Edilul spune ca bugetul anului 2006 este cel mai mare de pana acum Gheorghe Falca a prezentat proiectul de buget pentru anul 2006 cu mina unui om care pune pe masa un succes notabil.  "Bugetul reprezinta conceptia unei administratii, arata vointa politica de a investi" a spus primarul Aradului.  Falca a aratat ca in acest an municipalitatea va atrage simtitor mai multe fonduri la buget, fapt care va permite administratiei sa dirijeze cea mai mare suma de pana in prezent spre investitii - 931 de miliarde de lei, cu obiectivul fixat de a ajunge chiar la 1 000 de miliarde de lei.  Veniturile cresc prin surse atrase de primarie cu 279 de miliarde de lei, la care se adauga imprumuturile destinate lucrarilor de infrastructura.  Asta in conditiile in care taxele si impozitele locale, spre deosebire de anul trecut, au fost majorate doar cu rata inflatiei (crestere obligatorie prevazuta de lege). De altfel, "investitii" este cuvantul-cheie de care a legat Gheorghe Falca constructia bugetului.  Accentul va cadea pe lucrarile de infrastructura.  "Anul acesta, constructorii vor avea serios de lucru" a concluzionat primarul. De departe cei mai multi bani se duc spre refacerea drumurilor, unde se promit schimbari esentiale.  Cartierul Alfa - unde primarul a fost votat masiv - va fi reabilitat vizibil, cu drumuri, trotuare si alte elemente de confort urban.  Ca si anul trecut, dotarile si tehnica primariei vor "inghiti" in jur de 26 de miliarde de lei, in conditiile in care si anul trecut s-au cheltuit zeci de miliarde de lei pentru renovarea sediului si dotarea birourilor functionarilor din subordine. Pentru invatamant, au fost alocate fonduri pentru intocmirea unor studii de fezabilitate care sa permita accesarea proiectelor de finantare pentru modernizarea cladirilor.  Sumele alocate direct reparatiilor in scoli sunt modeste.  Nici investitiile in cladirile unitatilor medicale, aflate tot in grija autoritatilor locale, nu sunt impresionante.  Spre exemplu, spitalul municipal a primit mai putine fonduri decat anul trecut. Drumurile inghit cei mai multi bani Anul acesta, drumurile municipale reprezinta obiectivul care inghite cei mai multi bani bugetari.  Acestea sunt amintite la mai toate capitolele care compun bugetul.  La cheltuielile de intretinere, drumurile sunt prevazute cu suma de 100 de miliarde de lei, la cheltuielile de capital (mai simplu, la investitii) cu 14 miliarde de lei, suma care reprezinta doar contributia locala pentru proiectul BERD de reabilitarea a liniilor de tramvai si a drumurilor.  Iar la aceasta suma si tot pentru arterele principale de circulatie se adauga 210 miliarde de lei (prima transa pe care BERD o va acorda primariei in cotul imprumutului de 20 de milioane de euro).  Tot la capitolul investitii este cuprinsa si lucrarea de reabilitare a strazii Voinicilor, care ar putea primi, per total, cu tot cu banii care ii vor fi transferati cu siguranta din fondul de rulment 88,5 miliarde de lei.  Bani care, in sfarsit, vor fi cheltuiti pe lucrarea efectiva, nu pentru studii si proiecte, iar, conform promisiunilor anterioare ale primarului, investitia va fi gata in toamna acestui an.  Toate strazile din cartierul Afla sunt cuprinse la capitolul investitii, pentru ca Primaria e decisa sa aloce 10 miliarde pentru acest proiect.  Centura Aradului ar putea fi finalizata si ea in 2006, asa cum si-a dorit edilul.  Pentru acest obiectiv, la capitolul investitii sunt prevazute 30 de miliarde de lei vechi.  Daca luam in calcul si podurile, ceva peste 6 miliarde vor fi cheltuite pentru "Decebal" pentru reabilitarea suprastructurii si rosturilor de dilatatie.  Tot la capitolul investitii si tot legat cat de cat de drumuri ar putea fi amintita lucrarea de reabilitare a semaforizarii, pentru care s-a propus alocarea a 5 miliarde. Dotarile Primariei, tot in top Primaria nu a uitat nici in acest an de dotarea proprie si a institutiilor subordonate si nici de confortul propriu, iar suma alocata nu e deloc de neglijat, desi primarul a sustinut ieri ca nu e exagerata si vine in continuarea celei de anul trecut.  In buget sunt prevazute pentru alocare aproape 26 de miliarde de lei pentru dotarea Primariei, alte 15 miliarde pentru dotarea Serviciului de Protectie Civila, 21 de miliarde pentru dotarea bazelor sportive.  Cu cei mai putin bani pentru dotari se alege Directia de Dezvoltare si Asistenta Comunitara, care va primi doar 8,5 miliarde.  Alte 4,3 miliarde vor fi alocate pentru studii de fezabilitate, planuri urbanistice, expertize si achizitii imobile.  Cat despre dotarea Primariei, edilul sustine ca "la nivelul solicitarilor suma nu e foarte mare si nu e un exces fata de anii precedenti".  Cu toate acestea e de patru ori mai mare decat cea alocata podului Decebal. Intretinerea orasului va inghiti 240 de miliarde de lei Un capitol bugetar greu si in 2006, ca in fiecare an de altfel, e cel care vizeaza cheltuielile privind intretinerea orasului.  O suta de miliarde lei vechi merg pe strazi, alte aproape 49 de miliarde pe iluminatul public (jumatate din suma alocata anul trecut, cand a demarat lucrarea de modernizarea a sistemului), pentru eliminarea mizeriei de pe strazi s-a propus alocarea a 38 de miliarde, lucrarile de intretinere a retelei de canalizare sunt gandite in contul a 10 miliarde lei vechi, iar gospodarirea comunala, cu accent pe spatiile verzi, in contul a 26 de miliarde.  Peste toate acestea s-au luat in calcul si alte lucrari de intretinere a orasului, mai mici, care vor consuma din bugetul municipiului ceva peste 23 de miliarde. Este vorba, de pilda, aici de hidrantii de pe strazi, toaletele ecologice ce vor fi montate in centru si parcuri, cainii vagabonzi, dezinsectia si deratizarea, alpinistii utilitari si chiar si ridicarea masinilor de pe strazi. Veniturile care sustin bugetul, mai mari cu 10% Primaria isi poate permite sa cheltuiasca sumele indicate mai sus si multe altele din cel putin doua motive clare.  Mai intai, pentru ca veniturile proprii in suma de o mie doua sute de miliarde de lei vor fi mai mari cu aproximativ 10% fata de prevederile anului 2005: Cresterea se datoreaza indexarii cu rata inflatiei a impozitelor si taxelor locale pe anul 2006, pe de o parte, si incasarii in anul 2005 de venituri suplimentare fata de bugetul final pe acest an, pe de alta parte.  Impozitelor, taxelor locale si chiriilor li se adauga ca venit pe care primaria il poate folosi in acest an banii pusi deoparte in 2005.  Potrivit primarului, este vorba de 240 de miliarde de lei, suma care a fost cuprinsa la fondul de rulment si care va fi impartita in cea de a doua sedinta CLM din acest an.  In contul tuturor acestor venituri, Primaria si-a propus realizarea (sau continuarea) a 92 de proiecte de investitii.  In scurt timp, la venituri se vor putea adauga si sumele din taxarea parcarii, desi aici lucrurile nu sunt deloc clare. Adriana Barbu & Flavius Ghender - Observator

Suntem lideri la vanzari Investitiile in dezvoltarea capacitatilor de productie facute anul trecut la unitatea de productie a Contor Zenner din Arad au fost de peste jumatate de milion de euro. Cea mai importanta, spune directorul general, a fost achizitionarea unui stand modern de incercare "cum cred ca nu este nici in Romania, dar nici in tarile vecine si care ne mareste considerabil capacitatea si accelereaza semnificativ procesul de verificare a contoarelor. Este de patru ori mai rapid decat standul pe care l-am avut in prezent."  Unitatea grupului din Arad este singura in care se produc contoare.  "Nu dorim sa producem in mai multe locatii pentru ca aceasta ar insemna costuri mari de logistica, transport si altele" explica Tudor Caracioni.  In schimb, grupul opereaza 12 unitati in Romania si fiind deja un "jucator regional" alte 10 in strainatate.  Dintre acestea, majoritatea sunt in zona Balcanilor (8), iar doua filiale in Bruxelles si Germania.  Filialele asigura desfacerea, consultanta si chiar verificare metrologica pentru produsele Zenner.  In raport cu competitorii de pe piata contoarelor de apa calda sau rece "cred ca suntem lideri de piata. Avem si avantajul ca fiind producatori directi suntem independenti de un concern care te limiteaza la o arie geografica destul de ingusta si aceasta este de obicei situatia firmelor din Romania. Ele sunt in general doar distribuitori de produse, si nu producatori, mare parte dintre ele, si, in consecinta, sunt limitate la piata stabilita de concern. Or, pietele, si cea a Romaniei nu face exceptie, se ingusteaza." Extindere regionala Contor Zenner Grup are o capacitate de productie de doua milioane de unitati (contoare) pe an.  Procentual jumatate sunt vandute in Romania, si restul in strainatate.  "Procentul se va modifica insa odata ce ne vom accentua prezenta pe pietele europene", spune directorul general.  Pentru Contor Zenner aceasta inseamna cu predilectie Germania si Franta, "urmand ca si celelalte tari sa fie abordate in acest an".  Zenner intentioneaza sa "patrunda" incepand cu casele italienilor pana in cele ale suedezilor.  Aceasta inseamna si ca produsele aradenilor intra in competitie directa cu contoarele fabricate de cei cinci mari producatori din domeniu.  Directorul general nu are nici un complex: "Contoarele Zenner sunt la fel de bune, daca nu mai bune decat cele de pe piata." De la jucator regional la statutul de jucator global "Business-ul nostru e un mars, nu un sprint", spune Tudor Caracioni.  Ei bine, acest mars a dus deja Contor Zenner in... India.  "Toata lumea se orienteaza acum spre China, ea fiind tara cu cel mai mare boom economic din Asia. Acum sunt prea multi acolo, iar preturile sunt extrem de mici."  In plus, chinezii au reputatia de a copia orice le ajunge in tara.  Ca urmare, strategia de dezvoltare a Grup Contor Zenner vizeaza o alta piata asiatica, cu un potential cel putin la fel de mare ca al Chinei si care, in plus, are si alte avantaje.  "India este la fel de mare si fiindca toti s-au concentrat pe China, noi ne-am orientat spre India. Avem o firma care ne reprezinta interesele acolo si am participat deja la trei licitatii".  La sfarsitul anului Caracioni a fost la Delphi, iar acum ii asteapta pe partenerii indieni la Arad. Un milion de contoare absolut noi Pentru a ramane competitivi pe o piata atat de disputata si de concurentiala cum este cea a contoarelor pentru apa, investitiile permanente in tehnologie si lansarea unor produse noi sunt conditii necesare.  Astfel, "business-planul" Contor Zenner cuprinde pentru 2006 lansarea pe piata a circa "un milion de contoare bazate pe un concept nou", care vor sustine dezvoltarea vanzarilor si astfel atingerea obiectivului de a realiza la sfarsitul anului o cifra de afaceri de cel putin 17,5 milioane euro. Concurenta nu doarme Evident, Tudor Caracioni priveste fara emotii momentul aderarii Romaniei la UE.  Contor Zenner este de multa vreme acolo.  El crede insa ca pentru multi oameni de afaceri romani aderarea va fi o problema.  "Nu stiu daca sunt pregatiti din punct de vedere financiar, daca au un management destul de modern, elastic si pragmatic, o stategie pe termen mediu si lung."  El considera ca "multi nu stiu cum evolueaza piata din domeniul lor, nu stiu ce face concurenta din Spania ori Germania, de exemplu. Nu doarme, fiti siguri", spune Caracioni. Doru Sava - Adevarul

In ciuda exinderii lanturilor de super si hipermarket-uri din zona de vest a tarii, aradenii prefera sa mearga in aceste zile la cumparaturi tot in Ungaria, la deja celebrele magazine Cora si Tesco sau la mai nou aparutul lant Lidl.  Explicatia este data de reducerile masive de preturi practicate de magazinele din tara vecina, spre deosebire de reteaua comerciala de profil din Romania, unde preturile la multe produse le depasesc consistent pe cele din tara vecina.  In orasele de langa frontiera se vor deschide mai multe hipermarketuri destinate clientilor din Romania. Szegedul, magnet pentru romani si sarbi Orasul Szeged se afla la aproximativ 100 km de Arad, dar si in apropierea granitei Ungariei cu Serbia si Muntenegru.  In mod traditional, romanii din zona de granita s-au obisnuit sa mearga la cumparaturi la Cora sau la Tesco, la Szeged, deoarece campaniile de reduceri de preturi fac ca aprovizionarea cu produse alimentare, in special, sa fie avantajoasa chiar tinand cont de cheltuielile generate de plata cartii verzi sau a carburantului, mai ales daca se asociaza reprezentantii a doua sau chiar trei familii in aceeasi masina.  Sambata, in parcarea magazinului Cora din Szeged, aproape un sfert din autoturisme aveau numere de inmatriculare de Arad, Timis sau din Serbia si Muntenegru.  Ungurii s-au pregatit si ei pentru statutul multinational al clientelei traditionale, la intrarea in magazin fiind inscriptii inclusiv in romana si sarba care ofera instructiuni despre recuperarea TVA (sau AFA, pe ungureste).  Texte in romana si sarba apar si la unele buticuri din interior si chiar la grupul sanitar sau la casele de schimb valutar, unde este cotat si leul romanesc. Chiar si consulul general al Romaniei la Szeged, Constantin I. Aron, care a facut cumparaturi la Cora, a remarcat prezenta masiva a romanilor din magazin.  Romanul, cumparator fidel Reprezentantii hipermarketurilor din Ungaria se pregatesc pentru 1 ianuarie 2007, cind Romania va adera la Uniunea Europeana.  Atunci, romanii vor putea calatori mai usor in Ungaria, fara carte verde, ceea ce inseamna ca foarte multi vor merge la cumparaturi daca preturile vor fi mai atractive.  Tesco va inaugura in aceste zile un mare magazin la Mako, aflat in apropierea frontierei cu Romania, magazin destinat atat aradenilor, cat si timisorenilor care intra in Ungaria pe la Cenad.  La Gyula, la trei kilometri de granita cu Romania, in vara va fi deschis un alt hipermarket, care se bazeaza tot pe cumparatorul roman. Romanii nu si-au facut cumparaturi numai in Ungaria.  Cei cu mai multi bani au profitat de reducerile din Austria si spun ca a meritat.  Astfel, ei si-au cumparat cizme cu 10-15 euro, pulovere cu 5 euro si alte haine de sezon la preturi foarte bune.  In timp ce in Arad doar 10 magazine vor face reduceri in aceasta perioada si nici acelea foarte mari, aradenii s-au resemnat si au plecat sa-si faca cumparaturi de la cei ce fac reduceri adevarate. Preturi - Mai ieftin si mai european Marile magazine din Szeged au facut in aceasta perioada reduceri de preturi de pana la 70%.  De la haine la detergenti si pana la produse alimentare, toate sunt mai ieftine decat in magazinele romanesti. Scurta groasa de iarna - 350 000 lei Palton matlasat - 400.000 de lei Pulovere si ghete de iarna - sub 500 000 de lei Paltoane - intre 800 000 de lei si 1, 5 milioane de lei Tricouri cu maneci lungi - 100 000 de lei Blugi - 150 000 de lei Portocale - 17 000 de lei/kg Mere - 11 000 de lei Oua - 2600 lei/bucata Pulpe de pui - 60 000 de lei/kg Pulpe de curcan - 50 000 de lei/kg Vin de Tokay din 2003 - 50 000 de lei Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Interviu cu Anemona Niculescu, protagonista telenovelei - Cu ce ocazie te afli la Arad? - Am venit aici sa filmez un spot publicitar pentru niste prieteni de-ai mei. Am mai filmat cu Millo, regizorul acestui spot, intr-un video-clip cu cei de la formatia Pacifica. - Cum se impaca actrita de la Teatrul National cu cea din telenovele? - Teatrul, filmul si telenovela sunt pentru mine trei servicii diferite. - Cum a fost trecerea de la muzica, din formatia ASIA, la actorie? - Eu eram la facultatea de actorie dinainte de a ma ocupa de muzica. Muzica este pentru mine doar un hobby si dorinta mea este aceea de a fi o buna actrita. Totusi, tin foarte mult sa fac si muzica, chiar m-am apucat de un proiect. Voi face un album cu Laurentiu Duta. Am inregistrat pana acum o piesa cu DMS -"Cumva, candva" se numeste piesa - si inca o piesa cu "Provincialii" din Focsani. Piesa se numeste "Noaptea pe covor", iar lansarea va fi in preajma Zilei Indragostitilor. - Ce inseamna pentru tine rolul din "Secretul Mariei"? - Este un rol important. L-am castigat prin munca si ma bucur ca l-am castigat, pentru ca am vrut sa dobandesc experienta si in televiziune. A juca in teatru si a juca in televiziune sunt lucruri diferite. - Ce proiecte de viitor ai? - Imi doresc sa joc in cat mai multe productii, fie telenovele, fie filme sau teatru. Vreau sa capat experienta, sa fiu o actrita cat mai buna, pentru ca sunt la inceput de drum. - Un mesaj pentru cititori... - Multa sanatate, fericire si ramaneti alaturi de noi, pentru a urmari "Secretul Mariei"! M.A. - Agenda zilei

Dupa ce in august 2005 Guvernul - prin Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania - a decis restituirea unor bunuri imobile din Arad care au apartinut Parohiei Romano-Catolice, Episcopia Romano-Catolica de Timisoara instiinta primaria Arad, la sfarsitul lunii noiembrie, ca au fost retrocedate cinci imobile. Acum, primaria Arad urmeaza sa transmita, in urmatoarele zile, prin protocol, cele cinci imobile in care in prezent functioneaza trei unitati de invatamant: doua scoli si o gradinita. Trei imobile in care functioneaza Liceul teoretic "A. M. Guttenbrunn" (liceul german), situate in Aradul Nou pe Calea Timisorii la numerele 77, 88 si 93 si un imobil in care functioneaza Gradinita cu program normal nr. 15 (situat in acelasi cartier, pe Calea Timi-sorii nr.74) vor fi transmise catre Parohia Romano-Catolica din Aradul Nou. De asemenea, imobilul de la numarul 22 din strada Varful cu Dor, in care functioneaza Grupul Scolar "Csiki Gergely" (liceul maghiar) va fi transmis Parohiei Romano - Catolice din Arad. Aceste cinci imobile vor fi scoase din domeniul public al municipiului si transmise prin protocol de predare-primire noului proprietar. Conform legii, unitatile de invatamant in cauza vor ramane in continuare in aceleasi locatii, ca si chiriasi, timp de cinci ani. Chiriile lunare stabilite de Guvern in asemenea situatii sunt 5000 lei vechi/metru patrat, in cazul cladirilor, respectiv 1000 lei/mp, in cazul terenului aferent. "Chiriile vor fi platite de primarie din bugetul local. Parintii si copiii nu trebuie sa se sperie, fiindca nu e o situatie de genul ca maine imobilele trebuie parasite. Se vor cauta solutii convenabile pentru rezolvarea situatiilor. Se vor cauta noi locatii, in functie de numarul scolarilor din urmatorii ani", spune Marius Göndör, inspector scolar general. Gerlinde Knap - Adevarul