Patronii fabricii cred ca Consiliul Concurentei si-a facut un scop din inchiderea societatii. Inca o amanare in procesul pentru fabrica de struguri Aris.  Mai exact, procesul intentat de conducerea Aris impotriva deciziei Consiliului Concurentei de a recupera ajutorul de stat acordat fabricii a fost amanat.  Pana pe data de 20 iunie, fapt care nu are de ce sa-i convina societatii aradene!  Motivul: probele noi care au completat dosarul aflat pe masa judecatorilor Tribunalui Bucuresti. Probele au venit, desigur, de la Consiliul Concurentei.  Spre mirarea patronului Vasile Blidar, in timpul sedintei de judecata, avocatii Consiliului au depus la dosar un raport de obiectiuni cu privire la expertiza contabila efectuata pe linie de concurenta la cererea conducerii fabricii de strunguri.  Mai mult, patronul fabricii a fost "vehement certat" de cei de la Consiliul Concurentei pe motiv ca, in aceasta calitate... a investit mai mult decat a avut prevazut in planul de investitii!  Patronul Aris s-a declarat total nemultumit ca, desi situatia fabricii e delicata tocmai datorita Consiliului Concurentei, aceasta e mentinuta prin minciuni si dezinformari chiar si in fata justitiei.  Avocatii Consiliului Concurentei au sustinut ca patronul Aris a facut investitii mult mai mari decat cele prevazute ceea ce ar veni in contradictie cu programul de restructurare!  Mai exact, ca s-au bagat cu 35 de milioane de lei noi mai mult decat permite legea.  Numai ca, printre altele, programul de restructurare a fost conceput de AVAB, care nu are nici o legatura cu Consiliul Concurentei, iar afirmatiile avocatilor nu au la baza nici un document invocat, in conditiile in care in fabrica nu a fost nimeni in verificare de la Consiliul Concurentei.  Valer Blidar sustine ca, din afirmatiile reprezentantilor Consiliului Concurentei, in fata Tribunalului, nu reiese decat faptul ca aceasta institutie este clar impotriva dezvoltarii economiei romanesti si a societatii Aris.  "Mi se pare ca acest Consiliu al Concurentei si-a facut un tel din a inchide o societate comerciala rentabila si, mai mult decat atat, prospera. Noi doream chiar sa angajam si mai multi oameni pentru a mari capacitatea de productie". Unii furnizori de materie prima au anuntat, deja, ca, datorita sentintei de executare silita, nu mai doresc sa colaboreze cu fabrica aradeana.  Bancile comerciale nu mai acorda nici ele credite societatii.  Orice viitoare investitie majora a fabricii e pusa deocamdata sub semnul intrebarii Cu conturile blocate din cauza acestui scandal iscat de Consiliul Concurentei, fabrica de vagoane continua insa sa lucreze.  Si va trebui sa faca fata mult timp acestei situatii, in conditiile in care mai marii firmei cred ca va mai dura cel putin jumatate de an pana la lamurirea problemei.  Totusi, conducerea Aris nu se da batuta, ci trece la angajari de personal.  In curand, se va realiza o selectie de personal si vor fi angajati 50 de muncitori.  In plus, zilele trecute conducerea fabricii de strunguri a incheiat doua noi contracte pe cinci ani cu parteneri din Iran, care se adauga contractelor cu societati din Polonia si Germania. Adriana Barbu - Observator

Interviu cu Prof. dr. Cristian Vladescu, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate Cu ocazia vizitei sale de cateva ore la Arad, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prof. dr. Cristian Vladescu, ne-a acordat un interviu in exclusivitate.  El vorbeste despre paradoxul de a avea bani in sistemul sanitar si de a avea, in acelasi timp, nemultumiri, ne ofera amanunte despre noul pachet legislativ din Sanatate, ne explica de ce Aradul nu primeste bani in functie de cati da la fondul asigurarilor de sanatate, ne prezinta sansele pe care le au medicii de familie de a primi venituri mai mari si, nu in ultimul rand, comenteaza modul in care s-a rezolvat problema de sanatate a presedintelui Traian Basescu - Majoritatea oamenilor - asigurati tn sanatate - acuza Casa de Asigurari de Sanatate atunci cand sunt nemultumiti de calitatea serviciilor medicale care li se ofera, atunci cand sunt pusi in situatia de a-si plati analizele medicale, de a achita pretul integral al medicamentelor compensate... Si exemplele ar putea continua. Cat este de responsabila Casa de Asigurari de Sanatate pentru aceste neajunsuri? - Cred ca e corect sa vedem care e rolul Casei de Asigurari de Sanatate. Principalul ei rol, conform legii, este gestionarea eficienta a fondurilor stranse de la asigurati astfel incat sa furnizeze cat mai multe servicii de calitate cat mai multor cetateni. Si iata care e situatia in ceea ce priveste eficienta: anul trecut, fondurile de administrare si investitie au reprezentat 1,4% din totalul bugetului; legea permite pana la 3%. Deci, din punct de vedere al eficientei gestionarii propriu-zise a fondurilor, probabil ca e dificil de scazut sub acest procent de 1,4%. in privinta medicamentelor sau altor tipuri de servicii, fondurile au crescut de anul trecut pana acum cu 50%, ceea ce inseamna o suma extrem de mare. Probleme structurale - Daca banii exista, atunci unde este problema? - Sunt probleme legate de structura, de modul cum functioneaza sistemul. Parte din ele pot fi reglementate de Casa, o alta parte de Ministerul Sanatatii, o alta parte de organismele profesionale - Colegiul Medicilor, Colegiul Farmacistilor. Va dau un exemplu: desi sunt bani mai multi, medicamentele par a ajunge din ce in ce mai putin. Asta pentru ca a crescut costul mediu pe asigurat: de la 20-40 de milioane pe boli cronice gen hepatita, la 40-60 de milioane. Exista o neconcordanta marcanta intre bolile din Romania, cauzele morbiditatii si medicamentele care se consuma. Boli care au o prevalenta foarte mare nu figureaza intre primele cinci-sase medicamente prescrise. Tine de modalitatile de prescriere, tine de faptul ca in structurarea actuala a sistemului, asistenta primara nu are legatura cu asistenta secundara. Sunt foarte multe lucruri structurale, iar la unele din ele a incercat sa raspunda noul pachet legislativ, cu normele care trebuie dezvoltate. - In ce masura credeti ca va rezolva noul pachet legislativ problemele structurale din sistem? - Noul pachet legislativ in sine nu poate rezolva mare lucru. El stabileste un cadru care e permisiv pentru ameliorarea multora din aceste lucruri. - Care este, in opinia dumneavoastra, cea mai buna, respectiv cea mai proasta masura din pachetul legislativ? - Cred ca nu pot sa spun nici cea mai buna, nici cea mai proasta masura fiindca pachetul legislativ creeaza un cadru. Asa cum e el acum, fara legislatie secundara, nu schimba nimic. Un exemplu mult disputat si discutat e cu spitalele: modalitatea de organizare a concursurilor, modalitatea de incheiere a contractelor cu noii manageri - lucrurile acestea nu sunt reglementate de pachetul de legi, ci trebuie reglementate de legislatia secundara. In functie de asta se poate schimba semnificativ modul de functionare sau nu. Pachetul legislativ reprezinta un cadru conceptual, si nu un mijloc deja implementabil. Nu se primeste in functie de cat se da - Aradul a fost, dintotdeauna, judet fruntas la colectarea banilor pentru fondul de asigurari de sanatate, dar asta nu a contat atunci cand ni s-au repartizat bani de la Bucuresti. Sunt sanse ca in viitor sa primim in functie de cat dam? - Nimeni nu primeste in functie de cat da. Sistemul de asigurari de sanatate e national, ca atare judetele care realizeaza venituri mai mari sprijina judetele mai putin dezvoltate. Acesta e principiul solidaritatii. Mai ales ca judetele care sunt mai putin dezvoltate, care au rata somajului mai mare au si probleme mai mari de sanatate. Asa ca modul de alocare a fondurilor nu se face in functie de cat se colecteaza intr-un judet, ci - acum, cel putin - in functie de populatia respectivului judet, de criterii precum morbiditatea, dar si de structurile sanitare existente. - Este normal sa fie asa? - Situatia aceasta este intalnita peste tot in lume unde sunt sisteme nationale. Au crescut fondurile, sau inmultit nemultumirile - Cea mai mare parte din bugetul de asigurari de sanatate merge acum la spitale. Este normala aceasta situatie? - Definiti normalitatea... Problema este daca aceasta mare parte care ajunge la spitale rezolva cea mai mare parte a problemelor de sanatate. Daca se intampla asa, spunem ca e normal, ca e bine. Problema e ca desi dublezi fondurile alocate pentru medicamente compensate in ambulator - asa cum s-a intamplat in Romania intre 2003 si 2006 - fondurile spitalelor nu au scazut, ci au ramas in continuare semnificative, si nici indicatorii sanitari nu s-au imbunatatit. Spre exemplu, durata medie de spitalizare e una din cele mai mari durate medii de, spitalizare de la nivelul Uniunii Europene. Si, ca atare, faptul ca sunt bani mai multi in ambulatoriu sau bani mai multi in spital nu e un indicator de performanta a sistemului. Problema e in ce se transforma acesti bani sau daca populatia Romaniei e mai sanatoasa acum decat acum trei ani... Din datele pe care le avem nu sunt imbunatatiri semnificative. - Si atunci... - Si atunci... sunt probleme structurale. Avem si exemplul recent cu presedintele Romaniei. Sunt probleme structurale, de functionare a sistemului, care nu se imbunatatesc doar cu inca 30-40-50-80-100% fonduri mai multe. Au crescut de cinci ori fondurile in ultimii opt ani de zile, iar nemultumirile nu s-au diminuat, dimpotriva, par a fi mai mari. Mai important decat asta, starea de sanatate a populatiei nu s-a imbunatatit semnificativ, ca sa nu spun ca nu s-a imbunatatit aproape deloc. Despre medicina primara... - S-a tot vorbit, in ultima perioada de timp, despre cresterea rolului medicinei primare tn sistem, inclusiv din punct de vedere financiar. Cand se va intampla asa ceva? - E o situatie aparte pentru medicina primara din Romania. Acelasi enunt a fost facut si in 1999 cand a intrat in vigoare sistemul de asigurari si veniturilor salariale din asistenta primara li s-au alocat 14% din fonduri. Nu s-a reusit cheltuirea acestor bani. S-a cheltuit doar 6%. - Este acesta un argument pentru a nu le da acum bani mai multi medicilor de familie? - Nu e argument nici pentru a le da, nici pentru a nu le da. Argumentul e ceea ce faci de banii respectivi. Eu spun ca asistenta primara in Romania cheltuie intre 25 si 30% din buget pentru ca asistenta primara se refera la tratamentul pacientilor la nivel primar. Pacientii se trateaza la medicii de familie si cei angajati de ei, cu medicamente gratuite si compensate prescrise de acestia si analize prescrise tot de acestia. Aceste sume, adunate, ajung la circa 30 de miliarde, adicA spre o treime din buget. Sigur ca veniturile medicilor de familie au ramas mult in urma cresterii veniturilor altor categorii de personal. Medicii din spitale, spre exemplu, au avut cresteri ale veniturilor medii de peste 50%. - Revin la intrebarea initialA: cand se vor mari si veniturile medicilor de familie? - Vor fi cresteri in viitorul apropiat mai ales din fonduri speciale, adica din programe de sanatate, imunizari etc., care vor merge la medicii de familie, dar pentru cresteri semnificative ale veniturilor medicului de familie va trebui fie fonduri mai multe, fie redistribuirea fondurilor existente. Redistribuirea se poate face de la nivelul spitalelor, ca acolo e Cel mai mare buget... - In puterea cui sta sa redistribuie fondurile? - A Ministerului Sanatatii. Cazul presedintelui Basescu - Sistemul sanitar a supravietuit, in ultimii ani, datorita rectificarilor bugetare. Banii sunt insuficienti si acum. Vom avea rectificari bugetare si in 2006? - Rectificare bugetara e usor impropriu spus fiindca nu au fost fonduri venite din afara sistemului. Au fost fonduri colectate care au intrat imediat in sistem. Odata ce a fost votat pachetul legislativ, toate fondurile colectate sunt utilizabile imediat de sistemul de asigurari. Daca la asta ne referim, da, vor mai fi rectificari bugetare deoarece colectarea pe primul trimestru a aratat venituri superioare estimarilor initiale si exists toate premisele ca acest lucru sa se intample in continuare. - Are Casa de Asigurari de Sanatate posibilitatea, din punct de vedere legal, de a aloca fonduri pentru dotarea spitalelor cu aparatura? - Nu. Investitiile sunt atributul Ministerului Sanatatii. Casa de Asigurari incheie contracte de furnizare servicii, pe baza echipamentelor existente. Mai mult, e considerata deturnare de fonduri. Pentru un asemenea motiv, un fost director al unei case judetene a fost condamnat la pedeapsa privativa de libertate. - Ati amintit mai devreme de Traian Basescu. Este atat de neputincios sistemul sanitar romanesc incat presedintele tarii sa fie nevoit sa mearga la Viena sa se opereze? - Cred ca aici nu e vorba de putinta sau neputinta. Foarte multi cetateni de vaza ai Romaniei - inclusiv presedinti, prim-ministri, chiar si medici -s-au dus si s-au tratat, s-au operat, au intrat in clinici medicale in afara Romaniei. A fost optiunea lor. In cazul de fata, mie mi se pare extrem de frapanta lipsa unei proceduri clare pentru o situatie ca aceea care s-a intamplat, pentru o situatie in care este implicat un demnitar. Pentru ca nu era afectata doar sanatatea unei persoane, ci chiar functionalitatea unei institutii importante a statului. Probabil ca acesta este unul din lucrurile care vor fi reglementate rapid. Diana Dutu - Adevarul

Despre initiativa amplasarii unei statui in memoria ostasilor maghiari care si-au pierdut viata in luptele de la Paulis, publicatia noastra a relatat pe larg. Cateva ONG-uri din Transilvania au cerut Guvernului Romaniei sa se implice in acest proiect.  Iata insa ca, zilele trecute, initiatorii proiectului au primit raspunsul.  lar acesta nu este prea satisfacator. Au vrut una... Ministerul Culturii a raspuns unei adrese semnate de patru asociatii si fundatii din Transilvania prin care se cerea ca langa monumentul dedicat celor care au cazut in luptele de la Paulis, sa fie amplasata si o statuie care sa aminteasca faptul ca acolo au pierit si cateva sute de ostasi maghiari, angajati in lupte de partea axei. Proiectul a starnit vii discutii la nivel local, majoritatea aradenilor fiind de parere ca o astfel de initiativa este nu numai inutila, dar si antiromaneasca. Acum a venit randul Guvernului sa raspunda, aproximativ in aceeasi termeni. ...au primit alta Prin adresa nr. 3210/09.05.2006, emisa de Ministerul Culturii, se arata ca: "Am luat act cu interes de intentia dvs. Ministerul Culturii considera ca amplasarea la Paulis a unui monument ridicat in memoria soldatilor maghiari care si-au gasit tragicul sfarsit in luptele din epoca incalca prevederile O.G. 64/2000, prin care se interzic astfel de actiuni care au ca scop cinstirea memoriei unor criminali de razboi". Nu se lasa Fata de acest raspuns, presedintele fundatiei "Magyar ELZ", Robert Demeter, a declarat ca: "Ne asteptam la o asemenea atitudine anti-europeana. Se pare ca nici in ceasul al doisprezecelea autoritatile romane nu doresc sa uite trecutul si sa priveasca in viitor. Suntem profund dezamagiti si va garantam ca vom face tot ceea ce se poate pentru ca initiativa noastra sa se materializeze". Cristian Titca - Informatia Aradului

Doua foste mari glorii ale atletismului romanesc - Gabriela Szabo si Iolanda Balas - vor veni la Arad, fiind invitate sa supervizeze desfasurarea supermaratonului Bekescsaba - Arad -Bekescsaba.  Ajuns la cea de-a noua editie, acesta se va desfasura in perioada 20 - 21 mai si va reuni participanti din Romania, Ungaria, dar si din alte tari.  "Avem confirmarea ca s-au inscris atleti din Austria, Maroc, Rusia, Slovacia si Ucraina. Vom avea concurenti cu biciclete, cu role, dar se va alerga si in echipe, sub forma de stafeta 4 ori 4. Lungimea traseului este de 101,8 kilometri pe teritoriul maghiar si 93,6 kilometri pe teritoriul Romaniei", a declarat viceprimarul Levente Bognar. Startul supermaratonului se va da sambata, 20 mai, la ora 9:00 (ora Ungariei), urmand ca primii concurenti sa ajunga la Arad in aceeasi zi, dupa ora 14:00.  Duminica, se va pleca din Arad spre Bekescsaba, la ora locala 9:00. Dupa intrarea in Romania prin Punctele de Trecerea Frontierei Battanya - Turnu, concurentii vor parcurge traseul UTA - Piata Spitalului -Cosbuc - Primarie.  Fata de anul trecut, traseul pe teritoriul roman este mai lung cu 600 de metri din cauza faptului ca organizatorii au vrut sa evite aglomeratia creata duminica dimineata in zona pietei de masini.  Astfel, Ioan Marconi, presedintele Asociatiei de Atletism Arad a precizat ca la plecarea din Arad, concurentii vor iesi de pe Calea Aurel Vlaicu pe strada Fat-Frumos, vor continua sa alerge pana spre BAT si apoi vor coti pe soseaua de Centura de unde se vor indrepta spre granita.  Actiunea este organizata de Asociatia de Atletism din Bekescsaba cu sprijinul Primariei Municipiului Arad, a Consiliului Judeteean Bekes si a Asociatiei de Atletism din Arad. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Cu doua ore inainte de partida UTA – U Cluj, sapte persoane din cadrul clubului Poli Timisoara si-au anuntat prezenta la ceea ce avea sa fie condamnarea "Batranei Doamne" la retrogradarea in "C". La 17.50, delegatia alb-violeta, din care au facut parte Gica Hagi, Jackie Ionescu, Ion Craciunescu, Vali Velcea a ajuns la stadion. "Regele" a privit mirat pozele lui Domide, Brosovschi, Kun, Petschovschi, Coco Dumitrescu si ale celorlalti fotbalisti care au evoluat de-a lungul vremii la Arad si a ramas surprins cand a flat ca UTA a cucerit sase titluri de campioana si doua cupe ale Romaniei, aflandu-se pe podium in acest top, dupa Steaua si Dinamo. Alta mare surpriza a vazut Hagi din spatele termopanelor de la oficiala. A vazut cum Orlando poate sa rateze singur cu portarul, cum Grozav a ramas impietrit la lobul lui Galdean (0-1, 35), cum Szekely a nimerit vinclul de la 35 de metri, din lovitura libera (0-2, 47) si cum Goga a dat lectii de lovire a mingii celor care au reusit sa duca UTA in istorie, in cea mai neagra perioada a ei (0-3, 54). Apoi l-au injurat 5.000 de oameni, cand i-a fost anuntata prezenta pe stadion, dar a remarcat fair-play-ul publicului, cu aplauze la adresa oaspetilor, dar fara putere de a mai huidui propriile catastrofe. A punctat si Bad, cu capul (1-3, 71), numai bine pentru a adanci si mai mult amaraciunea fanilor. Delegatia lui Poli a plecat de la meci cu trei minute inainte de final, nu fara constatarea ca, dincolo de cei 50 de kilometri dintre cele doua orase, prapastia fotbalistica este extrem de abrupta. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)