|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Marti,
12 septembrie 2006 |
|
- 50
de muncitori au lucrat la Iconostasul noii Catedrale
ortodoxe din Arad
|
|
Vreme
de aproximativ un an de zile, 50 de muncitori, de
la cel mai mare producator de mobila din Arad, au
trudit la sculptarea in lemn a iconostasului Catedralei
ortodoxe noi.
Pana la inceputul lunii octombrie, cand Episcopia
Aradului, Ienopolei si Halmagiului a cerut finalizarea
lucrarii nu mai e mult timp.
Insa, parca acum se lucreaza cu mult mai multa daruire,
pentru ca roadele muncii, demarata in luna februarie,
incep sa se vada.
Atat muncitorii cat si conducerea fabricii sunt de
acord ca lucrarea, unicat, in istoria de peste o suta
de ani a fabricii este o adevarata opera de
arta.
In conformitate cu cele declarate de managerul SC
IMAR SA Arad, in lucrarile de executie a iconostasului
au fost angrenati zece sculptori si zece tamplari
profesionisti, care au condus echipe formate din alti
30 de muncitori, toti cu state vechi in fabrica.
Modelul a fost gandit de inginerii Sorin Martin
si Stefan Olaru. Materialul lemnos a fost primit de
la Episcopie.
Acum se lucreaza la partea de jos a iconostasului,
la sculptarea usilor.
Managerul italian a precizat ca valoarea lucrarii
se ridica la 130.000 de euro, insa Episcopia nu va
trebui sa plateasca acesti bani, lucrarea fiind realizata
cu titlul de donatie.
Iconostasul noii Catedrale ortodoxe din Arad are ca
si particularitate sculptura in relief, care s-a realizat
imbinand perfect trei stiluri diferite, bizantin,
baroc si gotic.
Dimensiunile acestuia sunt impresionante daca ne gandim
ca are o inaltime de 12,5 metri, realizata din patru
nivele, si o latime de 12 metri.
Dupa finalizarea sculpturilor in lemn de paltin si
brad, iconostasul va fi placat cu foita de aur si
va fi montat in cladirea lacasului de cult, urmand
ca in a doua duminica a lunii octombrie sa fie sfintit,
cu acest prilej marcandu-se si implinirea a 300 de
ani de la infiintarea Episcopiei Ortodoxe a Aradului.
Claudia
Untaru - Informatia Aradului
|
|
- "Gara"
Arad, un teritoriu al nimanui
|
|
Atat
triajul cat si podul statiei CFR au fost lasate la
dispozitia celor certati cu legea.
Vagoanele, adaposturi de noapte pentru
boschetari
Foarte multi aradeni ce lucreaza in apropierea
statiei si locuiesc in Gradiste prefera sa o ia pe
scurtatura printre linii, pentru a nu mai ocoli cativa
kilometri. Politistii Sectiei Transporturi povestesc
ca in atari conditii le este destul de greu sa deosebeasca
un infractor (venit sa fure fier vechi sau alte bunuri
de prin vagoanele de marfa sau de calatori stationate)
de un cetatean ce se grabeste sa ajunga acasa sau
la serviciu.
De asemenea, nu putine au fost cazurile cand vagoanele
de calatori oprite in triaj au fost transformate de
boschetari in adaposturi de noapte.
Din cauza ca numarul politistilor care lucreaza intr-o
tura este foarte mic, unu sau doi, iar aria de acoperit
foarte mare, Arad triaj, Arad depou, Glogovat si Zimand,
iar responsabilii Regionalei CFR Timisoara nu au gasit
de cuvinta sa apeleze la ajutorul unei firme de de
paza, tot felul de indivizi fara capatai isi fac veacul
printre vagoane.
Nu de putine ori acestia se apuca de furat, cele mai
vizate fiind diversele componente ale garniturilor
lasate in parasire.
Unele dintre acestea, dupa ce nu au mai fost folosite
de ani si ani de zile au inceput pur si simplu sa
rugineasca.
Hotii "iau" cuple, carlige de tractiune,
descompleteaza sistemele de franare si chiar vagoane
intregi.
Oamenii legii sustin ca, vagoanele de marfa, ce au
ca singur mijloc de protectie un simplu sigiliu, sunt
"preferatele" infractorilor.
Maculatura din pod, bomba cu ceas
Nepasarea responsabililor CFR nu se opreste
insa aici.
Linii intregi au fost acoperite de buruieni si de
crengi, sinele care au fost scoase de-a lungul timpului
sunt aruncate la intamplare si au aceasi soarta, iar
vegetatia a ajuns sa creasca chiar prin...vagoanele
de marfa.
Nu mica ne-a fost surpriza cand am vazut cum din unele
vagoane rasar diverse ierburi iar din altele tot felul
de spini si arbusti sabatici.
Ni s-a povestit insa ca au fost cazuri in care, dintre
scheletele metalice ale garniturilor au iesit la lumina
si cativa pomi.
Cu prilejul "plimbarii" pe care am
facut-o, insotiti de un politist TF, am putut observa
cum diversi indivizi fara capatai s-au pripasit prin
triaj.
Cand oamenii de ordine nu sunt prin zona, cladirile
parasite, sunt luate in stapanire de boschetari.
Acestia
dorm, mananca, isi ascund bunurile furate aici sau
le pregatesc pentru a le vinde.
Mai grav este insa ca podul cladirii statiei CFR este
plin de hartii, iar accesul vagabonzilor nu este restrictionat
in niciun fel.
Nimeni nu ne-a intrebat de sanatate cand am dat sa
urcam la fosta arhiva a "garii".
Cand am ajuns sus, am fost izbiti de un miros pestilential,
apoi nu am putut sa nu remarcam culcusurile unor indivizi
ramasi pe drumuri.
Oare cine ar raspunde daca, intentionat sau din nebagare
de seama un boschetar aprinde maculatura si ia foc
toata cladirea?
Regionala se spala pe maini
Comisarul Ioan Feies, seful Serviciului de
Politie Transporturi Arad sustine ca, semestrial a
trimis sefilor de unitati din complexul feroviar Arad
adrese si reveniri la adrese prin care i-a atentionat
cu privire la obligatiile pe care le au in conformitate
cu prevederile legii 333, privind paza bunurilor.
"Raspunderea pentru luarea masurilor de asigurare
a bunurilor si valorilor detinute revine conducatorilor
de unitati, iar nerespectarea acestor masuri constituie
contraventie si se sanctioneaza cu amenzi intre 200
si 500 de lei noi. Am dat si cateva sanctiuni, dar
nu s-a luat nicio masura concreta pe motiv ca Regionala
CFR Timisoara nu are fonduri pentru paza",
ne-a declarat Feies.
In ceea ce-i priveste, responsabilii aceleiasi Regionalei
CFR invoca de asemenea lipsa de bani si faptul ca
in toate garile sunt aceleasi neajunsuri.
Privitor la podul plin cu maculatura al statiei, Alexandru
Silvasan, directorul Regionalei CFR Timisoara sustine
ca "acum se fac lucrari de reabilitare la
gara, iar cand se va lucra la sarpanta hartiile vor
fi luate de acolo. Pana atunci raspunderea o poarta
seful de gara".
Fara comentarii.
L.S.
- Adevarul
|
|
- Petre
Roman a ascultat «ofurile» pensionarilor din Arad
|
|
Aflat
la Arad, Petre Roman, ex prim-ministrul Romaniei,
a fost invitat de membrii Ligii Pensionarilor din
orasul nostru pentru a le asculta pasurile si nevoile.
Infiintata in februarie 2000, Liga Pensionarilor are
ca principal scop apararea drepturilor pensionarilor
si crearea de facilitati pentru acestia.
Nemultumit de conditiile in care sunt tratati varstnicii,
Vasile Veghes, presedintele pe municipiu al Ligii
Pensionarilor, a declarat urmatoarele: "Ne
confruntam cu grave probleme de ordin legislativ.
Din pacate, nu exista o institutie sau autoritate
care sa vina in sprijinul nostru cu idei concrete
si care sa fie subordonata parlamentului si nu guvernului.
Mai rau, oficialitatile locale nu ne ajuta deloc,
ne pun piedici mereu. Noi am vrea sa fim scutiti de
platirea chiriei pentru sediul in care ne aflam, care
de 43 de ori a fost majorata sau macar sa ne fie prelungit
contractul de inchiriere pe care-l avem aici, ceea
ce primarul Falca nu doreste".
Discutile au fost purtate in acelasi sens si de presedintele
executiv al Ligii, Ilie Cerna care politicos se adresa
tot timpul lui Petre Roman cu apelativul de "Domnule
Prim-Ministru", mentionand ca "pensionarii
sunt rasplatiti prin pensie cu doar 30-40% din salariul
pe care l-au avut, ceea ce nu este normal, apoi se
incalca si unele legi privind dreptul urmasului la
pensie, cineva sa ia masurile corespunzatoare".
Atent in toate momentele mai sensibile ale discursurilor
celor doi de la Liga, Petre Roman, acelasi individ
sobru si elegant pe care-l stim, a intervenit prin
a explica cum vede el clarificarea situatiei in care
se afla pensionarii din Romania
"Cand vorbim de un plan pentru rezolvarea
problemelor pensionarilor, acesta trebuie sa vina
urgent si nu unul care se finalizeaza peste 20 de
ani. Deoarece puterea de cumparare a pensionarilor
a scazut cu 12% in timpul actualei guvernari, am luat
hotararea de a solutiona aceasta problema prin conceperea
unui plan care sa atraga fonduri materiale in bugetul
alocat pensionarilor. Primul pas pe care l-am facut
a fost acela de a se crea un "Fond de recunostinta"
a pensionarilor, bani care se vor aduce aici din activele
si din patrimoniul statului la care au participat
prin munca majoritatea pensionarilor si mai departe
in fiecare pensie a acestora. Apoi, in septembrie
2004, am depus o lege Parlamentului Romaniei privind
obligativitatea de a plati impozite pe averea dobandita,
iar o parte din aceste impozite sa se verse in contul
pensionarilor. Cred ca o posibila rezolvarea a problemelor
pensionarilor, consta si in formarea unui grup parlamentar
a pensionarilor in parlamentul Romaniei care sa sutina
mereu cauze in favoarea lor" a concluzionat
presedintele "Fortei Democratice",
Petre Roman.
Iulian
Simon - Observator
|
|
|
In
urma unui recent control al Inspectoratului Teritorial
de Munca Arad, in cursul caruia au fost verificati
aproape 100 de agenti economici aradeni, au fost depistati
21 de angajatori care aveau muncitori fara forme legale
de angajare.
Inspectorii ITM Arad au identificat 39 de persoane,
din care 15 femei, care nu aveau incheiat contract
individual de munca.
"Agentii economici aflati in culpa au fost
amendati contraventional cu suma totala de 59.500
lei, pe langa sanctiunile aplicate, inspectorii de
munca dispunand masuri de remediere a deficientelor
constatate si termene concrete de intrare in legalitate",
a precizat Inspectorul-sef al ITM Arad, Marius Amzulescu.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
|
|
- Muzicieni
aradeni – Adrian
Diaconu
|
|
Compozitorul
si profesorul Adrian Diaconu s-a nascut la Arad in
25 septembrie 1956.
Studiile muzicale le-a urmat la Liceul de Muzica din
Cluj (1965-77) cu Wunderlich la vioara, A. Cruceanu
la armonia, S. Ghelman la contrapunct, continuandu-le
la Conservatorul Gh. Dima (1977-82), unde a invatat
teorie-solfegiu cu Constantin Rapa, armania cu Ede
Tereny si Tudor Jarda, compozitia cu E. Tereny, orchestratia
cu Valentin Timaru si Adrian Pop, istoria muzicii
cu Romeo Ghircoiasiu, folclorul cu Traian Marza, pianul
cu George Petrescu, canto cu S. Goia.
A activat in calitate de corist al formatiei Filarmonicii
din Arad (1982-85), bibliotecar la Biblioteca Judeteana
(1985-87), profesor la Liceul de Arta "Sabin
Dragoi"
A sustinut concerte-lectie, prelegeri, conferinte,
comunicari stiintifice, a fost membru activ al Cenaclului
Muzicienilor din Arad alaturi de Nicolae Branzeu,
Ioan T. Florea, Teodor Caciora s.a.
A intreprins turnee artistice (in calitate de corist)
in Anglia (1978 si 1980), Italia, SUA (1978), R.D.Germana
(1979), Iugoslavia (1984).
Creatia muzicala
Este autorul antioperei pentru 5 solisti instrumentisti,
cor mixt si orchestra "Iteratii, op. 3"
(1981) pe versuri de A. Paunescu, a muzicii de scena
pentru "Misterioasa Doamna M." de
Carel Capek (1986), a muzicii de sceana "Fata
Babei si fata Mosneagului" dupa Ion Creanga
(1986).
In domeniul vocal-simfonic a realizat cantata pentru
povestitor, cor mixt si orchestra "Cantare
omului", op. 4, pe versuri de A. Paunescu,
"Acest pamant romanesc, op. 5", pentru
cor mixt si pian (orchestra), pe versuri de Johann
Bulhardt cu prima auditie la Filarmonica din Arad,
dirijor, Doru Serban (1984), cantata pantru soprana,
cor de copii si formatie instrumentala de camera,
"Blanita Alba cel Viteaz" (1986),
pe versurile lui Al. Dinu Ifrim cu prima auditie la
Filarmoica din Arad.
A mai compus "Sanzienele" pentru
corul si orchestra Liceului Sabin Dragoi, dirijate
de prof. Dan Boar, lucrare cu care formatiile au castigat
un concurs din 1998 in Danemarca.
Apoi feeria muzicala "Pataniile fratilor Chit-Chit",
cu solisti, tot pentru formatiile scolii. In sfera
muzicii simfonice a realizat "Passacaglia
concertanta pentru orchestra, op. 1", cu
care a avut prima auditie in 1981 la Cluj cu orchestra
Conservatorului Gheorghe Dima, dirijor, Imre Mokos.
La capitolul muzica de camera consemnam "5 snoave
pentru vioara si pian" (1986).
La cererea formatiei de camera a profesorilor din
liceu, condusa de prof. Ana Halmagean, a compus un
"Cvartet de coarde".
In domeniul muzicii corale, "Miorita ardeleana,
op. 2" (1981), pentru recitator si cor mixt a
cappella, "Numaratori muzicale" pentru
cor de copii, pe versuri populare (1985).
Sa nu uitam piesele corale dedicate formatiei
"Menestrelli" a Casei Sindicatelor.
Adrian Diaconu a mai realizat o reusita orchestratie
a operetei "Orfeu in infern" de Jaques Offenbach
pentru un spectacol pus in scena de elevi si cadre
didactice ai Liceului de Arta "Sabin Dragoi",
din Arad (1999) pe scena Teatrului aradean ( doua
spectacole) si unul la Opera din Timisoara, dirijor
prof. Dan Boar.
Lucrarea a fost reluata cativa ani mai tarziu cu cateva
schimbari de interpreti tot pe scena Teatrului de
Stat si cu acompaniamentul orchestrei Filarmonicii
aradene, odata cu primul dirijor, a doua oara cu Dorin
Frandes.
Intre timp, doctorandul cu teza "Nicolae Branzeu,
viata si opera" a emigrat cu familia in Australia,
sotia sa fiind de asemenea o apreciata profesoara
de pian.
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Informatia
Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|