Ieri, la sediul Contror Zenner, a avut loc intalnirea cluburilor DRW din Arad si Timisoara cu membrii Consiliului director al Camerei de Comert Romano-Germana AHK Bucuresti.  Atat Camera de Comert Romano-Germana cat si Cluburile economice germano-romane din tara doresc sa creeze in mediul economic din Romania o relatie permanenta, favorabila, intre politic si economic, sa sprijine luarea unor decizii rationale, reducerea si intelegerea riscurilor si trecerea de la Oracol la Internet pentru mediul industrial.  La conferinta de presa alaturi de ing. Tudor Caracioni, membru al consiliului Director al Camerei de Comert si Industrie AHK Bucuresti, presedinte al Clubului economic germano - roman DRW Arad, au participat Karl -Josef Braum - presedintele Camerei de Comert si Industrie Romano - Germana, Rutze Dirk, P. Zellner.  Invitatii s-au prezentat pe rand si si-au spus punctul de vedere in ceea ce priveste economia din Romania.  Activitatea lor principala este aceea de-a atrage investitori din Germania.  Au prezentat punctele negative si pozitive ale Romaniei la ora actuala.  Problema investitorilor ceea mai mare este aceea ca trebuie sa astepte mult dupa aprobari.  Intocmirea actelor dureaza luni de zile pana la finalizarea lor.  O alta problema o intampina deoarece sustin ei, in Romania nu este destul personal calificat si chiar daca investesc nu au cu cine lucra.  Romania are nevoie de personal calificat, fabricile au nevoie de oamenii cu care pot lucra.  Investitorii cer introducerea unor cursuri pentru calificarea muncitorilor.  In principiu le place ceea ce vad in Romania, dar spun ei mai trebuie lucrat.  Ing. Tudor Caracioni in discursul sau afirma "In economie este la fel ca si in fotbal sau politica! Permanent in competitie, permanent cu sabia lui Damocles deasupra capului - amenintarea nu vine nu numai asupra echipelor, ci si asupra guvernanilor, respectiv a managerilor. Amenintarea vine catre toti cel care promit mai mult decat pot respecta. Si nimic nu e mai rau decat sperantele inselate. Nimic nu e mai incitant decat economia caci nu numai o data la patru ani, ci zilnic, au loc campionate mondiale. Ca si in fotbal sau politica, in economie competitia este acerba, continua si nu sunt probleme minore, marginale, ci probleme determinante, esentiale - baza noastra comuna, existentiala este problema locurilor de munca si bunastarea oamenilor".  Dupa conferinta de presa a avut loc semnarea n "Cartea de Onoare" Contor Grup. Claudia Untaru - Informatia Aradului

Incepand de azi, 1 iulie, este din nou operativ programul national "Rabla".  Aradenii care doresc sa obtina 30 de milioane de lei pentra un autoturism mai vechi de 12 ani, avans pentru unul nou, trebuie sa "intre in priza".  Ca si anul trecut, nivelul primei de casare a masinilor mai vechi de 12 ani a fost stabilit la 30 de milioane de lei vechi.  Persoanele care vor sa intre in program trebuie sa se hotarasca din timp asupra tipului de masina pe care il doresc, sa verifice daca aceasta poate fi achizitionata si sa isi pregateasca din timp documentele. Programul de stimulare a innoirii parcului national auto va fi reluat in acest an, potrivit unei decizii a guvernului.  Aceasta deoarece a fost decisa continuarea si in acest an a Programului "Rabla", prin care se incearca diminuarea poluarii, prin scoaterea din uz a autoturismelor vechi, care sunt caracterizate de un nivel de poluare ridicat.  Pentru sustinerea programului au fost alocate 495 de miliarde de lei vechi la nivelul intregii tari, suma provenita din Fondul pentru Mediu, iar banii vor fi repartizati pe judete dupa data de 1 iulie.  Ca si anul trecut, nivelul primei de casare a masinilor mai vechi de 12 ani a fost stabilit la 30 de milioane de lei vechi, iar programul se deruleaza, in limita sumei alocate, pana pe 12 decembrie 2006. Potrivit ordonantei de urgenta aprobate de guvern, poate beneficia de o prima in cuantum de 30 de milioane de lei vechi orice proprietar sau mostenitor al unui autoturism uzat, care intruneste cumulativ mai multe conditii: s-a inscris la un producator validat pentru achizitionarea unui autoturism nou; a predat autoturismul uzat spre casare unui operator economic autorizat de unde a obtinut un certificat de distrugere; a radiat autoturismul uzat si a achizitionat un autoturism nou de la un producator validat. 450 de aradeni vor scapa de harburi Persoanele care vor sa intre in program trebuie sa se hotarasca din timp asupra tipului de masina pe care il doresc, sa verifice daca aceasta poate fi achizitionata si sa isi pregateasca din timp documentele. Pana sa aiba ocazia de a conduce o masina abia iesita din fabrica, cetateanul care se inscrie in program trebuie sa urmeze mai multi pasi.  Mai intai, el va trebui sa se inscrie pe lista unuia dintre vanzatorii de autoturisme validati care, dupa o verificare, ii va eliberata nota de acceptare. "Inscrierea in program este valabila 30 de zile de la primirea acestei note, timp in care proprietarul rablei trebuie sa se ocupe de toata documentatia necesara si sa scape de masina, altfel isi pierde locul in program. Cu nota de acceptare in mana, cu buletinul, cartea tehnica a masinii (daca exista), certificatul de inmatriculare si factura de cumparare, cetateanul isi duce rabla la REMAT.  Dupa verificarea de aici, fostul proprietar pleaca cu trei acte - unul necesar la radierea din circulatie a masinii, unul pentru, scoaterea din evidenta fiscului si cu un certificat de predare in vederea distrugerii, care tine loc de chitanta in valoare de 30 de milioane de lei, care va fi inmanat dealerului la care s-a inscris. Urmeaza un drum pentru radiere si unul la administratia financiara.  Cu toate aceste acte, cetateanul merge din nou la producator, unde i se scad 30 de milioane de lei din valoarea masinii noi, care poate fi cumparata in rate sau cu banii jos, dupa care urmeaza livrarea automobilului", ne-a explicat Ioan Ulici, directorul adjunct al RAR. Nicole Pop - Agenda zilei

In Arad, toaletele publice reprezinta o problema.  Lipsa acestora se face simtita in special in zona parcurilor de pe malul Muresului.  In Parcul Copiilor, spre exemplu, parintii si bunicii care vin cu copiii aici sunt foarte nemultumiti de faptul ca nu exista nici macar un singur grup sanitar amenajat.  Aceeasi nemultumire este exprimata si de varstnicii care, zi de zi, vara, iarna, sunt in Parcul Eminescu la o partida de sah. Primaria municipiului Arad promite de foarte mult timp ca va amplasa in mai multe zone ale orasului toalete ecologice.  Licitatia pentru achizitionarea acestui tip de toalete a avut loc in urma cu aproximativ doua luni, astfel incat aceasta problema se pare ca isi va gasi, in sfarsit, rezolvarea.  De la Primaria aradeana am aflat ca acum se lucreaza la planul de amplasare a lor, iar dupa ce acest plan va fi pus la punct se va trece imediat la amplasarea toaletelor ecologice.  Ele vor aparea in primul rand in parcuri, dar si in alte zone aglomerate ale orasului, atat in centru, cat si in cartiere.  Deocamdata, insa, nu se poate spune exact care vor fi aceste puncte. In Arad functioneaza, insa, de foarte multi ani, si toaletele publice aflate acum in administrarea SC Salubritate SA. Din pacate, ele arata jalnic, foarte putini fiind cei care "se aventureaza" sa intre in ele.  Toaletele publice ce apartin de Salubritate, cinci la numar, sunt amplasate in Piata Avram Iancu, in zona Burza, in Piata Catedralei, Piata Mihai Viteazul si in imediata apropiere a halei agroindustriale din cartierul Aurel Vlaicu.  Ele au chiar si un orar de functionare – cele de langa piete sunt deschise atat timp cat functioneaza piata respectiva, iar celelalte in intervalul orar 7,00 – 17,00.  Cei care le folosesc trebuie sa plateasca, la intrare, 7.000 de lei vechi.  Asta in cazul in care au norocul sa le gaseasca deschise, cele din centrul orasul fiind mai mult "cu obloanele trase". Starea in care se afla ele nu tine, insa, de lipsa de bunavointa a SC Salubritate SA.  Directorul acesteia, Iosif Clodnitchi, ne-a precizat ca cele cinci toalete publice se afla in administrarea acestei societati, dar nu sunt incheiate contracte de concesionare cu Primaria pentru ele.  "In urma cu mai bine de doi ani, au fost scoase la licitatie, de Primarie, de doua ori, pentru concesionare, dar nu s-a prezentat nimeni. Ca atare, ele au ramas in administrarea noastra, dar nu avem incheiat nici un contract de concesionare."  Iosif Clodnitchi mai spune ca, in aceste conditii, nici nu se pot face lucrari de modernizare a lor:  "Nefiind proprietarii lor si neavand nici macar un contract de concesionare, legea nu ne permite sa facem vreo investitie aici. Astfel, putem doar sa facem lucrarile de reparatii curente si de igienizare."  Sumele alocate de societate pentru aceste toalete nu sunt mari, banii ajungand doar pentru igienizari si pentru zugraveli, din cand in cand. M. C. - Observator

Trei proiecte initiate de primar au cazut joi la vot, in Consiliul Local.  Doua dintre cele mai "fierbinti" proiecte aduse spre aprobare in CLM vizau regulamentul de publicitate in municipiu si reglementarea activitatilor comerciale. Consilierii puterii nu s-au mai ingramadit, de aceasta data, sa voteze asa cum le cere partidul, astfel... ambele au cazut, alaturi de un alt proiect vizand un schimb de terenuri.  Mentionam ca organizarea activitatilor comerciale cuprindea si masura de interzicere a difuzarii muzicii pe terasele din municipiu, iar primarul a tinut sa-l "traga de urechi" pe colegul de partid Cristian Moisescu (cunoscut militant impotriva muzicii pe strand). Edilul tinut sa sublinieze ca daca Moisescu nu s-ar fi abtinut de la votarea proiectului s-ar fi rezolvat problema cu lipsa linistii pe malul Muresului.  Asta, deoarece proiectul a intrunit doar 15 din cele 16 voturi necesare. Mentionam ca la data elaborarii proiectului nu se facea vorbire despre muzica pe terasele de pe strand, insa ieri primarul a confirmat, in fata Consiliului, ca si despre acestea este vorba.  Proiectele urmeaza sa fie redezbatute. Simona Mazare - Adevarul

Cristian George Neagu, salutat cu bucurie de melomanii aradeni dupa o absenta mai indelungata, a condus ultimul concert al stagiunii 2006-2007. Prima lucrare propusa a acestei manifestari a fost Missa Criolla de Ariel Ramirez (n.1921), compozitor argentinian, care si-a inregistrat compozitia in 1964, vanduta apoi in 40 de tari in 3 milioane de exemplare, dirijand-o in prima auditie publica in Germania, trei ani mai tarziu, dupa cum am fost informati de programul de sala. In lucrarea cantata pe un text castilian, am putut auzi melodii originale in combinatie cu forme si ritmuri hispano-americane. In varianta aradeana, acompaniamentul instrumental a fost realizat cu sonoritati de clavecin, o chitara, un contrabas si trei percutionisti. Asadar, o lucrare accesibila, care a mai fost cantata la Arad. Interesant este faptul ca la fiecare noua auditie, cum e firesc, descoperim frumuseti noi, aspecte sonore pe care ni se pare ca nu le-am sesizat la auditia anterioara. In Kyrie, vocea tenorului Marius Vlad Budoiu a sugerat imensitatea inaltimii Anzilor pe un ritm specific locului, avand ca fundal sonoritatile lirice ale ansamblului coral, inaltimi solitare se sugereaza o apropiere de Dumnezeu. In Gloria, solistul si corul au redat bucuria preamaririi Divinitatii pe un ritm al unui dans specific nord-estului Argentinei, Boliviei, Peru-ului, efectul fiind cu atat mai mare cu cat partea mediana este meditativa. Credo la randul lui a fost atragator datorita obsedantului ritm al unui alt dans, in dialogul solistului cu corul, carora formatia instrumentala le-a accentuat efectul. Sanctus, realizat de aceeasi parteneri, solist, cor si instrumente intr-un tempo de asemenea miscat, a reliefat lumina din sufletul credinciosilor daruiti. Lirismul din Agnus Dei, rugaciune pentru pace, a incheiat lucrarea in sonoritatile linistitoare ale tenorului, corului mixt si instrumentisltilor. Succesul Missei Criolla, in interpretarea aradenilor vine sa se adauge celor pe care le are lucrarea pe toate meridianele, desi are mijloace de exprimare specific sud-americane, poate tocmai datorita exuberantei redata in culori caracteristice, exuberanta ce face casa buna cu reflectia, a elementelor dramatice care se alatura devotiunii. Nu in ultimul rand, succesul aradean se datoreaza daruirii cu care au comunicat mesajul interpretii: tenorul Marius Vlad Budoiu, corul instruit de C.G.Neagu si instrumentistii. A doua parte a programului a cuprins creatii din sfera operetei. Din Vanzatorul de pasari de Karl Zeller, prezentata pe la noi (Craiova) doar la cateva luni de la premiera vieneza (1891), s-au cantat sub bagheta lui C. G. Neagu introducerile primelor doua acte si celebrul duet din actul I, Schenkt man sich Rosen in Tirol. Carmen Gurban si M.V.Budoiu, alaturi de cor si orchestra au valorifica calitatile atragatoarelor melodii. In Vaduva vesela de Franz Lehar, din care s-a cantat Introducere , dans si cantecul Viliei din actul II , apoi Hanna si cor, a dat prilejul sopranei Carmen Gurban de a cuceri pe cei prezenti cu cantul ei natural si delicata-i sensibilitate. Cu Silvia de Emerich Kalaman, actul I, Silvia si cor, solista si corul au satisfacut vechea atractie a aradenilor pentru acest gen de spectacol. Din creatia lui Johann Srauss – fiul s-a interpretat Introducere din actul I din O noapte la Venetia si Corul tiganilor din opereta Voievoidul tiganilor (actul II) Auf, auf, vorbei ist die Nacht. Ca gluma, s-a cantat scurtul cor final din valsul Sange vienez, starnind amuzamentul auditorului. Incheierea s-a facut cu Champagnerlied din actul II al operetei Liliacul, in care cei doi eroi principali (Eisenstein si Adela), intruchipati de cei doi solisti carora li se adauga corul si orchestra, au entuziasmat publicul aradean. Asa, in tonuri luminoase, s-a incheiat inca o stagiune a Filarmonicii aradene, cea de-a 117-a de cand institutia si-a luat numele de Filarmonia, pe fondul unei vieti muzicale mult mai vechi. Hugo Hauptmann – Virtual Arad