Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Joi, 16 martie 2006
Stirile TVA aici
  • Fara autonomie, fara proteste si fara un public numeros, Ziua Ungariei a fost sarbatorita sub semnul reconcilierii

Ziua Ungariei s-a desfasurat sub semnul reconcilieriiMai putin de 500 de etnici maghiari au comemorat, ieri, in Parcul Reconcilierii din municipiul Arad, eroii Revolutiei de la 1848 - 1849. Pentru a fi evitate eventualele contra-manifestari, in zona Parcului au fost dislocate importante forte de ordine. De asemenea, pentru o desfasurare in conditii normale a evenimentului a intervenit si prefectul judetului Arad.
Demersul lui Cristian Stragea a venit dupa ce presedintele Partidului Alianta Socialista, Mihai Lelik, a anuntat ca va organiza o conferinta de presa in Parcul Reconcilierii, langa Arcul de Triumf.
Totodata, liderul PAS a dorit sa imparta plase inscriptionate cu chipul poetului Mihai Eminescu.
In urma discutiilor dintre Stragea si Lelik, actiunea socialistilor a fost mutata in fata Palatului Administrativ.
Dupa depunerile de coroane, in Parcul Reconcilierii, manifestatiile dedicate comemorarii eroilor de la 1848 -1849 au continuat la Teatrul "Ioan Slavici" cu un spectacol omagial.
Alaturi de liderii locali ai UDMR Arad, la evenimentele de ieri au fost prezenti presedintele executiv al Uniunii, Takacs Csaba, si consulul general de la Cluj al Republicii Ungare, Cseh Aron.
Revolutionarul Nicu Ieran s-a facut remarcat si de aceasta dataDin partea autoritatilor romane, au participat cei doi subprefecti ai Aradului, Carmen Ila si Levente Horvath, presedintele Consiliului Judetean Arad, Iosif Matula, si vicepresedintii Gavril Popescu si Gavril Buza precum si primarul Gheorghe Falca, alaturi de cei doi viceprimari, Tiberiu Dekany si Levente Bognar.
Desi asteptat de organizatori, prefectul Cristian Stragea nu a reusit sa ajunga la sarbatoarea maghiarilor, fiind convocat la Bucuresti.
In discursul sau, presedintele UDMR Arad, deputatul Kiraly Andras, a spus ca pentru natiunea maghiara, 15 martie este una dintre cele mai importante zile.
Discursurile oficialilor maghiari au fost, si de aceasta data, rostite in limba maghiara iar traducerile in limba romana au fost facute sub forma unor rezumate.
Cu toate acestea, pe toata durata manifestatiei nu au existat incidente, desi in multimea adunata in fata Statuii Libertatii se aflau si cateva personaje controversate ale Aradului.
Cel care s-a facut remarcat si de aceasta data a fost nimeni altul decat revolutionarul Nicolae Ieran, care a participat la eveniment purtand peste palton o mantie tricolora.
Ieran s-a reconciliat insa ad-hoc cu liderii locali ai UDMR, unii dintre acestia minunandu-se de calmul si cumpatarea revolutionarului.
Filiala aradeana a UDMR a sarbatorit ieri si mutarea in noul sediu de pe strada Episcopiei.
Inaugurarea cladirii in care Uniunea a primit spatiu dupa ce imobilul in care a functionat a fost retrocedat, a venit in completarea manifestarilor dedicate Revolutiei din 1848-1849.
Pentru refacerea imobilului au fost alocati de la bugetul local 4,5 miliarde lei vechi.

Cristian Videscu - Agenda zilei

  • "Sa traiti, iar e bai mare!"

Prin topirea brusca a zapezilor multe paraie au iesit din matca - Virtual Arad News (c)2006Sa te trezesti cu duna lipicioasa de apa rasarita de nicaieri in dormitor. Sa vezi cum balteste Muresul, Crisul, pe holda de pe care sperai sa recoltezi, in toamna, macar cat sa iti scoti parleala de peste an. Sa scoti cu lopata gainile inecate in cotet, sa tragi cu franghia in pod porcul, vita, mobila, televizorul, ca sa nu le inghita puhoiul. Cine nu a trecut prin asta, nu stie ce inseamna sa te temi de primavara. Nu intelege de ce se gaseste mereu cate un carcotas care se imbatoseaza sa avertizeze ca inundatiile de anul viitor ne vor lua, iar, pe nepregatite. Nu prin surprindere, fiindca le asteptam toti, cu sufletul cat puricele, de cand zapezii i-au dat lacrimile de la insistenta cu care o gadila soarele; ci pe nepregatite, fara un plan care sa zadarniceasca revarsarea criminala a apelor, fara actiuni profilactice care sa asigure somn linistit de o parte si de alta a raului.
Cum se pregateste aradeanul de viitura?
Cu un "Doamne da sa nu ploua" si poate cateva matanii batute in graba, seara, inaintea stirilor de la televizor.
Iar a doua zi constata amar, sub duna lipicioasa de apa rasarita de nicaieri in dormitor ca, prea ocupat cu alte griji, Dumnezeu nu a avut timp sa il asculte nici de data asta...
Municipiul, orasele din judet, judetul insusi, comunele expuse riscului nu au nici un bob de strategie pentru prevenirea revarsarii apelor.
Nu vorbesc despre inundatiile provocate de ridicarea panzei freatice, ci de umflarea apelor curgatoare, de la cele mai mari cursuri la cei mai marunti afluenti.
Sacul de nisip, digul de rachita improvizat ad-hoc inaintea viiturii sunt instrumentele izbavirii noastre, cand ar trebui sa fie, cel mult, amintiri pitoresti ale unor vremuri primitive, cand apa neimblanzita facea inca mult rau.
Si primavara asta va fi grea si lunga.
Nu au apucat bine sa se infoaie raurile din judet, ca patru case au si cedat, cateva familii au fost evacuate, sute de hectare s-au transformat in broscarie.
Primii si cei mai timizi soli ai marilor inundatii ne-au gasit, ca in ceilalti ani, sperand degeaba sa fim scutiti de probleme.
Cotele apelor cresc, dar in loc sa contabilizam rezultatele pozitive de pana acum ale unei strategii anti-inundatie, suntem instruiti caror proceduri trebuie sa ne supunem cand vedem ca se napusteste apa peste noi.
In cateva localitati apa balteste si in gradiniSi se puteau face atat de multe gesturi simple pana acum... Dar atunci cand necazurile au fost multe si in timpul verii, si toamna, cine a mai avut vreme si dispozitie sa se gandeasca la puhoiul de ape din primavara?!
Nu avem nici o strategie impotriva inundatiilor, nici un plan de actiune.
Sau, daca exista, exista degeaba, pentru ca nu se aplica.
Nu ma refer la sedintele obligatoriu de bifat ale comisiilor locale de aparare impotriva dezastrelor, unde lumea se aduna ca la sueta si pleaca asa cum a venit in graba, fara interes.
E vorba de lipsa tragica a sincronizarii, activarii tuturor celor care, pe toate palierele, incepand de la omul simplu pana la cel mai important demnitar, chiar ar putea lucra cu folos ca sa previna situatiile limita: canalele colectoare necolmatate de zeci de ani sa fie curatate;
ANIF si SNIF, cei doi mamuti ai imbunatatirii funciare sa fie pusi la treaba, dar nu dupa cum le e pofta si interesul, ci dupa nevoile comunitatilor locale; sa se faca demersuri de catre deputatii si senatorii nostri pentru indiguirea celor mai expuse maluri de rau; sa se asocieze localitatile afectate, pentru accesarea unor fonduri cu care sa poata preveni jalea.
Apele, ca pasarile migratoare, se abat in fiecare an peste Arad.
Ideea este sa fie imblanzite din timp. Teoretic, suntem pregatiti sa actionam cum trebuie cand vine viitura; practic, insa, nu s-a facut nimic, nu s-a schitat un gest, macar, nici de catre autoritatile centrale, nici de cele locale, nici de omul simplu a carei gospodarie sta sa fie inghitita, ca sa nu mai trebuiasca sa stam smirna langa telefon, cu gleznele in apa, sa raportam ca "sa traiti, cu respect, e, din nou, bai mare, domnule prefect!"
La capitolul acesta trebuie lucrat, fiindca ajutoarele pentru sinistrati nu se pot acorda la nesfarsit.
La un moment dat, lumea ne va privi cu sila, in loc de mila, satula de nenorocirile la care ne supunem an de an, cu un masochism extrem.
Se va feri de noi, ca de omul prost, care nu e in stare sa priceapa ca e mai eficient sa previna necazul, decat sa ii corecteze efectele in fiecare an.

Andrei Ando - Observator

  • Braconaj langa frontiera

Politistii de frontiera au descoperit un caz de braconajPatrula de supraveghere din cadrul S.P.F. Varsand a identificat, pe malul stang al Crisului Negru, la o distanta de 1.000 de metri de linia de frontiera, pe cetateanul roman V. Csongor, domiciliat in Bihor, care transporta un bagaj voluminos.
Intrebat fiind despre continutul acestuia, cetateanul a declarat ca are in bagaj carne de oaie, cumparata de la o ferma din apropiere.
Cercetarile, demarate impreuna cu politistii de frontiera de la S.P.F. Salonta, au condus la concluzia ca, recent, la Bihor a fost descoperit un individ care avea asupra sa un trofeu de cerb lopatar, pe care a declarat ca l-a primit tocmai de la cetateanul prins de politistii de la Varsand.
La domiciliul lui V. Csongor s-a descoperit cantitatea de 30 de kilograme de carne de cerb care provenea de la un lopatar, prins intr-o capcana langa linia de frontiera.
In continuare, Csongor a dat carnea unui cioban, care l-a ajutat, de altfel, la uciderea si transarea animalului.
Ciobanul pomenit de Csongor urmeaza a fi identificat si audiat de catre lucratorii din cadrul Politiei Chisineu-Cris, in vederea stabilirii gradului sau de implicare.
Carnea si trofeul au fost ridicate, in vederea expertizarii.
La randul sau, V. Csongor a fost sanctionat contraventional, de politistii de frontiera, cu suma de zece milioane de lei vechi.

Eugenia Pantea - Adevarul

  • O familie numeroasa

Papagalii reprezinta pentru multe persoane un adevarat hobyPapagalii sunt niste pasari exotice originali din Australia, apartinand familiei Psittacidae.
Trasatura cea mai distincta si originala a papagalilor este ciocul.
Acesta consta intr-o mandibula superioara puternic curbata jos.
Ciocul papagalilor are mobilitate si forta foarte mare.
De diferite culori, papagalii au si marimi diferite.
Sunt papagali mici care nu depasesc 8 sau 10 centimetri, iar pe de alta parte exista rase de papagali care ajung la un metru.
Chiar daca papagalii sunt originali din tarile calde, ei s-au putut adapta si la mediul si temperatura din zona noastra, Familia Jurjita din Arad se ocupa de cresterea acestor pasari de mai bine 35 de ani.
Inca de cand le calci pragul casei se aude ciripitul sutelor de papagali pe care ii detin.
"Este cu adevarat o pasiune pentru mine. Pentru asta i-am si cumparat si de aceea ii si cresc. Am la ora actuala peste 150 de papagali de specii diferite. Sunt foarte mandru de ei, ii cresc cu mare drag. Pot spune ca si ei fac parte din familia mea", spune foarte mandru domnul Avram, crescatorul de papagali.
Majoritatea papagalilor se hranesc cu seminte si fructe. Hrana de baza insa o constituie meiu.
Pe langa mei, floarea soarelui, porumbul, ovazul si chiar amestecul de morcovi cu ou, alcatuiesc mancarea zilnica a papagalilor.
In apa pe care o beau aceste pasari exotice, se pune de cel putin o data pe saptamana cate doua sau chiar trei picaturi de polivitamina Romvac3 care contine gama de vitamine B, K, C, A si E.
Aceste vitamine se pot cumpara de la orice farmacie veterinara si are rolul de a veni cu un supliment pe langa mancarea zilnica.
"Dintre toate rasele de papagali, cel mai des intalnit in casele oamenilor sunt Perusii. Sunt cei mai usor de intretinut. Pretul lor nu depaseste 160.000 de lei vechi, sunt cei mai ieftini dintre papagali. Nu necesita efort mult in cresterea lor, doar ca ideal ar fi, sa se curete coliviile zilnic. Asta ar fi una dintre problemele cu care te confrunti cand cresti aceste pasari. Fac foarte multa mizerie. Cat despre bolile care pot aparea la papagali, eu sincer de cand ma ocup de ei nu am avut probleme. Nu sunt deloc sensibili", spune domnul Avram.
Cei mai destepti dintre papagali, sunt rasa Marele si Micul Alexandru.
Cresterea papagalilor poate fi facuta doar cu pasiune si daruire Au o culoare verde, albastru sau galben, cu ciocul rosu si cu un inel rosu la nivelul gatului.
Este o pasare sociabila, dar totodata necesita timp indelungat pentru imblanzire. Se poate adapta insa sa traiasca si cu alti papagali sau cu alte pasari.
"Acesti papagali vorbesc. Sunt cei mai destepti dintre toate rasele. Ei pot trai pana la 30 de ani de zile daca sunt bine ingrijiti. Rasele mai mici nu depasesc 20 de ani. Conditiile in care trebuie crescuti papagalii nu sunt greu de indeplinit. Trebuie doar sa fie curat in colivie, sa le dau zilnic de mancare si apa. Pe fundul coliviei, se mai pune nisip dezinfectat (spalat si ars pe o tabla pe flacara de la aragaz), iar peste nisip se pun coji de oua sfaramate si uscate. Apa trebuie schimbata zilnic. Eu am la ora actuala mai multe rase: Perusi, Micul si Marele Alexandru, Nimfele, Amazonul, Ico...", a mai precizat domnul Jurjita.
Duminica de duminica, domnul Avram merge cu papagalii in piata Hobby din zona padurice.
Cu toate aceste, ocupatia lui nu o vede ca pe o afacere, ci doar o adevarata pasiune.
Nu castiga mai nimic, caci nu in fiecare zi isi cumpara oamenii papagali.
Chiar daca pretul acestora nu este foarte mare, nu toti probabil iubesc aceste pasari si sunt tentati sa le creasca.
Rasa Ico sunt cei mai scumpi dintre ei, pretui aces-tora ajungand la 1.200 de Euro perechea.
Nimfele costa intre 300.000 respectiv 350.000 de lei bucata.
Cand e vorba de imperechere, Perusii sunt tot timpul in aceasta perioada.
In ceea ce le priveste pe pasarile mai mari, acestea doar in perioada de primavara isi clocesc ouale.
Aproape la toti papagalii, femela sta pe oua pe in perioada de la 17 la 35 de zile, iar masculul ii asigura hrana.
Dupa ecloziune, puii sunt orbi aproape complet, lipsiti de pene si neajutorati.
Abia dupa trei sau patru saptamani, parasesc cuibul.
"Nu cred ca am sa renunt la papagali vreodata. Este un adevarat hobby pentru mine: Chiar daca nu-mi aduc nici un profit substantial, ii cresc doar de dragul lor. Sunt tare simpatici...", a mai adaugat domnul Avram.

Ana-Maria Stoica - Informatia Aradului

  • Ne-a parasit Jan Hugo Huss

Dirijorul si directorul Filarmonicii din Arad asa cum si-l amintesc aradenii pe Jan Hugo HussS-a nascut la Timisoara in 26 ianuarie 1934 si a decedat in 21 februarie 2006 in SUA. Strabunicul sau venise din Boemia ca inginer. Muzicianul a inceput studiul viorii la 5 ani cu Adelaida Iancovici, studiu pe care l-a continuat la Conservatorul Municipal din capitala Banatului si apoi la Liceul de Muzica din Cluj cu Mihai Guttman. Din 1952 a fost student la Conservatorul din Bucuresti, la clasa de dirijat a lui Robert Rosensteck (metodica), apoi a fost indrumat timp de 4 ani de maestrul Constantin Silvestri, care l-a apreciat drept "o floare rara".
Din 1958 a fost asistent la clasa de opera a Conservatorului bucurestean si dirjor al orchestrei de studio a studentilor. De aici, povestea el cu tristete, a trebuit sa plece in urma unei incalificabile turnatorii, caracteristica acelor vremuri.
Din 1 februarie 1960 a fost dirijor al Filarmonicii aradene si apoi si director. Timp de 8 ani s-a straduit sa ridice nivelul artistic al formatiilor acestei institutii. La Concursul si Festivalul international George Enescu din 1964, Jan Hugo Huss a indraznit sa angajeze orchestra aradeana intr-o titanica munca, pentru a acompania tinerii concurenti.
A impus consemnarea activitatilor Filarmonicii in presa locala, consultandu-se si cu spectatorii in privinta bunului mers al institutiei.
Dintre primele auditii aradene din perioada sa, dirijorul isi amintea in 2003, cand a fost ultima oara la Arad, doar de Recviemul lui Antonin Dvorak, in premiera pe tara. Dintre integralele operistice cantate in sala de concert amintim La serva padrona de Pergolesi, cu concursul marei soprane Emilia Petrecu si a basului Marius Rintzler (mai 1962), apoi Flautul fermecat de Mozart cu Virginia Gudzichievici, Ionel Pantea si alti solisti din cor (ianuarie 1966), Traviata de Verdi cu Elena si Stefan Branisteru ca solisti principali, corepetitoare Magda Stern.
Tot in vremea directoratului sau, s-a cantat in iunie si octombrie 1964 Cosi fan tutte de Mozart in spectocol pe scena Teatrului. Dirijor a fost Nicolae Branzeu, cel al corului, Paul Paradenco, regizor A.I. Arbore de la Opera din Cluj, solisti: Tatiana Rosculet, Edith Mate, Maria Popa, Eduard Rudolf, Aurel Ghender, Magda Gyorgy, Nicolae Stan.
Intre timp, Jan Hugo Huss a dirijat si in Polonia, URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia, Germania.
Dupa ce a functionat ca dirijor la Targu Mures aproape un an, a plecat la un festival muzical la Paris in 1968 ramanand acolo, ca apoi sa plece in Germania devenind dirijor al orchestrei "Gunthe Sinfonie" din Muenchen, unde a luat contact si cu maestrul Sergieu Celibidache.
In 1970 a emigrat in SUA unde s-a dedicat studiului la Universitatea "Roosvelt" din Chicago, sectia Bussinnes Administration, cu masteratul in 1977. A urmat si cursuri suplimentare legate de programarea si tehnologia computerelor, a muzicii electronice prin aparate de sintetizare si coputere.
Intre timp s-a recasatorit si i s-a nascut o urmasa in 1974, Nicole.
Obtinand premiul I la concursul de dirijat din La Crosse Wisconsin (1977), a primit invitatia de a dirija o serie de concerte la The Symphony Scool of America si un angajament pentru stagiunea urmatoare, permanentizand totodata colaborarea cu Festivalul muzical de acolo (Great River Festival), sustinand si un curs de perfectionare pentru dirijorii din intreaga lume.
Din 1979 a condus programele simfonice, de opera si balet din Guadalajara Mexic, timp de 3 ani. Acolo a colaborat cu nume de rezonanta: Ruggiero Ricci, Gilda Cruz Romo, Nina Beilina, Elisabeth Leonskaia, Tatiana Nicolaeva, Aldo Ciccolini, Jorge Bolet, Leonid Kogan. Tot in Mexic a realizat un spectacol televizat cu opera Tosca de Puccini, avandu-l intre altii ca solist pe Placido Domingo.
Jan Hugo Huss in 2003 cand a vizitat din nou Aradul Din 1983 a fost director artistic si dirijor principal al orchestrei din La Crosse, dirijand si in Alabama, Arizona, Kentucky, Michigan, Wisconsin, dar si Mexic si o mini-stagiune in Africa de Sud. Concertele cu orchestrele din La Crosse, Louisville, Alabama au fost radiodifuzate.
Datorita studiilor din America, a putut lucra ca director de "Date Processing" la compania de constructii Mathi (Onalaska), de unde s-a pensionat in 2000, dupa care si-a deschis compania sa particulara "Unlimitted Internet Businnes I.L.C."
A fost membru al Ligii Americane de Orchestra Simfonica si a Societatii Filatelice Americane, fiind si un pasionat excursionist, ajungand in Amazonia, Insulele Galapagos etc.
In 1995 a fost invitat sa dirijeze in Mexic, in 1997 a deschis Festivalul international "Constantin Silvestri" la Targu Mures, dupa care a concertat la Arad, ca in 2003 sa revina cu Carmina Burana, an cand a inceput sa ia contur si acest material, publicat intr-o prima forma in 2004.
Repertoriul maetrului Jan Hugo Huss a cuprins cca 800 de partituri de simfonii, oratorii, cantate, lucrari de camera, opere, balete, interpretate in peste 1750 de spectacole.
Printre distinctiile obtinute de Jan Hugo Huss amintim: Bursa nationala George Enescu in 1956, Meritul Cultural 1968, premiul I de dirijat din La Crosse in 1978, iar in 1998 a fost distins cu titlul de Dirijor emerit.
Informatii despre personalitatea maestrului Jan Hugo Huss pot fi gasite in publicatii onorifice din Cambridge-Anglia si din SUA. La noi, urmele sale au fost sterse dupa emigrarea sa, de parca nu ar fi existat niciodata. Publicul aradean insa l-a primit calduros in concertele din 1997 si 2003.
Dragostea de patrie a celui care s-a mirat ca il intreb de originea etnica, raspunzand ca nu si-a pus niciodata problema, intelegand probabil prin aceasta ca se considera roman, l-a indemnat sa-si manifeste dorinta ca ramasitele pamantesti sa se odihneasca pe meleagurile unde s-a nascut si s-a format ca artist.
Despartirea de Jan Hugo Huss a avut loc in 14 martie in holul Palatului Cultural aradean, unde si-au adus prinosul de recunostinta si respect instrumentisti si coristi ai Filarmonicii, coristii Liceului de Arta, in prezenta familiei, a vechilor cunostinte, a unor fosti salariati ai Filarmonicii, a unor fideli auditori ai concertelor simfonice. Parintele Ioan Tulcan de la Catedrala veche a oficiat o slujba.
Ramasitele pamantesti ale lui Jan Hugo Huss au fost depuse in cimitirul aradean Pomenirea.
Pentru noi, cel ce ne-a parasit recent ramane un excelent exemplu de autostapanire, demnitate si perseverenta in lupta permanenta cu cotele profesionalismului, de deschidere spre orizonturi noi.

Hugo Hauptmann - Virtual Arad


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]