CET a poluat din nou Aradul (periferia) si localitatile limitrofe.  Praful despins din halda de zgura de la CET a fost ridicata, ca de obicei in zilele cu vant puternic, si, ca de obicei, a fost vorba de nori negri densi, de pe cele 65 de hectare de cenusa.  A fost afectat pana si un segment din drumul Arad-Oradea, care trece pe langa CET.  Angajatii centralei au pornit, de aceasta data, instalatiile de irigare imediat dupa ce au constatat ca vantul bate cu putere, insa acestea nu pot face fata, nici pe departe, haldei de aici.  Instalatiile existente acopera, potrivit lui Lucian Barniciu, directorul CET, doar 10 % din suprafata haldei de zgura, iar cand vantul e puternic, praful e luat pe sus cu tot cu stropii de apa. Situatia e una obisnuita la CET.  Singura diferenta fata de celelalte zile cu vant, cand unitatea polueaza Aradul, e faptul ca acum societatea nu a mai primit amenda de la Garda de Mediu.  Conducerea Garzii de Mediu sustine faptul ca incideniul nu s-a datorat neglijentei celor de la CET, care se afla in plin program de conformare cu noile standarde de proiectie a mediului.  Vina o poarta, acum, doar... vantul. Consilierii s-au plans Poluarea de la CET a ajuns deja de trei ori pe masa consilierilor locali.  Liberalul Ovidiu Mosneag a cerut Primariei, in toate cele trei cazuri, sa ia atitudine fata de situatia ce se creeaza (ori de cate ori in Arad bate vantul) in zona invecinata centralei.  Primarul a precizat, la momentul celei de a doua interventii a alesului, faptul ca la un moment dat se defectasera instalatiile de irigat, situatie care a facut imposibil controlul haldei de steril.  S-au alocat, mai apoi, ceva bani pentru instalatiile in cauza, insa acestea nu vor rezolva nici pe departe problema poluarii la CET.  Cativa investitori s-au aratat si ei interesati de halda de steril (o firma germana vrea, de pilda, sa o transforme in strazi si autostrazi), insa conducerea Primariei si a CET nu au dat, pana acum, nici un raspuns investitorilor. A.B.- Adevarul

O vaca ce pastea nesupravegheata pe marginea drumului a produs un grav accident rutier in care o soferita a decedat, iar copiii ei au ajuns in stare grava la spital.  Incercand sa evite o vaca aparuta in mod neprevazut in fata, de pe camp, in partea sensului de mers, femeia a virat stanga pentru a evita impactul. A intrat pe contrasens unde a lovit bordura de la acostamentul liniilor de tramvai, rostogolindu-se cu autoturismul de mai multe ori in afara partii carosabile, pe camp.  Cercetarile continua pentru depistarea stapanului vacii lasata nesupravegheata la pascut.  Sorin Trocan - Evenimeniul Zilei (Editia de Vest)

Un singur atelier de croitorie din oras coase rochii tiganesti.  Inceputa cu un an, ca o afacere de familie, atelierul s-a dezvoltat rapid, pentru ca au sosit comenzi chiar si din Austria sau America.  Rochiile sunt la mare cautare, deoarece pentru femeile gabore, imbracamintea este semnul bunastarii. Munca necesara pentru rochiile tiganesti este extrem de migaloasa.  Cusutul unei fuste si al unui sort dureaza o zi intreaga, pentru ca totul se face manual.  Cel mai cautat si apreciat material este casmirul si, in functie de material, costul poate ajunge pana la 10 milioane de lei.  Traditia tiganeasca cere familiei baiatului sa aduca zestre fetei 10 fuste.  Asa ca atelierul are in permanenta comenzi.  Daca la inceput in atelier lucrau doar cei doi soti, treptat au fost nevoiti sa angajeze si ajutoare.  Pana acum, in acest atelier au fost croite sute de rochii tiganesti.  Clientele prefera ca modelele sa nu se repete, asa ca multe aduc materialele din alte tari.  Patronul atelierului de croitorie este si el mirat de numarul mare de comenzi.  Tiganii tin neaparat la portul traditional iar la nunti ori botezuri schimba, si cate doua randuri de fuste.  F.G. - Observator

Administratia orasului Chisineu Cris incearca sa puna mai mult acceent pe cultura comunitatii.  Dupa ce problema drumurilor sau a retelelor de apa a fost rezolvata, urmeaza ca spatiile destinate diverselor manifestari culturale sa fie utilizate corespunzator.  Primaria incearca sa atraga in aceste initiative cadrele didactice din localitate.  Conservatorul Dumitru Lusca este viceprimar al localitaiii Chisineu Cris din anul 2002.  El spune ca actualmente in cadrul consiliului local exisia o colaborare foarte buna, iar proiectele initiate s-au bucurat de succes.  Un rol important in realizarea obiectivelor l-a avut si prezenta in zona a investitorilor straini.  Reprezeniantii primariei mai spun ca toate realizarile s-au facut cu fonduri proprii, fara ajutor din afara.  Acum edilii sunt preocupati de activitatea culturala din oras.  Exista spatii amenajate corespunzator pentru derularea acestor activiati, mai trebuie personal.  Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

Mai multe unitati de invatamant noi vor fi construite in judetul Arad dupa ce Guvernul Romaniei, prin Ministerul Integrarii Europene si prin Ministerul Educatiei si Cercetarii a oferit fondurile necesare acestor constructii. In acesi mod, situatia dramatica in care se gaseau unitatile de invatamant din judetul de pe Mures, parte dintre acestea fiind retrocedate, parte invechite intr-atat incat reprezentau un real pericol pentru cei care isi desfasurau activitatea in ele. Judetul Arad se confrunta cu o criza a spatiilor destinate procesului de invatamant, dupa ce o mare parte dintre cladirile in care functioneaza in prezent au fost retrocedate sau sunt in curs de retrocedare fostilor proprietari sau urmasilor acestora. Astfel, autoritatile locale sunt nevoite sa caute solutii pentru identificarea unor spatii pentru Liceul Teoretic A.M. Guttenbrunn, Grupul Scolar Forestier Grupul Scolar Csiky Gergely, Scoala Generala nr.1 Mihai Eminescu, si gradinitele nr.2 si nr.15.A.M. Guttenbrunn, Csiky Gergely, Mihai Eminescu. De asemenea, in judet, vor fi retrocedaie cladirile in care functioneaza Grupul Scolar I. G. Tajovsky, din orasul Nadlac, si gradinita din comuna Frumuseni, pentru aceasta din urma actualii proprietari solicitand deja evacuarea.  Astfel, in comunele Sagu si Beliu vor fi construite doua gradinite noi, in ambele localitati Consiliul Judetean licitand lucrarile de proiectare a noilor gradinite, urmand ca in doua luni sa fie finalizat proiectul tehnic. Valoarea toiala a celor doua investitii se ridica la 190.000 euro. Gradinitele din cele doua localitati au fost distruse in totalitate in urma inundatiilor din anul 2005. Cladirile din pamant batut care adaposteau 120 de copii prescolari nu au mai rezistat infiltratiilor produse de caderea apelor. Totodata, cel tarziu anul viitor, prescolarii din localitatea Barsa isi vor desfasura activitatea intr-o noua unitate de invatamant. Primaria localitatii a realizat un proiect pentru construirea unei gradinite, lucrarile urmand a fi demarate. Investitia va fi posibila prin Ministerul Educatiei si Cercetarii.  Lucrarile se vor ridica la opt milioane de lei, a declarat primarul comunei, Avram Ciev. Invesiitia va fi posibila prin Minisierul Educatiei si Cercetarii. Lucrarile se vor ridica la opi milioane de lei. Acesta a mai adaugat faptul ca era iminenta consiructia unei noi gradinite, dupa ce cea veche avea o vechime de peste 100 de ani, autoritatile sanitare interzicand desfasurarea procesului educativ aici. Claudia Untaru - Informatia Aradului