) se numara printre putini Investitori Mondiali din Industria Luminii.  Grupul provine dintr-o alta firma infiintata in anul 1950, iar anul trecut a ajuns la o suma finala de 1.129,2 milioane de euro cu ajutorul a 7.000 de angajati. Claudia Untaru - Informatia Aradului

Un volum inedit de poezie a fost lansat intr-un cadru mai putin obisnuit.  El apartine tinerei educatoare Laura Liliana Bocse, plecata mult prea repede din aceasta viata.  Pentru ca iubea copiii mai mult decat orice, avea un vis – sa le daruiasca ceva special - versuri scrise pentru ei.  Nu a apucat sa isi implineasca visul cat a trait, dar familia a dorit sa-l duca mai departe.  Volumul "O stea" a cunoscut lumina tiparului, este dedicat fiului autoarei, si a fost lansat in prezenta familiei, preietenilor si colegilor.  Laura Liliana Bocse avea doar 28 de ani cand a plecat spre ceruri.  A lasat in urma o familie indurerata , un copil mic si multe multe poezii.  Dedicate copiilor pe care i-a iubit din tot sufletul.  Era educatoare la gradinita PP 14 din Arad.  Sora ei a dorit sa-i implineasca visul - un volum de poezii pentru copii . Si a reusit.  Cei prezenti la lansarea cartii - colegi, prieteni, fosti profesori ai autoarei , i-au adus un omagiu Laurei cu acest prilej.  In gradinita unde si-a desfasurat activitatea, toate serbarile care au avut loc de la disparitia ei i-au fost dedicate.  Acum Laura Liliana Bocse va ramane in memoria tuturor si prin versurile pe care le-a creat. Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

- Maestre, sunteti apreciat ca fiind printre cei mai buni taragotisti din tara. Am fi curiosi sa aflam cand si in ce imprejurare ati incercat, pentru prima oara, sa vedeti cum "suna un taragot"? - Ma simt mult mai bine daca imi spuneti direct - Petrica Pasca. Referitor la locul pe care il ocup pe "scara" de valori a taragotistilor tarii, nu stiu daca ma aflu printre cei mai buni, dar daca cei care imi asculta cantecele ma plaseaza pe una din treptele acestei scari ma bucura mult. Cu nostalgie si deosebite trairi sufletesti imi aminesc de primaverile vietii mele, cand, pe la varsta de sase anisori (cand cantam deja de un an la fluier), un mester din sat mi-a confectionat un mustiuc, mi-a facut o ancie din lemn de alun si o palnie tot din lemn, fixata pe partea de jos a fluierului - incercand sa-mi faca un taragot din fluier. Atunci am incercat pentru prima data sa vad cum suna un taragot in manutele mele de atunci. - Ce credeti acum, dupa atatia ani, ca v-a atras spre acest instrument? - In primul rand, sunetul, timbrul catifelat in care graieste, capacitatea extraordinara de a prelua si a reda starea sufleteasca traita de interpret. Odata cu trecerea anilor, mi-am conturat convingerea ca taragotul este un dar de la Dumnezeu, este cel mai apropiat prieten al meu care simte si preia starea mea sufleteasca. Prin vibratiile lui canta odata cu mine, plange odata cu mine (vezi Lina din Apusenii Muresului), traieste nostalgii odata cu mine, avem limbile umezite de aceeasi seva, respiram cu acelasi plaman, taragotul fara mine ar fi o bucata de lemn, iar eu fara taragot nu as mai fi Petrica Pasca. - Care a fost prima iesire in lume ca taragostist si ce impresie v-a lasat? - Prima iesire in lume ca taragotist a fost inainte de a canta pe scena. Pe la varsta de 14 ani, in serile de vara, pe intuneric, ieseam in curte si cantam cantecele pe care le stiam mai bine. In linistea serii, sunetele taragotului strabateau o buna parte din sat, facandu-i pe sateni sa stea la ulita si sa asculte, iar bucuria mea era a doua zi cand satenii le ziceau parintilor: "Spuneti-i pruncului sa cante mai mult". - Cand si unde ati avut primul succes? - In anul 1968, am castigat locul I pe tara la concursurile scolare si am fost premiat cu un bilet gratuit in tabara scolara de la Sinaia. - Dintre toate realizarile artistice - spectacole, emisiuni radio si tv, inregistrari - pe care le credeti mai importante in cariera d-voastra? - Fiecare succes are importanta lui: Incadrarea la Orchestra populara a Filarmonicii de Stat a condus la promovarea profesionala prin aparitii pe posturile nationale TV; Concertele in fata numerosului public si cele transmise in direct de Postul de Radio Bucuresti; Apoi, concertele cu caracter umanitar tip teledon, organizate in colaborare cu Radio Bucuresti si Televiziunea Romana, ocazie cu care s-au colectat frumoase sume de bani in contul Fundatiei Hematologia, aducand mare sprijin celor aflati in suferinta etc. - Dumitru Farcas, cel mai mare taragostist pe care il avem in Romania, mi-a spus de mai multe ori doar cuvinte de lauda la adresa dvs. Ce inseamna pentru artistul Petrica Pasca asemenea aprecieri superlative? - Bineinteles ca este o mare bucurie pentru un elev atunci cand dascalul exigent il felicita. In cazul meu insa, aprecierile si cuvintele frumoase ale maestrului inseamna mult mai mult. Pe langa mare satisfactie, ma si obliga la mai bine si mai mult, sa continuu drumul bunului gust in interpretare, sa nu fac compromisuri in ceea ce priveste repertoriul, sa pastrez vesnic vie torta cantecului strabun, sa inveselesc oamenii, sa-i fac sa uite de grijile si supararile care, din pacate, ne umbresc sufletul destul de des. - Cum v-ati legat destinul de orchestra profesionista "Rapsozii Zarandului"? - Sunt multe de spus, dar spatiul este limitat. Pe scurt, pot spune ca aceasta orchestra este o a doua familie pentru mine. Prin stradania colectiva am reusit sa ne facem cunoscuti in tara si in afara ei, in acelasi timp ne-am implinit nobilul ideal de a promova si a nu lasa sa dispara muzica traditionala din tinutul nostru, al Ţarii Zarandului. - Ce presupune munca la carma unei echipe de elita si ce impliniri ati avut impreuna? - Ca in oricare colectivitate, apar si bune, si mai putin bune, apar probleme independent de vointa noastra. Exista insa un liant puternic, ce ne strange randurile - dragostea fata de cantecul popular, dragostea fata de minunatul public atat de generos in aplauze si cuvinte frumoase la adresa noastra. - Tot ceea ce faceti inseamna si mult timp pentru repetitii, spectacole, turnee, inregistrari etc. Cum se impaca viata de artist cu cea de familist? - In cazul meu, nu numai ca se impaca cele "doua vieti", dar se completeaza una pe cealalta - spiritual si material, nu vad cum ar putea exista una fara cealalta. Eu cant de cand ma stiu, iar in acest an, alaturi de o sotie intelegatoare implinesc 30 de ani de casnicie, perioada in care Dumnezeu a fost bun cu mine si ne-a binecuvantat casa cu doi copii, fecior si fata. - Ce proiecte imediate are taragostistul si dirijorul Petrica Pasca? - In prezent, ne-am propus sa sprijinim toti interpretii de muzica traditionala din judetul nostru. Dorim din tot sufletul sa le oferim sansa sa se afirme printr-o buna prestatie. In acest sens, adresez invitatii tuturor solistilor vocali si instrumentisti din judetul nostru sa ne caute, sa-i ajutam sa-si faca imprimari de buna calitate si in colaborare cu un post local TV sa-i promovam in emisiunile de folclor transmise in direct. Vasile Filip - Adevarul