In cursul acestui an, in baza unei hotarari a Consiliului Local al Municipiului Arad, in scuarul din fata Teatrului "Ioan Slavici" va fi reamplasat Monumentul Sfintei Treimi. Monumentul – reprezentativ pentru majoritatea oraselor europene – a fost amplasat in acest loc in anul 1901, el fiind ridicat datorita efortului financiar al locuitorilor acestui oras. Astfel de monumente, dedicate Sfintei Treimi, se regasesc in cele mai importante orase ale Europei, ele fiind ridicate la finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX ca semn de multumire adusa Divinitatii, de cei care au ramas in viata dupa epidemia de ciuma care a lovit batranul continent. Viceprimarul municipiului Arad, Levente Bognar, precizeaza ca mare parte dintre elementele din piatra ale monumentului au fost recuperate, cateva fiind deja aduse la Arad. Acestea au fost adapostite de preotul Bisericii Romano – Catolice din localitatea Sanpaul, care le-a protejat, astfel, de distrugere. Dupa ce toate aceste elemente vor fi aduse la Arad, ele vor fi inventariate si se va decide care dintre ele vor trebui supuse procesului de restaurare. Potrivit prevederilor legale, urmeaza intocmirea unui studiu de fezabilitate si a unui proiect, banii necesari acestora urmand a fi prevazuti in bugetul municipiului, pe anul in curs. Lucrarile propriu-zise de reamplasare a monumentului de arta, precum si cele legate de amenajarea intregului spatiu ambiental, pot avea loc doar pe perioada verii. Pana atunci, insa, pot fi efectuate lucrarile de restaurare a postamentului si a elementelor din piatra, partea de bronz a monumentului fiind intacta si adapostita, la ora actuala, in Catedrala Minoritilor din centrul Aradului. Viceprimarul Levente Bognar mai spune si ca, potrivit legilor in vigoare, municipalitatea va organiza o licitatie pentru realizarea proiectului, dar si a lucrarilor de restaurare a monumentelor. Despre costuri nu se poate vorbi, inca, cu exactitate, intrucat ele vor putea fi estimate numai dupa ce vor fi intocmite studiul de fezabilitate si proiectul. Oricum, viceprimarul Bognar apreciaza ca aceste costuri nu vor fi foarte mari, in baza experientei avute cu statuia Sfantului Nepomuk: refacerea completa a ei a costat 600 milioane de lei vechi. Mihaela Cerna - Observator

"Hristos se naste, mariti-L" Vestea despre Hristos a fost lumina care a sustinut si a calauzit viata credinciosilor in cursul vremii. Prin ea s-a impartit era crestina in doua, dupa cum s-a aratat: ca veste ca va veni Hristos, in Vechiul Testament, sau ca veste ca a venit Hristos, in Noul Testament. Vestea ca va veni Hristos a inceput cu Protoevanghelia (cea dintai veste buna), Geneza: 3, 15 si s-a continuat prin profetii in toata perioada Vechiului Testament, in Biblie, ca si in afara ei, pana intr-o noapte, in care s-a dat de veste lumii ca cel vestit si asteptat a venit. Odata infiripata, vestea ca a venit Hristos a izbucnit in mijlocul fapturii si a pornit la drum. Cei dintai care au prins-o au fost ingerii, care intr-o clipa au aprins cerul in lumina, bucurie si cantec. Dupa ei a prins veste firea, care gemea sub povara pacatului stramosesc: s-a aratat si a luminat steaua si a rasunat vazduhul. Abia in al treilea rand a prins de veste si omul, prin pastorii care au fost vestiti de ingeri, pe care i-a calauzit steaua. Vestea despre Hristos continua de peste doua mii de ani sa strabata in sufletele credincioase, sa dea viata, sa zamisleasca putere, sa mangaie, sa stearga lacrimi, sa infloreasca bucurie si sa coboare pacea in inimi si in toata lumea. Peste timp si peste spatiu, icoana de pe lunca Betleemului e pentru noi, romanii, un permanent:"Azi!" Oriunde si oricand se deschide o usa de biserica, inseamna actualizarea staulului de odinioara, cu toata stralucirea si binefacerile lui. Cu deosebita dragoste crestineasca as dori ca nasterea Domnului sa aduca tuturor crestinilor pace si bucurie sufleteasca. In acelasi timp, tuturor credinciosilor care apartin de Biserica Ortodoxa Sarba le doresc "Sarbatori fericite!" si ii invit in ajunul Craciunului (ora 17,00), la vecernie si la "arderea stejarului" (Badneac) in curtea bisericii. Preot protopop Plavsici Ognean paroh al Bisericii Ortodoxe Sarbe Arad - Centru

Criza gazelor naturale l-a facut pe primarul aradean sa aiba viziuni. Dupa ce a analizat situatia distributiei de gaze naturale in Arad, cu responsabilii de la CET si Transgaz, Gheorghe Falca si-a dat cu parerea despre fenomen la scara europeana. In opinia sa, actuala conjunctura va dinamiza o investitie demarata cu ceva timp in urma. Este vorba despre constructia conductei de gaze Arad-Szeged, finalizata deja in proportie de 60 la suta pe teritoriul romanesc. Aceasta conducta va asigura legatura cu sistemul de transport de gaze naturale din nordul Europei si va deveni o alternativa la reteaua dinspre Rusia si Ucraina care trece spre Timisoara, pe langa Arad. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Au plecat dintre noi, unul cate unul, toti fotbalistii din prima echipa de aur a UTA-ei. Ieri, fotbalul aradean a devenit mai sarac, o data cu disparitia lui Zoltan Farmati, stins din viata la 81 de ani. Adus la Arad de baronul Francisc Neumann in 1946, Farmati avea sa devina unul din jucatorii care au adus glorie Aradului. O glorie pe care nu a mai cunoscut-o de atunci. Cu "Bimbo-baci" in echipa, UTA a castigat de trei ori titlul de campioana si doua Cupe ale Romaniei. Formula de aur a ITA-ei de atunci era Alexandru Marki - Moise Vass, Zoltan Farmati, Gheorghe Bacut, Adalbert Pall, Iosif Petchovski, Adalbert Kovacs, Ioan Reinhardt, Ludovic Bonyhadi, Ion Stibinger, Nicolae Dumitrescu. Farmati a fost selectionat in reprezentativa Romaniei de douazeci si unu de ori, un adevarat record al vremii, pe atunci nationala jucand trei sau patru meciuri pe an. In 1952, a participat cu Romania la Jocurile Olimpice de la Helsinki. A jucat 195 de meciuri in Divizia A pentru UTA, retragandu-se in 1961. A devenit antrenor la centrul de copii si juniori, prin mana sa trecand alti fotbalisti care aveau sa scrie istorie pentru Batrana Doamna - Broszowski, Domide, Duckadam, Axente, Sima sau Coras. Odihneste-te in pace, Zoli-baci!

...Biserica… contribuie la cultura si civilizatie si le stimuleaza… educand pe om la libertatea interioara. (Conciliul Ecumenic Vatican II – Partea a II-a, cap. II – 58) Micul cor Jubilate al Parohiei catolice din Micalaca-Arad, dupa o ascensiune de trei ani, a fost atacat ca un corp strain de catre parohul care ar fi trebuit sa fie fericit ca are la dispozitie o asemenea formatie. Interdictia de a canta de Craciun la slujba maghiara a contrariat pe initiatoarea corului, pe dirijoare si coristi, mai ales pe cei de origine maghiara. Cu prima persoana, care era de multi ani si cantorul-organist al Bisericii, preotul a rezolvat-o in stil inchizitional, demitand-o, pe motivul pierderii unei chei de catre alta persoana, cheie totusi de mult gasita. A lipsit doar rugul. Ceilalti au fost jigniti dupa posibilitatile si resursele de moment. Toti au plecat opariti de la acea repetitie. La intrebarile puse de cei prezenti, preotul si-a motivat hotararea cu nepotrivirea repertoriului cu cerintele bisericii, desi acesta fusese de fiecare data aprobat de dansul. Invocarea Conciliului Vatican II a fost pur formala. Relatiile Bisericii catolice cu cultura de-a lungul veacurilor au dat nastere unor mari capitole de istorie a muzicii, ale artelor plastice, ale arhitecturii, literaturii etc. Drumul inca e dechis, pe frontul larg al omenirii, nu numai pe canalul ingust si singuratic al unei natiuni, oricare ar fi ea. Preotul nostru mai deplangea faptul ca nu se canta repertoriul adus de la Alba Iulia, Roma catolicilor maghiari din Romania, repertoriu despre a carei existenta nu stia nici dirijoarea. Ciudat era faptul ca la missa romana era voie sa se cante. Faptul putea provoca sciziunea corului alcatuit din persoane de diverse nationalitati: romani, maghiari, slovaci, germani. Asta dupa ce corul a servit pe toti dupa cuviinta: maghiarilor le-a cantat ungureste, romanilor pre limba tarii, pe slovacii din Nadlac i-a incantat cu un Ave Maria in limba lor, iar la festivalurile de la Pancota si Timisoara (unde au reprezentat Aradul) au cantat in latina. Ca actiunea de distrugere sa fie asigurata, la urmatoarea repetitie a aparut superiorul parohului, venit sa aline "suferinta" colegului, sugerand mieros ca corul nu-si are rostul, ideala fiind cantarea masei de credinciosi. – Ce frumoasa e cantarea in comun! zicea prietenul protopop, care la biserica sa nu are un asemenea cor, ci o formatie care canta ocazional o muzica mai usurica, "tinereasca", care, e drept nu se potriveste locului, dar place, zicea dansul. Asadar, muzica lui Palestrina care a compus si dirijat la Vatican, devenind model pentru cei ce i-au urmat, muzica lui deci nu e potrivita, dar muzica incropita e admisa. Deci, sa ne intoarcem in catacombe!? Daca articolul 114 din cap. IV a Conciliului Vatican II se refera la participarea muzicala a intregii adunari a credinciosilor (la nivelul posibil), conform art. 28 şi 30, cel cu nr. 114 incepe astfel: Tezaurul muzicii sacre va fi pastrat si cultivat cu cea mai mare grija. Or sarcina aceasta o poate indeplini doar un cor bine condus cum a fost mica formatie Jubilate. Concluziile noastre sunt: nu lipsa de comunicare e de vina, ci tocmai intentia de izolare, provocata de ambitia unor sponsori de a nu admite ca la slujba maghiara sa se cante in alta limba decat numai ungureste. Una dintre limbile straine nu este alta decat latina, limba oficiala a Vaticanului si limba pe care s-a compus extrem de multe si valoroase lucrari muzicale religioase, cantate veacuri de-a randul in bisercile catolice. Apoi, la o slujba platita, un loctiitor al parohului s-a adresat unor credinciosi si in romana, stiind ca sunt slovaci, nemti si nu stiu ungureste. Aceasta treaba de bun simt, a provocat un scandal monstru. Exista o expresie maghiara ciudata: a magyarok Istene (Dumnezeul maghiarilor) care desemneaza la unii o anumita stare de spirit, demna de comuna primitiva. Dumnezeu este totusi unul, al tuturor, care vede si aude totul si stie toate limbile. Daca pe pamant cei banosi reusesc sa ameteasca si pe popi, locurile in Rai nu se cumpara cu bani. In ceea ce ma priveste, va previn ca daca la inmormantarea mea va veni un preot ca cei de care a fost vorba, ma voi infuria si sar din coparseu. Hugo Hauptmann - Virtual Arad