Mii de credinciosi din Romania, dar si din Ungaria, Italia sau Franta au sosit la Arad pentru a se ruga in cele trei manastiri la praznicul Adormirii Maicii Domnului. Manastirea Hodos Bodrog este considerata la ora actuala cea mai veche manastire ortodoxa din tara in care s-a slujit neintrerupt.  Manastirea, infiintata inainte de secolul al XII-lea, pe care se mai poate vedea inscris anul 1177, a scapat de tunurile generalului Bucher, care au ras la vremea respectiva manastirile ortodoxe din Transilvania si adaposteste o comunitate de calugari. La Bodrog, traditional, la fiecare mare sarbatoare crestina este loc de adunare pentru credinciosii din toata zona. Programul de slujbe de Sfanta Maria, la praznicul Adormirii Maicii Domnului, este cu totul special si aduna credinciosi care-si petrec efectiv doua zile in manastire, dormind in curtea acesteia. De cativa ani, in dupa-amiaza zilei de 14 august, pe drumul de acces spre manastire, pe o distanta de peste doi kilometri, are loc o procesiune pe asa-numitul "Drum al Crucii".  Manastirea Radna, asaltata de comercianti Conform traditiei, credinciosii catolici din Lipova, dar si din alte localitati si chiar din judetele invecinate, s-au adunat la manastirea Maria Radna din Lipova, pentru sarbatoarea Sfintei Maria. Manastirea franciscana Maria Radna, cu o bogata si zbuciumata istorie, gazduieste o renumita icoana a Maicii Domnului, considerata a fi facatoare de minuni. In fiecare an, la manastirea din Lipova, Sfanta Liturghie este oficiata in mai multe limbi: bulgara, croata, maghiara, germana si romana.  O liturghie este oficiata si dupa rit greco-catolic. Desi manastirea este catolica, la Maria Radna vin si credinciosi ortodocsi, in virtutea traditiei, care se roaga si ei cu ocazia Praznicului Adormirii Maicii Domnului.  In fata manastirii, rasare ca din pamant un imens bazar care sporeste parca aerul de sarbatoare. Spre deosebire de alti ani insa bazarul s-a adaptat economiei de piata. Pe langa traditionalele dulciuri, credinciosii pot cumpara acum si alte produse, de la lenjerie intima la pistoale cu apa pentru strand, piese si chei pentru masini, garnituri de instalatii sanitare sau blugi si adidasi contrafacuti. Mii de credinciosi si la Gai Manastirea Gai, din marginea Aradului, a fost preferata de aradenii care nu au dorit sa mearga pana la Bodrog.  Manastirea de calugarite, aflata intr-un continuu proces de innoire, a adunat cateva mii de aradeni. Drumul spre manastire a fost aproape paralizat de sutele de masini care au parcat in zona.  Politia a interzis accesul autovehiculelor spre intrarea in manastire. Conform traditiei, slujbele oficiate au fost urmarite de credinciosii care au ramas peste noapte in curtea larga a manastirii.  Preotii au oficiat in paraclisul de vara, urmariti de credinciosi.    Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Cum e sa iti construiesti o casa in camp, fara apa si curent electric la indemana? Nu este prea placut! O simt pe pielea lor zeci de tineri din Arad, care se straduiesc de mai bine de doi ani sa-si ridice un acoperis deasupra capului.  Cu totii au primit teren gratuit de la Primaria Municipiului Arad, la iesirea din oras, in cadrul unui program de sprijinire a tinerilor cu varste de pana la 35 de ani.  Oamenii s-au pus pe treaba, insa autoritatile locale nu au tras pana acum utilitatile.  Din aceasta cauza nici macar cei care si-au terminat casele nu se pot muta in ele. In total este vorba de 74 de familii de tineri din Arad care au primit in 2004 loturi de teren de cate 375 metri patrati.  Aveau obligatia, conform contractului, sa sape fundatia in primul an, pentru a nu pierde locul de casa.  Fiecare s-a pus pe treaba, asa cum a putut. Cum la constructie era nevoie de apa si curent electric, oamenii s-au rugat de vecini.  Ajutati de rude si prieteni, oamenii au reusit, incet-incet, sa inalte zidurile caselor. Fara canalizare, apa curenta si drumuri, cei care au terminat casele nu pot face altceva decat sa astepte ca Primaria sa se tina de promisiune.  "E foarte greu ca nu este apa. Caram cu galetile si speram ca Primaria o sa introduca utilitatile", ne-a declarat Nicolae Avram, unul din tinerii proprietari.  "Nu am ce sa fac, trebuie sa stau in chirie pana cand autoritatile vor introduce utilitatile in aceasta zona", ne-a spus si Dan Bartos, un alt proprietar. De partea cealalta, Primaria Arad spune ca oamenii vor avea apa curenta, electricitate si canalizare abia dupa ce utilitatile vor fi trase in zona industriala, aflata peste drum de locuinte.  "Partea aceasta a Aradului s-a extins foarte mult, iar acum trebuie sa se aprobe un alt plan urbanistic de detaliu, trebuie sa se faca o alta licitatie pentru constructor si nu se poate estima nici cu aproximatie, cand se vor introduce utilitatile in acea zona", a declarat Valer Marginean, purtatorul de cuvant al Primariei din Arad. Pana atunci, tinerii vor trebui sa aiba rabdare si sa stea pe unde apuca, pentru ca locuintele lor, desi gata, sunt de nelocuit. Florin Marusca - Agenda zilei

Centrul de zi pentru varstnici Micalaca, ce functioneaza sub auspiciile Directiei de Dezvoltare si Asistenta Comunitara Arad, si-a deschis portile inca din anul 1996, la vremea respectiva, fiind primul de acest gen deschis la nivel national.  Unicul din tara, era considerat de catre unii doar un experiment.  Indiferent insa de suspiciunea unora cu privire la viitorul lui, nu putini au fost reprezentantii ONG-urilor care au devenit parteneri ai lui.  Dupa cativa ani de la deschidere, acesta s-a bucurat si de o finantare Phare prin care s-a extins spatiul destinat acestei activitati si nu in ultimul rand s-a largit gama de servicii oferite beneficiarilor, adica persoanele de varsta a treia. Daca la trei luni de la inaugurare centrul se mandrea cu aproape o suta de membri, acum, numarul lor a depasit o mie.  O mie de suflete, o mie de oameni de etnii diferite, cu convingeri religioase diferite, cu povesti de viata uniti insa prin sentimentul de singuratate, prind dorinta de a avea pe cineva alaturi.  Iar centrul, tocmai acest lucru il reuseste cu succes.  Le reda increderea in ei, ii angreneaza in tot felul de activitati de la educatie medicala la cerc literar, le excursii la manastiri, la diferite manifestari culturale organizate atat in judet cat si prin imprejurimile lui.  Impreuna sarbatoresc marile sarbatori din an... "Au fost perioade destul de dificile, referindu-ma la inceputuri. Nu aveam experienta... Nu eram cunoscuti... Mergeam din casa in casa sa ne facem cunoscuti, scriam fisele de mana si cu masina de scris... Lucrurile s-au schimbat insa. Si in bine. Acum avem peste o mie de membri. Avem doua sali de club amenajate modern. Le oferim servicii sociale incepand de la consiliere la sprijin financiar in caz de nevoie. Suntem alaturi de ei cu tot ce putem. Si nu exagerez cand spun asta. Sunt situatii in care ii insotesc la cumparaturi sau la medic. Am avut cazuri in care fie din cauza unor afectiuni grave, fie din cauza veniturilor prea mici nu si-au putut plati cheltuielile. In aceste situatii am intervenit noi si cu sprijinul unor sponsori sau in baza unor anchete sociale i-am ajutat sa nu isi piarda locuintele. Sunt persoane din tot felul de categorii sociale, cu moduri de viata, cu idei diferite. Impreuna insa incercam sa le insuflam respectul, dragostea pentru celalalt. Impreuna invatam sa eliminam egoismul si sa acceptam si parerea celuilalt. In general suntem egoisti si nu stim sa toleram. Trebuie sa invatam acest lucru. Fiecare om are ceva frumos in el. Recare om are un suflet. Fiecare simte intr-un anume fel ceea e sa inveti sa descoperi ce se ascunde in acel suflet si sa nu il ranesti. De asemenea impreuna cu parintele Marcu organizam intalniri pe teme religioase. Sunt oameni care cred in Dumnezeu dar care nu au curajul sa recunoasca din cauza regimului in care au trait atatia ani. Pe de alta parte, avem oameni care si-au pierdut increderea in Dumnezeu si chiar in ei insist, iar cand il pierzi pe Dumnezeu, pierzi totul." afirma Dorina Manci, "sufletul" acestui centru. "Tot impreuna acesti oameni, cu zeci de ani in spate, au avut curajul de a-si asterne gandurile, sentimentele... pe hartie. In urma cu trei ani am editat primul numar al revistei Armonia. Numele e sugestiv, tocmai pentru ca am invatat ca impreuna sa traim armonios, indiferent de etnie, de religie si asa mai departe. Prin aceasta am, incercat sa promovez ideea de a lucra in echipa. Reusita s-a dovedit prin faptul ca de atunci proiectul s-a extins si la nivelul celorlalte centre din municipiu, acum lunar, fiecare centru pe rand editand cate un astfel de numar", afirma Dorina Manci. "Aici s-au inchegat prietenii, s-au pus bazele unor casatorii... E locul ideal in care omul poate sa vina sa-si spuna sau nu off-urile, sa joace un remi, sa asculte o muzica, sa citeasca presa, sa afle o "barfa", sa dezlege o integrama (organizandu-se si tot felul de concursuri), ascultand tot felul de noutati si sfaturi din sfera medicala... Aici doamnelor li se ofera servicii de pedichiura si coafura gratuite, aici pot face kineto-terapie... Sunt oameni care aici au invatat din nou sa traiasca, sunt oameni care au trait depresii severe si aici, prin atentia celor din jur au depasit acele momente critice si au reinceput sa pretuiasca viata. E locul in care singuratatea se pierde. Aici in fiecare luna, un specialist PAEM le ofera, gratuit, consultanta in cele mai diverse domenii de la juridic, social... De asemenea, un medic vine saptamanal si le ofera, tot gratuit consultatii. De asemenea colaboram ca farmacia Fundatiei Alpema prin care putem sa le oferim medicamente gratuite," afirma Dorina Manci. Impreuna sunt o mare familie care se bucura impreuna de fiecare dipa, care au lasat deoparte rautatile vietii, care doresc sa se dezbrace de egoism, de rautate si care pretuiesc fiecare zi pe care le-o da Dumnezeu. Diana Micu - Agenda zilei

Ajuns la editia a XXV-a, Festivalul interjudetean al cantecului si portului popular "La izvor de cant si dor " , a adus si anul acesta tinere talente pe scena din statiunea "Baile Lipova" Dupa parada portului popular desfasurata pe traseul Lipova - centru, Casa de Cultura, Bazar - Piata, a inceput concursul si recitalul invitatilor, in spatiul destinat spectacolelor din statiune.  In cuvantul sau de deschidere, Petru Gherman, directorul Casei de Cultura Lipova a lamurit scopul acestui festival: "Tin la cantecul si portul popular romanesc. Tinerii trebuie sa pastreze aceste valori de care nu trebuie sa le fie rusine, aratand lumii ca sunt nepieritoare". Fetele din Lelese, Hunedoara, umbla cu cheile castitatii la brau Tineri din mai multe judete ale tarii si-au pus straiele de sarbatoare si s-au prezentat la Lipova.  Un fapt demn de remarcat a fost ca, majoritatea celor inscrisi la concurs au purtat costume autentice, vechi de peste 100 de ani.  Cu salbe de argint, cheile castitatii si inele de arama la brau, fetele din comuna Lelese, Hunedoara au starnit interesul privitorilor.  Mariana C., 20 de ani, studenta la medicina, a purtat un asemenea costum mostenit de la strabunica ei, compus din camasa cu arnici rosu, poale, opreg, catranta, strimfi de lana si opinci din piele de porc, realizate de tatal sau. Mos Craciun prezent in festival Grupul de dansatori din Aletea, Ungaria, a prezentat dansuri vechi din localitate, conduse de... Mos Craciun.  Nu e o gluma, Gheorghe Bágy, instructorul ansamblului, poseda o diploma pentru cel mai frumos Mos Craciun (natural) din Europa.  Dansurile barbatesti din Aletea au fost de-a dreptul spectaculoase, avand in vedere si varsta dansatorilor, peste 50 de ani. Lipovanii stiu sa se bucure si pe ploaie Cu toate ca, sambata, ploaia nu i-a iertat pe lipovani, festivalul a fost o reusita.  Pacat insa, ca nu s-a facut mai multa promovare.  Cu siguranta iubitorii de folclor autentic, reprezentat cu seriozitate de catre cei mai tineri, s-ar fi putut delecta in peisajul primitor al statiunii Lipova. Juriul, prin reprezentantii sai, a acordat diplome de participare tuturor concurentilor.  Premiile au fost inmanate de Gelu Stan, redactor muzical la Radio Timisoara.  Locul I a revenit Ioanei Luguzan din Arad si lui Ciprian Zopota din Bogsig, cel care a castigat acelasi loc si duminica la Festivalul de la Moneasa. Lia Faur - Adevarul

Praznicul de pita noua este capul de afis al verii, in orasul Pecica.  Evenimentul este cea mai asteptata suita de actiuni culturale si sportive, pentru care comunitatea locala se pregateste timp de un an de zile. Anul acesta, praznicul va avea valente speciale, fiindca inseamna, in acelasi timp, aniversarea a 40 de ani de la infiintarea ansamblului folcloric pecican.  Cifra rotunda va fi marcata de un spectacol-maraton, in aceasta sambata, cu participarea lui Tiberiu Ceia si a Floricai Ungur.  Duminica, evenimentele vor fi filmate de postul regional de televiziune TVR Timisoara. Praznicul de anul acesta propune un program de trei zile, care debuteaza vineri, cu Cupa Spicul de Aur, la fotbal.  Seara, de la ora 20, este programat spectacolul cu Paula Cordea si grupul Kiss, iar apoi break dance cu trupa Pas si dans modern cu trupa Fantesie.  Ziua se incheie cu discoteca. Sambata, dupa masa- rotunda "Monografia Pecicai", de la ora 11 incepe sarbatorirea a 40 de ani de ansamblu folcloric la Pecica.  Intalnire de suflet (Tiberiu Ceia, Florica Ungur, Ansamblul Pastratorii Traditiei) va fi urmat de spectacolul "Cant si joc intre generatii", nu inainte ca VIP-urile judetului sa dea piept, intr-un meci de fotbal, cu echipa presei aradene.  Demonstratia de motocros cu "Motoreadorii", parada canina si recitalul solistei Dancs Annamari si al formatiei Dangers intregesc ziua. Ca in fiecare an, ziua de duminica este rezervata manifestarilor cu caracter ceva mai oficial.  Este vorba despre sedinta festiva a Consiliului Local, intalnirea primarilor oraselor din judet.  Apoi - parada hipo in Pecica, un concurs de gatit la ceaun si, evident, esenta intregii sarbatori: slujba de sfintire a painii.  Dupa-masa publicul va putea participa la concursul de prins purcei, iar apoi la spectacol folcloric international, cu Radu Mos, Anamaria Gal, Emilia Borza, Vasile Iova, si ansamblurile Pastratorii Traditiei, Balgarle (Vinga), Dobrugence (Silistra/Bulgaria), ansamblul din Pereg. Seara, Praznicul de Pita Noua, se incheie cu foc de artificii la Padurita. "Ma bucur cand tot mai multe localitati din judet organizeaza praznice; se pune mare accent pe traditiile noastre, iar la Pecica acest lucru se face cu profesionalism. Se scoate in evidenta ce avem noi mai de pret: cultura, arta, obiceiurile si aceste sarbatori sunt prilejuri bune sa uitam de stresul zilnic" declara Iosif Matula, presedintele Consiliului Judetean. "In judetul Arad, productia medie de grau este de 3007 kg/hectar. Fata de asta, la Pecica s-au obtinut cu 20% mai mult: 3700 kg/hectar, in conditiile in care 700 de hectare de cereale au si fost calamitate. In acest an, calitatea graului a fost foarte buna, glutenul ridicandu-se la 25-28%. Cerintele pentru graul din Pecica sunt destul de mari"  sustine Gheorghe Cardos, director adjunct Directia Agricola. Andrei Ando - Observator