|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Miercuri,
3 mai 2006 |
|
- Primarul
vrea sa ia universitatii de stat sediul din Micalaca?!
|
|
Surpriza
generala, ieri, la universitatea de stat.
Inainte de pranz, s-a raspandit vestea ca primarul
a cerut in instanta anularea hotararii consiliului
local, prin care imobilul din Micalaca atribuit Universitatii
Aurel Vlaicu (UAV) de catre Consiliul Local, sa
fie anulata!
Cu alte cuvinte, UAV sa fie la cheremul puterii politice,
dupa ce a investit 147 de miliarde de lei pentru a-si
amenaja un spatiu academic cum nu s-a mai construit
altul in judetul Arad, de acum o suta de ani, de la
celebrele licee Moise Nicoara, Elena Ghiba Birta,
Economic, Sanitar...
Iata, asadar, ca razboiul lui Gheorghe Falca cu UAV
continua; dupa cateva schimburi dure de replici, rectorul
Mihut i-a intentat proces primarului, care la randul
sau e perseverent in a-si duce mai departe demersul
de a "expropria" institutia de invatamant
superior, numai ca de aceasta data nu se mai limiteaza
doar la sala de sport, ci la insusi cartierul general
al universitatii cu mai bine de 13 mii de studenti.
Ce nevoie are primarul de sediul universitatii de
stat?
Variante de raspuns sunt mai multe.
Poate ca face jocurile universitatii private, care
il plateste pe stat de plata, in calitate de cadru
didactic.
Poate ca este vorba de o razbunare impotriva rectorului
Lizica Mihut, care i-a intentat proces penal de insulta
si l-a ridiculizat in Consiliul Local atunci cand
s-a discutat despre administrarea salii de sport.
Sau, la fel de bine, se poate ca Gheorghe Falca sa
isi doreasca sa aiba la mana universitatea de stat,
conditionandu-i iesirile publice cu acordarea (sau
neacordarea...) acelui sediu in care, de altfel, UAV
si-a investit toti banii, intregul patrimoniu.
Temei legal pentru actiunea primarului exista.
Odata, daca dansul considera ca e nevoie de respectiva
cladire in interesul colectivitatii – dar ce interes
mai important exista decat acela al 13 mii de studenti
si al unei universitati care a revigorat viata academica
aradeana?!
Pe de alta parte, se poate invoca nelegalitatea hotararilor
pe care acum primarul le ataca in instanta. Ceea ce,
la prima vedere, pare ilar.
Daca era vorba de hotarari nelegale, prefectul de
atunci ar fi trebuit sa se sesizeze; secretarul Consiliului
Local trebuia sa atraga atentia consilierilor ca incalca
legea, iar apoi sa nu contrasemneze actele oficiale.
Or, nici asta nu s-a intamplat.
Este greu de crezut ca la o distanta de cinci ani
juristii primariei, sau domnul Falca insusi, au descoperit
un viciu de procedura care pana acum a scapat tuturor
partilor, tuturor instantelor.
Spuneam,
asadar, ca temeiul legal exista. Dar cel de bun simt
lipseste.
Universitatea a atras aici o investitie de 147 de
miliarde de lei, transformand scheletul unei scoli
generale intr-un colos educational, cu laboratoare,
amfiteatre, sali specifice, care au convins toate
delegatiile straine ca Universitatea Aurel Vlaicu
este un partener credibil, serios.
Or, sa vii din nou la aceasta masa pusa (asa cum s-a
mai intamplat o data, cu sala de sport a aceleiasi
universitati!) si sa ti-o revendici cu toate bunatatile
de pe ea, este un gest a cari calificare se gaseste
in dictionare la rubricile cenzurate...
Ceea ce se intampla, relatia pe care primaria o cultiva
in raport cu universitatea de stat, frizeaza ridicolul.
"Este o situatie incredibila. Ce s-ar intampla
daca fiecare primar ar schimba ceea ce s-a realizat
in mandatele precedente? Este limpede ca Gheorghe
Falca vrea o noua nationalizare; nationalizarea facuta
in 1948 de comunisti se reia acum, in 2006, sigur,
la figurat vorbind... Culmea este ca Ministerul Educatiei
si Cercetarii ne sprijina ca universitate, iar Primaria
din Arad ne pune piedici la tot pasul! Sunt absolut
convinsa ca este o actiune iresponsabila a lui Gheorghe
Falca, pe care nu mi-o pot explica. Dar pe noi batalia
cu primarul ne ambitioneaza si mai tare" –
a declarat ieri, in cadrul unei conferinte de presa,
rectorul Lizica Mihut.
Am incercat degeaba sa il contactam pe primarul Gheorghe
Falca, la primarie sau la telefonul personal.
Am aflat, tarziu, ca si-a prelungit cu cateva zile
concediul.
Continuandu-si sirul concediilor frumoase in strainatate,
domnul Falca s-a aflat de aceasta data in Tenerife
(Spania), de unde e greu sa te desprinzi.
Pozitia oficiala a Primariei ne-a dat-o insa purtatorul
de cuvant, Valer Marginean:
"Am ridicat in fata instantei exceptia de
nelegalitate a celor doua hotarari ale Consiliului
Local. Instanta a admis aceasta exceptie si a trimis
dosarul la instanta de contencios administrativ. Asta
inseamna ca hotararile au fost date cu nerespectarea
legii. Nu are nici o legatura cu sala de sport. Acum
instanta urmeaza sa decida ce se intampla in continuare;
poate desfiinta in tot sau in parte hotararea de consiliu
local".
Domnul Marginean nu a putut explica exact care parte
a hotararii este suspecta de nelegalitate.
Viceprimarul Tiberiu Dekany nu pare insa de acord
cu aceasta explicatie.
Acesta a fost, alaturi de democratul Gheorghe Hutiu,
initiatorul proiectului de hotarare din anul 2001,
cand universitatea a primit cladirea in cauza, din
Micalaca.
"Ca initiator al hotararii nr. 67/2001, nu
pot sa concep ca ea ar putea fi anulata, mai ales
ca in privinta protocolului de predare-primire universitatea
a avut un sir lung de procese, pe care le-a castigat
tocmai pe baza faptului ca hotararea 67/2001 a fost
legala si luata cu unanimitate de voturi",
ne-a declarat, ieri dupa-amiaza, Tiberiu Dekany.
Andrei
Ando - Observator
|
|
- Grupul
Solar Forestier Arad - un punct de reper in invatamantul
aradean
|
|
Grupul
Scolar Forestier din Arad si-a inceput activitatea
in actualul sediu in anul 1948, cand din initiativa
muncitorilor din prelucrarea lemnului, au luat fiinta
Scoala Profesionala pentru Produse finite din Lemn,
cu durata studiilor de trei ani, si Scoala Medie Tehnica,
cu durata studiilor de patru ani.
Insa trebuie mentionat faptul ca invatamantul profesional
tehnic in domeniul prelucrarii lemnului in Arad dateaza
inca din anul 1892, cand s-a infiintat Scoala de Meserii,
care avea doua profile: prelucrarea lemnului si mecanica.
Baza materiala a scolii era constituita dintr-o cladire
principala cu cinci incaperi (folosite ca sali de
clasa) si un birou, si doua cladiri mai mici folosite
una ca atelier si una ca si cantina.
De-a lungul anilor scoala a pregatit absolventi in
specializarile tamplar, sculptor si tapiter, dar,
in functie de cerinta fortei de munca, au aparut si
o serie de noi specializari ca: lacatus mecanic pentru
industria lemnului, mecanic utilaj forestier; mecanic
auto-moto, maistri silvici, prelucratori prin aschiere
si sculer matriter.
Pregatirea teoretica si practica a elevilor, realizate
in cabinete, laboratoare si ateliere de instruire
practica constituie chezasia formarii lor profesionale.
Recunoasterea potentialului scolii s-a realizat in
anul 1995 - prin cuprinderea ei in Programul de reforma
a invatamantului profesional si tehnic PHARE-VET RO
9405, program ce isi propune realizarea unei formari
profesionale la nivelul standardelor de pregatire
din tarile Comunitatii Europene, adaptata la cerintele
unei societati moderne, democratice si ale economiei
de piata, urmarind - in egala masura -concordanta
cu evaluarile si exigentele pietei muncii si implinirea
vocatiei personale.
In perioada 1970 - 1978 scoala primeste un nou aspect
prin construirea a sapte noi corpuri de cladire in
care functioneaza 11 sali de clasa, doua ateliere
de instruire practica, cantina, internat, centrala
termica (care din 1983 foloseste combustibil gazos).
Propunandu-si dezvoltarea factorului uman, prin formarea,
in egala masura, de lucratori si cetateni, continutul
pregatirii in programul de reforma este structurat
pe doua componente principale: pregatirea teoretica,
de cultura generala (limba si literatura romana, matematica,
educatie fizica, stiinte naturale, fizico-chimice,
etc.) pregatirea tehnica si de formare profesionala
Introducand notiunea complexa de "curriculum",
care inlocuieste notiunea restransa de "programa
analitica", programul de reforma prevede
o abordare modulara, interdisciplinara, iar in cadrul
invatamantului profesional si tehnic se urmareste
ca acesta sa capete un puternic caracter formativ,
prin utilizarea extinsa a lucrarilor practice de atelier
si de laborator, a metodei proiect, a metodelor de
predare interactiva, centrate pe elev.
Folosirea mijloacelor didactice moderne (sisteme audio
- video, retroproiector, etc.) si a echipamentelor
adecvate impune cerinte noi, integrarea acestora in
procesul de invatamant, elaborarea materialelor didactice
auxiliare (folii transparente, casete video, etc.).
Totodata, abordarea curriculara asigura o mai mare
transparenta, permitand agentilor economici si persoanelor
interesate din afara scolii cunoasterea intregului
proces de instruire, oferind o baza concreta a relatiilor
de parteneriat.
Implicarea activa a partenerului social constituie
o premisa importanta pentru succesul pregatirii profesionale
a Grupului Scolar Forestier - de mai bine de jumatate
de secol in peisajul educational Arad asigura, pe
langa o pregatire practica deosebita, si locuri pentru
viitorii absolventi ai scolii.
In vederea realizarii cerintelor standardelor de formare
profesionala, scoala a fost dotata la nivelul exigentelor
europene.
In ultimul an, prin programul PHARE, scoala a fost
inzestrata cu utilaje, scule si unelte noi in atelierele
de prelucrarea lemnului.
Au luat fiinta noi cabinete si laboratoare (cabinetul
de limba moderna, cabinetul de desen, cabinetul de
studiul lemnului si laboratorul de informatica), dotate
cu mijloace didactice moderne.
Iosif
Sarpei - Informatia Aradului
|
|
- Masini
din Franta pentru sirieni
|
|
Siria
este vizitata de o delegate din hexagon
Siria
a gazduit, zilelele trecute, o delegatie franceza
venita din Bouguenais, oras cu care comuna din Podgorie
este infratita.
Daca in trecut francezii au ajutat comunitatea din
Siria atunci cand s-a construit instalatia de incalzire
centrala de la Scoala Generala si au contribuit la
dotarea Centrului de Documentare si Informare, nici
acum nu au venit cu mana goala.
Au adus cu ei doua masini, o salvare marca Renault
din 1987 cu 14.000 de kilometri la bord, "incarcata"
cu 12 calculatoare Pentium III pentru scoala, si o
autospeciala de pompieri Renault, cu un bazin de 3.000
de litri, din 1984, cu 18.000 de kilometri la bord.
Printre altii, din delegatie fac parte Janine Planer,
viceprimarul din Bouguenais, Sylvie Jost, presedintele
asociatiei de caritate ABJC si Benoit Huguet, un pompier
profesionist.
"Trebuie sa va spun ca in conditiile legii,
salvarea e scutita de taxe vamale, iar pentru masina
de pompieri am facut demersuri si am obtinut abrobare
sa nu platim nici in acest caz taxe vamale. Acum speram
ca vom fi ajutati de Prefectura, Consiliul Judetean
Arad si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta,
pentru a obtine dispensa necesara, care sa ne permits
inscrierea in circulate a celor doua masini, aflate
intr-o stare foarte buna", a declarat Valentin
Bot, primarul comunei Siria.
Cetateni de Onoare
In alta ordine de idei, cu prilejul unei sedinte
festive a Consiliului Local Siria, Patricia Pascot,
Sylvie Jost, Emmanuelle Brochard, Elaine Macqard,
Dominique Mourrain si Gerard Huguet, ultimii doi in
lipsa, au fost facuti cetateni de onoare ai Siriei.
"Din pacate, Dominique Mourrain si Gerard
Huguet au ramas in Franta, dar ei au fost primii francezi
care au venit, imediat dupa Revolutie, cu ajutoare
la noi in comuna", a precizat primarul.
Lucian
Serban - Adevarul
|
|
- Iacobini,
un colt de rai insuficient exploatat
|
|
Fara
doar si poate, potentialul turistic al judetului
Arad nu este exploatat nici macar la jumatate.
Sute de locuri din diferite localitati mustesc de
salbaticie, de peisaje superbe, in care nu a calcat
picior de om si in care cuvantul "poluare"
nu este deocamdata cunoscut.
Un astfel de loc este comuna Brazii, situata in sudul
depresiunii Gurahont, la poalele vestice ale Magurii
Ciungani si la poalele nordice ale Masivului Husu,
in bazinul hidrografic al raului Sighisoara si ocupa
o suprafata de cca. 12000 ha.
Satele care alcatuiesc aceasta comuna sunt: Brazii
- sat resedinta dc comuna, situat la o distanta de
111 km fata de municipiul Arad, Buceava, Soimus, Iacobini,
Madrigesti si Secas.
Populatia comunei numara la ultimul recensamant 1417
locuitori din care 99,2% erau romani, 0,7% rromi si
0,1% alte nationalitati si populatie nedeclarata.
Prima atestare documentara a localitatii Brazii dateaza
din anul 1553.
Satele Buceava, Soimus, Secas si Iacobini sunt atestate
documentar in anul 1439, iar Madrigesti in anul 1441.
Alaturi de peisajele montane de o rara frumusete,
comuna Brazii detine un fond turistic antropic de
mare valoare.
Dintre acestea se pot aminti biserica de lemn "Sfantul
Mucenic Dimitrie" de la Buceava-Soimus, monument
istoric si de arhitectura datat din secolul al XVIII-lea
si biserica de lemn "Sfantul Mucenic Gheorghe"
dc la Madrigesti.
Primarul Vasile Maris spune ca potentialul turistic
al comunei nu este exploatat la capacitate maxima,
dar este mandru ca a reusit, cu bani putini, sa puncteze
cateva obiective importante pentru locuitorii celor
cinci sate apartinatoare comunei.
Nu mai departe, la Madrigesti a fost introdusa reteaua
de telefonie fixa, a fost renovat caminul cultural,
a fost realizata o parcare din fonduri extra-bugetare,
trei podete si drumul spre cimitir.
Realizari sunt si in satul Buceava: s-a introdus retea
telefonica Romtclecom, a fost renovat caminul cultural,
in satul Soimus - unde biserica veche de 460 de ani
a fost renovata din fonduri europene sau la Iacobini,
unde peisajul este desprins parca din rai.
Si aici a fost reparat caminul cultural, a fost construit
un pod care face legatura cu 20 de case dincolo de
vale, au fost reparate patru punti intre case.
Marea dorinta a primarului este aceea de a finaliza
reteaua de apa la Secas, pentru care mai are nevoie
de patru miliarde de lei.
"Fantanile seaca in timpul verii, este foarte
greu fara apa".
Una peste alta, frumusetile naturii nu reprezinta
nimic daca ele sunt doar consemnate.
Din lipsa unei reclame mai accentuate, acestea nu
sunt cunoscute iar numarul turistilor este foarte
mic.
Cei care se in-cumeta sa se deplaseze, totusi, pot
avea parte de un peisaj superb, de multa liniste,
de un mod de viata aproape arhaic, de imagini contrastante
cu oameni care inca mai ara cu plugul si de multe
alte lucruri interesante.
Daca aceste randuri v-au convins, nu trebuie sa faceti
altceva decat sa sunati la primaria din localitate
si sa cereti detalii.
Nu de alta, dar nici o agentie dc turism nu va poate
ajuta. Din pacate...
Nicole
Pop - Agenda zilei
|
|
- Succes
de public la Filarmonica
|
|
Joia
trecuta a fost programata Carmina Burana, prima
din trilogia de cantate Trionfi (celelalte
fiind Catulli carmina si Trionfo di Afrodite), avand
la baza o colectie de poeme medievale create intre
1220-50 in Tirolul de Sud, la poalele Alpilor.
Dupa achizitionarea textelor dintr-un anticariat in
1934, compozitorul german Carl Orff a compus cele
trei cantate in stilul spectacolelor medievale (poate
de aceea unii numesc Carmina Burana, oratoriu scenic).
Ele au fost date la iveala din 1937 pana in 1954.
Carmina Burana a avut prima auditie romaneasca la
Arad, in 1958, unul dintre solistii de atunci cantand
si azi in corul Filarmonicii.
Calitatile insesi ale lucrarii, dar si faptul ca ea
a mai fost programata la noi, a atras si de aceasta
data un public receptiv, care a aplaudat indelung
prestatia solistilor, Teodora Ciucur, Florin Pop,
Geani Brad, a corului instruit de Ghizela Chirilovici,
a orchestrei, sub bagheta dirijoarei germane Angela
Gehann Dernbach, nascuta in Romania.
Soprana Teodora Ciucur, care reuseste totdeauna sa
puna o piatra solida la temelia unui succes, a incantat
si de aceasta data cu solo-urile din Amor volat
undique sau Stetit puela si In trutina.
Un rol deosebit l-a avut baritonul Geani Brad,
care cu fiecare prezenta aradeana isi consolideaza
si el statutul de muzician sensibil si expresiv, exceland
in largul ambitus prescris de partitura, in Aprins
de manie, Eu sunt abatele, Ziua, noaptea etc.
Nici tenorul Florin Pop nu s-a lasat invins de
tesatura inalta a stimei sale, Odinioara indrageam
lacul, reusind un discurs cat se poate de plastic.
La randul lui corul a reusit sa fie maleabil, de la
Amor zboara pretutindeni, unde sopranele au
avut sonoritatea unui suav cor de copii, la jocul
timbral din Veni, veni, venias (III .20), la
vartejul din Cele ce umbla primprejur (I-9),
incheind cu maretia din Slava tie, cea mai frumoasa
(III – 24).
Orchestra, imbogatita cu un intreg arsenal al percutiei,
manuita de gestica poate prea generoasa a Angelei
Gehann Dernbach, a sustinut numerele solistice si
corale, impresionand in numere ca cel numit Dans
(I – 6) si Hora (Reie), (I – 9).
Asadar, am asistat la un succes al formatiilor Filarmonicii
aradene, succes pe care il dorim permanent si mereu
ascendent.
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Informatia
Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|