Societatile comerciale si oamenii de afaceri din tarile care au aderat la Uniunea Europeana in ultimul val (mai 2004) nu sunt foarte interesate de piata din Romania.  Potrivit informatiilor furnizate de Registrul Comertului Arad, de la acel moment si pana in prezent, valoarea totala a investitiilor realizate de firmele din cele zece tari se ridica la aproximativ 12,8 de miliarde de lei vechi.  Adica putin peste 350 de mii de euro.  Cele mai importante investitii vin din Slovacia.  Din mai 2004 si pana in prezent firmele slovace si cele mixte romano - slovace au investit in Arad aproximativ 7 miliarde de lei.  Pe locul II se situeaza capitalul maghiar, cu un echivalent aproximativ de doua miliarde de lei.  De remarcat ca nu exista nici macar o investitie din Estonia, Letonia, Lituania, Malta si Slovenia.  Statistic, in perioada mentionata, s-au infiintat la Arad 33 de firme mixte si alte 57 pur straine.  Acestea, potrivit oficialilor de la Registrul Comertului Arad, s-au orientat in special catre agricultura, silvicultura, fabricarea incaltamintei, constructii, comert si intermedieri.  Dupa cum reiese din datele RC, cuantumul investitiilor din cele zece state proaspat membre ale Uniunii Europene nu este semnificativ.  In comparatie cu marile firme care au venit la Arad si care au investit mai mult decat toate la un loc, acestea se zbat nefiind departe de cele autohtone.  In esenta nu este vorba de dezinteres ci chiar de lipsa potentialului de a se impune pe o piata in crestere. La randul lor, firmele din cele zece state vin din economii sensibil egale cu cea romaneasca  "Firmele din statele care au aderat la Uniunea Europeana in mai 2004 inca sunt in faza de dezvoltare. Multe nu pot face pietei de la ei, dar sa se mai extinda in alte tari. Nu au nici capacitatea, nici motive sa investeasca in Romania. Pate, cel mult, sa fie interesati de piata romaneasca", explica Adela Cristea - managing partner Ascent Group.  De altfel, trebuie sa recunoastem ca nici legislatia nu este tocmai favorabila.  Potrivit reprezentantilor UGIR-1903 la nivelul tarii exista 205 taxe, impozite si contributii pe care trebuie sa le suporte societatile comerciale. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Cele zece ambulante Mercedes au ajuns in judet prin Bors Prefectul a obtinut promisiunea pentru care a plecat la Bucuresti.  Vom avea, ca atare, sustinere pentru un serviciu SMURD la Arad din partea ministrului Sanatatii si din partea secretarului de stat Virgil Paunescu. Cristian Stragea s-a dus la Bucuresti pentru a discuta special aceasta problema.  Si asta, in conditiile in care, de exemplu, pe 130 de kilometri din DN 7 nu exista nici macar un punct de interventie rapida in caz de accidente, iar ambulanja e nevoita sa vina de la Arad.  Daca intentia oficialilor locali va avea sorti de izbanda, in cateva locuri pe DN7 vor fi create puncte de urgenta, gata sa intervina in timp real.  Daca SMURD-ul nu va prinde viata la Arad, atunci cele 10 ambulante Mercedes pe care Aradul le-a primit ieri din Ungaria, s-ar putea sa nu ajunga in municipiu, ci in judet. Cele 10 masini de ambulanta Mercedes 210, preluate de subprefectul Levente Horvath si viceprimarul Levente Bognar au fost oferite judetului de catre Ministerul Sanatatii din Ungaria.  Donatia a fost posibila ca urmare a intelegerii incheiate anul trecut intre ministerele Sanatatii din Romania si Ungaria, iar predarea a avut loc in localitatea ungara Puspokladany (judetul Hajdu-Bihar). In stare foarte buna de functionare, masinile care au deservit serviciul de ambulanta maghiar, au ajuns la Arad prin Vama Bors, dar il asteapta pe prefect sa le pecetluiasca soarta.  Oriunde ar fi indreptate, ambulantele ar fi o bijuterie si daca amintim doar faptul ca, pana in prezent, cu acestea s-au parcurs doar ceva intre 180.000 si 450.000 de km, in conditiile in care ambulantele aradene au ajuns si pana la 800.000 de km! Daca vom primi unda verde pentru reinfiintarea serviciu SMURD, atunci cele mai multe dintre Mercedesuri vor ajunge la Arad.  Daca nu, masinile vor fi distribuite in judet, in functie de o evaluare facuta de Directia de Sanatate Publica si Serviciul de Ambulanta al Judetului. O singura problema ar mai fi de rezolvat in ambele-cazuri, dat fiind faptul ca ambulantele primite, cadou nu sunt dotate cu aparatura.  Subprefectul Levente Horvath sustine insa ca cei de la Ministerul Sanatatii au promis ca vor trimite fonduri pentru dotarea masinilor. Adriana Barbu - Observator

Sute de aradeni au admirat la sfarsitul acestei saptamani 25 de vacute pictate cu multa imaginatie de liceenii aradeni.  Concurentii s-au infiintat sambata dimineata in piata Avran Iancu si s-au pus pe treaba.  Materialele necesare au fost puse la dispozitia lor de catre o firma din Arad.  Fiecare si-a folosit imaginatia si talentul, pentru ca vacuta lui sa fie cea mai deosebita.  Manifestarea s-a desfasurat pentru a doua oara in Arad, dar in strainatate este deja foarte populara.  Pentru cowparade, primaria municipiului a cheltuit aproximativ 400 de milioane de lei.  Castigatorii concursului au fost felicitati in cadru festiv iar vacutele vor fi vandute la licitatie, banii urmand sa fie donati in scopuri caritabile. Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

Invatatorul Dorel Gomoi, corespondentul nostru din Adea, ne-a transmis ca, in urma articolelor aparute in ziarul nostru, luni, pe drumul care leaga localitatea sa (in care traiesc circa 1100 de suflete) de DN 79, au inceput lucrarile de refacere a carosabilului.  Astfel ca, daca timpul va tine cu drumarii (in speta, cu angajatii firmei Sitrom 97 SRL, cea care a castigat licitatia si care a efectuat lucrarile), in curand adenii se vor putea bucura de investitia de peste patru miliarde de lei (atat a costat refacerea drumului, lucrarea finalizata la sfarsitul anului trecut fiind, insa, de proasta calitate) si vor avea drumul bun pe care si l-au dorit de ani de zile. Dreptul la replica al UDMR-ului În alta ordine de idei, pe adresa redactiei a sosit, tot luni, un drept la replica de la UDMR Arad, pe care vi-l prezentam in cele ce urmeaza: "Ziarul Adevarul, in paginile 1 si 8 ale editiei sale din ziua de marti, 28 martie 2006, a publicat un reportaj-ancheta despre situatia drumului care leaga localitatea Adea de DN 79. Apreciem corectitudinea cu care realizatorul, d-l Romulus Dubat a abordat problema. Adea fiind o localitate cu populatie predominant maghiara, suntem direct interesati ca locuitorii de acolo sa beneficieze de infracstructura rutiera macar omeneasca (de nivelul demn de zilele noastre nu ne apropiem, din pacate). Suntem nevoiti insa sa reactionam fata de unele afirmatii ale d-lui Gomoi Dorel, afirmatii citate in materialul aparut: 1. Dansul afirma, corect de altfel, ca in Adea traiesc cetateni, afirmand totodata ca acesti cetateni nu ar avea preferinte politice.  Informam pe d-l invatator ca, din contra, cetatenii din Adea sunt - cum este si normal - UDMR-isti, PNL-isti, PD-isti, PSD-isti.  Întamplator mai mult UDMR-isti, fapt ce reiese clar din rezultatele alegerilor locale din 2004.  Suntem siguri ca de acest lucru este constient si d-l Gomoi, precum stie foarte bine ca voturile nu se nasc din gropi si din noroi, ci din strazi si drumuri asfaltate. 2. Afirmatia ca: - UDMR Arad primeste un procent de 5% din valoarea totala alocata - este una indrazneata, semanand cu o acuzatie de deturnare de fonduri, conducand la supozitia altor infractiuni, la fel de grave.  Nu sta in obiceiul nostru sa alergam cu orice fleac la tribunal, cautandu-ne dreptatea, pentru ca nu am pierdut-o, stim foarte bine unde se afla.  Dar cand este atacata onoarea noastra, nu putem sa nu o aparam.  Asteptam ori dovezile, ori explicatiile d-lui Gomoi. 3. Se pomeneste ca in privinta drumurilor asfaltate am avea semnat un protocol.  Sa se stie ca organizatia noastra a semnat asa ceva ultima oara in 2003.  De atunci, nimic. Ori daca d-l Gomoi are cunostinta de asa ceva, trebuia sa specifice si partea cu care - chipurile - am fi semnat acest act. 4. Precizam ca in derularea lucrarilor la drumurile in cauza, UDMR nu a avut nici cel mai neinsemnat rol.  Nici in alegerea executantului, nici in derularea finantarii, nici in receptia obiectivului.  Dintre toate afirmatiile referitoare la UDMR Arad ale d-lui Gomoi, una singura o recunostem adevarata - UDMR Arad a avut initiativa modernizarii drumului. Restul, din pacate, nu de noi a depins - Prezidiul UDMR Arad" Precizare Pentru a aduce clarificarile solicitate de catre UDMR Arad, va prezentam opinia colaboratorului nostru Dorel Gomoi (facem mentiunea ca informatiile lui, prezentate in articolul la care face referire UDMR, au fost "culese" de la un membru marcant al UDMR-ului local, lucru recunoscut de catre persoana in cauza sambata, cu ocazia sedintei UDMR de la Adea): "Nu am avut intentia sa calomniez pe nimeni prin articolul - Contracte secrete pe bani publici. A aparut, poate, din partea unor membri UDMR, o neintelegere referitoare la procentul de 5%, pe care vreau sa o lamuresc. Repet, acel procent de 5% nu reprezinta nici un fel de comision pe care UDMR-ul si l-ar baga in buzunar, sau spaga, sau altceva de acest gen, ci, in urma algoritmului politic (fie ca e semnat, fie nu) ce sta la baza functionarii coalitiei de guvernare PD-PNL-UDMR-PC, este procentul care a fost alocat pentru repararea drumurilor din judet, drumuri care UDMR-ul crede ca au prioritate. Altfel spus, un lobby facut pentru locurile considerate de dansii, de catre UDMR, importante". - Dorel Gomoi, Adea *** Iata ca, dupa mult zgomot, dupa mai multe interventii si articole de presa, lucrurile incep sa reintre in normal pentru comunitatea din Adea.  Practic, inainte de inceperea lucrarilor de refacere a drumului respectiv, era liniste.  Nemultumirile adenilor au izbucnit, si pe buna dreptate, o data cu finalizarea si receptia lucrarii (facuta de catre o comisie, a carei componenta se vrea secreta), si datorita proastei executii a investitiei. Este interesant de urmarit cum, cu numai 200 de milioane de lei (contravaloarea garantiei lucrarii, retinuta de catre beneficiar) se poate efectua lucrarea la standardul si calitatea impusa prin contract, daca cu patru miliarde de lei nu s-a putut. Sau nu s-a vrut? Romulus Dubat - Adevarul

Promovarea unui compozitor de succes al veacului al XVIII-lea ( contemporan cu Bach si Haendel), cu o creatie uriasa (3.000 de lucrari in toate genurile vremii), precursor al clasicismului, este salutara. Acest act cultural s-a savarsit sub impulsul si conducerea dirijorului Damian Vulpe. Daca este momentul sa ne referim numai la creatiile vocale ale lui Georg Philipp Telemann - probabil cel mai prolific compozitor, primul muzician german invitat la curtea imperiala de la Petersburg (invitatie neacceptata), totodata primul care a infiintat o revista muzicala germana - nu trebuie sa ezitam. Iata deci o lista aproximativa a creatiilor lui vocale (multe au fost pierdute de-a lungul timpului): 12 cicluri anuale  de cantate, 22 psalmi, 44 Pasiuni, 100 oratorii, 700 lieduri si arii, 35 de opere (intre care prima a fost compusa la varsta de 12 ani), 33 lucrari pentru armata, altele pentru servicii aniversare, de hirotonisire, nuptiale, funerare s.m.a. Asadar, prima parte a concertului corului Filarmonicii condus de Damian Vulpe, avandu-l drept acompaniator pe pianistul Sorin Dogariu, a cuprins exclusiv lucrari de Telemann. Cele patru cantece din ciclul Kapitaensmusik: Pace, fii binevenita, Haideti sa fim solidari, energicul cor Libertate, zeita binecuvantata, unduitorul Du-te si mananca-ti painea bucuros, creatii ale anilor 1730 – 44, ne-au putut da o idee despre accesibilitatea creatiei corale a marelui preclasic hamburghez. Din opera satirica Amantul Damon (1724), Damian Vulpe a ales trei momente corale: Mustul dulce al viilor mladioase, luminosul Triumf, triumf, suflete fericite si Rasune muntii de strigate de bucurie, cu interesantul sau joc al valurilor timbrale si momentele sale melismatice. Astfel aradenii au putut sa-si faca o idee, fie ea si vaga, asupra conceptiei despre muzica scenica a unui compozitor ce aducea innoiri in acel domeniu. Sa nu uitam ca opera comica Pimpinone a aceluiasi Telemann preceda cu aproape un deceniu succesul londonez al lui Pergolesi cu a sa La serva padrona. Slava si onoare, muzica ocazionala, pentru Sarbatoarea pacii hamburgheze (1763), a avut parte de o interpretare nuantata, relevandu-i-se caracterul festiv. Din creatia religioasa a compozitorului german, formatia aradeana a interpretat corul final din Pasiunea dupa Luca (1728), Odihneste-te dragoste crucificata si fragmentul coral Slavit fie Domnul in ceruri din Cantata Pastorii la ieslea din Betleem (1759), reusind sa sublinieze maretia sublima a momentului. Daca stiam de faptul ca Mozart era membru a unei loji masonice si opera Flautul fermecat ar reda un ritual de purificare specific acestei asociatii, de existenta unei cantate masonice am aflat doar prin intermediul corului dirijat de Damian Vulpe care a interpretat Bundeslied din Cantata K 623. Aceasta a fost urmata de Nocturna nr. 5 Ecco quel fiero istante pe text de Metastasio. Corul a capella (fara acompaniament) a creat momente inaltatoare cu Canonul KV 554 Ave Maria si Motetul K 327 Adoramus te, Christe, ultimul in prelucrarea lui Joseph Messner. Incepand cu Offertorium K 72 Inter natos mulierum, pianistul Sorin Dogariu a reintrat in rolul sau de fidel acompaniator. In Offertorium K 222 Misericordias Domini, corul a exploatat expresiv tesatura polifonica, pentru ca in Ave verum Corpus KV 618 sa dea o nuantare sensibila discursului sonor. Din celebrul Recviem KV 626, publicul aradean a avut parte de aceasta data de impresionantul Lacrymosa. Incheierea manifestarii a fost surprinzatoare, corul lui Damian Vulpe oferind o adaptare vocala realizata de Cam Floria dupa cunocuta prima parte a Simfoniei 40 in sol minor de Mozart, sub titlul Halleluia! Praise! Selah!, cuvinte care au si reprezentat de fapt textul. Daca ne-am referi numai la repertoriul abordat, putem deja socoti drept un succes manifestarea de saptamana trecuta, caci realmente acesta (repertoriul) s-a mai imbogatit cu inca o serie de creatii corale de valoare. Acestea ridica stacheta valorica a corului (nu fara seriozitatea, daruirea si munca tenace a fiecarui corist!) si incet, incet trezesc si interesul publicului, plictisit de lucrarile de circumstanta, triumfaliste, patriotarde, ce erau impuse mai demult, care au demonetizat notiunea de muzica corala. Hugo Hauptmann - Virtual Arad