Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Joi, 19 ianuarie 2006
Stirile TVA aici
  • Pietele Aradului, in 2006 - Interviu cu ec. Daniela Sabau, director al S.C. Targuri, Oboare, Piete Arad S.A.

Piata Catedralei a fost prima locatie modernizata - Virtual Arad News (c)2006Profit de 2,5 ori mai mare
Sunteti director general al SC TOP SA de opt luni de zile. Ce ati realizat in aceasta perioada?
Ceea ce am realizat se poate vedea dupa cifra de afaceri. La 31 decembrie 2005, aceasta era de 43 de miliarde, in timp ce la sfarsitul anului 2004, cifra de afaceri era de 31 de miliarde. Profitul estimat pe 2005 este de zece miliarde, fata de patru miliarde in 2004. Cresteri se observa si la nivelul incasarilor lunare din piete. Fiecare luna o compar cu luna anului trecut, luna anului trecut o ponderez cu indicii pe care ii cere pentru a-i aduce la zi, la grad de egalitate - ca sa nu existe discutii ca au fost alte tarife - si atunci se poate face diferenta si se vede ca in fiecare luna incasarile au crescut.
Cum se explica aceste cresteri?
Am fost permanent in piete. Iar cei din piete mi-au simtit permanent prezenta acolo. Nu au putut sa triseze. Am creat sentimentul ca... "nu se stie pe unde e, poate apare acum", seara, noaptea, ceva gen fata morgana... Am fost in foc continuu si acesta a fost rezultatul. Dar, probabil, si-au dat seama si ei ca societatea trebuie sa existe, sa mearga inainte cu profit si atunci s-au aliniat ideilor mele. Nu zic ca nu mai sunt si elemente care vin mai greu din urma, dar pana la urma sita le va cerne. Nu lasam nimanui cale de a scapa.
Ce proiecte aveti pentru aceast an?
Am de gand - cu sprijinul Primariei si al celorlalti colaboratori - sa infiintam doua piete noi, in Gradiste si Alfa. Apoi este piata de gros care cred ca devine o dorinta a intregului oras - o doresc si eu si vreau sa fie rea-lizata. Modernizarea Pietei Obor este, de asemenea, o prioritate. Vom vedea cum putem demara aceste proiecte din punct de vedere financiar, caci profitul nostru de zece miliarde, desi bun, raportat la cifra de afaceri, fata de proiectele pe care le avem este un profit mic.
Si atunci, ce solutii aveti pentru finantarea acestor proiecte?
Atragerea altor fonduri si, poate, in ultima instanta, niste credite. Vom vedea daca are si Primaria posibilitati sa ne ajute...
Piata de gros
Care este cel mai important proiect, dintre cele amintite de dvs.?
Piata de gros ramane, deocamdata, in studiu de piata pentru ca este un proiect de anvergura. Trebuie sa ma intalnesc cu producatorii din zona care vor fi principalii utilizatori ai acestei piete de gros, cu cei care sunt interesati sa se aprovizioneze de acolo si ma refer la supermarketuri, restaurante... absolut tot ce intra in acest ciclu. Trebuie sa vad care este parerea lor si sa tin cont de ea si pe urma sa gandim putin mai departe. Pentru ca trebuie sa gandim piata de gros etapa cu etapa, ca sa nu dea gres.
Piata Obor urmeaza sa fie adusa la standarde europene Despre ce investitie este vorba in privinta pietei de gros?
Nu as vrea sa estimez, dar piata de gros din Timisoara ajunge la 2,8 milioane de euro.
Avem noi nevoie de una similara celei din Timisoara?
Da, eu spun ca avem nevoie, dat fiind ca avem traditie in legumicultura, pomicultura... in absolut tot ce tine de productia agricola, fata de Timisoara.
Ce inseamna, de fapt, "piata de gros"?
Este locul in care producatorul vine sa-si desfaca marfa en-gros, nu cu kilogramul, nu cu sacul, ci cu zeci sau sute de kilograme. In piata de gros sunt spatii de depozitare, cu camere frig - astea, de fapt, costa cel mai mult -, de unde vin si se aprovizioneaza cei care au nevoie - de la supermarketuri, de la restaurante -, in cantitatea necesara. Acest lucru se intampla in doua-trei ore din zi, de regula dimineata. Piata de gros se intinde pe o suprafata mai mare, ca sa poata sa absoarba cantitati mari de marfa, dar trebuie segmentata si gandita la capacitatea de care ar fi nevoie. Pentru asta sunt necesare discutiile cu producatorii.
Unde ar putea fi amenajata piata de gros?
Trebuie amenajata intr-un loc in care nu avem restrictii de tonaj cu circulatia. In oras nu se poate intra cu masina mare, deci poate fi ridicata numai undeva in afara orasului, eventual pe soseaua de centura. Chiar am demarat unele pre-negocieri pentru niste terenuri. Dar trebuie gandita astfel incat sa vina spre ea toate caile de acces - si de la Curtici, si de la Oradea si din partea dinspre Timisoara -, sa fie ca un punct terminus.
Fata noua pentru Piata Obor
Ce se va vedea nou, in acest an, in pietele din municipiul Arad?
Piata Obor constituie o prioritate. Situatia de acolo cere o modernizare. Eu am facut un buget, un plan de investitii pe care il voi prezenta Consiliului de Administratie si AGA si, probabil prin martie, vor incepe lucrarile. Vreau sa aducem aceasta piata la un standard cat de cat normal, atat cat se poate impune acolo civilizatie si normalitate. Vrem sa inlocuim copertinele, mesele din beton... Si eu zic ca daca noi incepem sa le oferim conditii, va trebui sa se adapteze si utilizatorii pietei dupa ceea ce noi oferim, vor fi constransi sa se adapteze. Vom avea doua-trei proiecte si vom vedea care va fi cel mai adaptat locului. Piata Obor are 3,5 hectare de suprafata si necesita foarte multi bani. O sa o luam pe etape, incepem de la randurile acoperite... Va fi o investitie de zece miliarde intr-o prima faza. Vrem sa se poata observa o alta viziune si un alt look pentru aceasta piata, unul mai apropiat de cel european.
Va aduce cu ea aceasta modernizare si o taxa mai mare pentru intrarea in piata?
Deocamdata, ca intrare, probabil ca nu. Dar ma gandesc ca va fi o crestere a taxei de loc. Piata Obor atrage foarte multa lume, ca un magnet. Pe langa cei care doresc sa cumpere, multa lume se plimba doar ca sa vada sau, pur si simplu, sa socializeze.
Se va lucra, in paralel cu Piata Obor, si in Gradiste sau Alfa?
Asa va arata Piata "Mihai Viteazul" dupa modernizare Piata din Gradiste vreau sa o demaram cat mai repede, ca e o piata relativ micuta. Ea functioneaza acum neautorizat si ar trebui sa o aducem in legalitate. Va ramane in acelasi loc, dar va fi o mica extindere pe un spatiu care apartine Primariei, ca sa ii dam, totusi, o forma de piata. Punem copertinele, facem pavimentul, aliniem mesele si... organizam, caci acolo nu se prea stie cine ce vinde si de unde. Vom crea conditii de igiena si de securitate pentru ca altfel nici n-am putea fi autorizati. Totul ar costa cam doua miliarde si jumatate. Vreau sa demaram lucrarile pana la jumatatea anului.
Cu piata din Alfa ce se intampla?
In Alfa trebuie sa vedem exact cum stam cu locatia. Probabil ca dupa jumatatea anului incolo, ne vom ocupa de ea. E clar ca trebuie amenajata o piata si acolo, pentru ca o cere cartierul. Ideea este ca in toate cartierele sa avem macar o piata, fie ea si de dimensiuni mai mici. Aradul Nou este un cartier descoperit din acest punct de vedere, dar se afla in atentia noastra pentru anii urmatori.
Autoeducatie si constrangere
In scurt timp, vom intra in Uniunea Europeana. Sunt pietele noastre pregatite pentru aceasta?
Asta vrem, sa nu ne prinda nepregatiti intrarea in UE. Tot ceea ce facem nou, de-acuma, aliniem la standarde europene. N-as vrea sa modificam dupa aceea sau sa fim nevoiti sa inchidem piete.
Cum ar trebui sa arate o piata... europeana?
In primul rand, trebuie sa intruneasca normele si conditiile de igiena - apa, grup social. Utilizatorii pietelor ar trebuie sa fie constiinciosi si sa-si pastreze locul in care lucreaza cat mai curat. Acum avem o problema aici - mananca seminte, le lasa cojile pe jos, lasa resturi... Ei trebuie sa se autoeduce. Noi le ofe-rim conditiile unei piete normale, civilizate, ei trebuie sa o foloseasca civilizat si sa o lase la fel.
Credeti ca vor reusi oamenii sa se schimbe intratat, intr-un an-doi?
Mi-as dori, dar nu cred.
Si-atunci?
Atunci, vom impune un regulament de functionare a pietei pe care utilizatorii vor trebui sa-l respecte. Daca nu-l respecta, risca sa fie penalizati. Apoi, vom conlucra cu celelalte organe care isi desfasoara activitatea in piata - Pompieri, Sanitar-veterinari, Protectia Consumatorilor - ca sa poata sa iasa o treaba buna. Dar eu cred ca utilizatorii pietelor vor reusi, pana la urma, sa se adapteze noilor conditii, pentru ca n-au alta solutie.

Diana Dutu - Adevarul

  • Super politistele din Arad intra in actiune

Patrulele mixte vor cuprinde si noile absolvente ale Academiei de PolitieInspectoratul Judetean de Politie Arad a gasit o modalitate eficienta pentru a-si imbunatati imaginea - cu ajutorul femeilor politist. 
Sunt tinere si par mai degraba fotomodele, decat agenti de politie. 
Doua dintre ele vor da amenzi soferilor indisciplinati, iar alte cinci vor da piept, in strada, cu infractorii. 
Este pentru prima data cand, in Arad, sunt angajate femei la Biroul de Ordine Publica. 
Seful politiei aradene are numai cuvinte de lauda pentru mai tinerele sale subordonate. 
Au fost cele mai bune din cei 250 de candidati ce s-au prezentat la examenul de intrare in politie in tarile UE, 20 la suta dintre politisti sunt femei. 
In Romania statisticile arata cu totul altfel. 
Tocmai de aceea, in ultimele luni, tot mai multe femei au fost angajate in politie. 
"Si tatal meu e politist si am invajat foarte mult de la el si inca mai am de invajat. El m-a determinat sa aleg aceasta meserie, dar a fost si dorinta mea", a declarat agentul Andreea Popovici. 
Cei mai incantati de prezenta politistelor in strada sunt barbatii. 
"In uniforma e acelasi lucru, fie ca esti barbat sau femeie si nu mi-e frica, ca femeie, sa fac o munca pe care o faceau doar barbatii", a declarat agentul Mihaela Iacob. 
"Am facut si cateva cursuri de karate si daca sunt finuta, nu inseamna ca nu pot sa fiu si dura", a declarat agentul Gianina Iercosan.
Cat despre politisti, acestia nu par sa fie invidiosi pe colegele lor tinere si frumoase. 
Cele sapte politiste au dat doar tonul. 
La inspectoratul de politie din Arad vor fi angajate in continuare femei pe posturi ce pana acum reveneau doar barbatilor.

Florin Marusca - Agenda zilei

  • Subventionarea vacilor scumpeste laptele

Crescatorii de taurine vor beneficia de subventii din partea statuluiModificarile aduse de Ministerul Agriculturii in ceea ce priveste politica de subventionare a laptelui au starnit un val de nemultumiri in randul fermierilor.
Acestia sustin ca subventionarea pe cap de animal si nu pe litrul de lapte, asa cum era sistemul pana anul acesta, le aduce cu pana la 50% mai putini bani decat anul trecut. 
De aceste sume vor beneficia de aproximativ doua ori mai multi fermieri.
Din datele ministerului de resort, pe vechea formula au primit subventii in jur de 350.000 de fermieri, fata de 800.000 cat ar trebui sa primeasca bani anul acesta. 
"De acest sprijin vor beneficia mai multi, dar nu se incurajeaza performanta pentru ca primim cu 40-50% mai putin decat anul trecut", ne-a declarat Traian Salajanu, presedintele Asociatiei Generale a Crescatorilor de Taurine-filiala Arad.
Efecte pe termen lung
Subventiile acordate de Ministerul Agriculturii variaza intre 1 si 2 milioane de lei vechi pe cap de vita, la care se poate adauga un sprijin financiar cuprins intre 1 si 3 milioane de lei vechi in cazul in care, spre exemplu, animalul este certificat ecologic. 
Anul trecut, sprijinul financiar se ridica, in functie de zona, intre 1.400 de lei pe litru si 1.800 de lei pe litru.
Conform producatorilor, reducerea cuantumului subventiilor ar putea avea efecte in lant, astfel incat, in perioada urmatoare, am putea asista la majorarea pretului la lapte. 
De asemenea, acestia iau in calcul si posibilitatea proliferarii pietei negre. 
"De acum incolo, cu siguranta, se va duce mai putin lapte la procesatori, ceea ce presupune costuri mai mari pentru acestia si, implicit, necesitatea de a majora preturile la consumatorul final", este de parere Valeriu Steriu, presedintele patronatului din industria laptelui.
Potrivit acestuia, noul sistem de subventionare pune in pericol realizarea cotei de lapte procesat, care se ridica, conform negocierilor cu UE, la 1,2 miliarde de litri.

Alina Stanciu - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

  • Gala Strauss

La Filarmonica Arad au rasunat si compozitiile lui Johann Strauss-fiulDupa un turneu lung si probabil obositor, orchestra Filarmonicii aradene si-a regasit locul pe scena Platului Cultural in fata unei sali arhipline.
Formatia condusa de dr. Dorin Frandes a sustinut un atragator program cu lucrari in majoritate ale lui Johann Strauss-fiul, doua ale lui Josef, fratele sau si alte doua ale lui J. Strauss-tatal.
Cele doua parti ale manifestarii au inceput cu cate o uvertura. Cea a operetei Liliacul, ce se canta de 132 de ani (premiera bucuresteana avand loc doar la 16 ani dupa cea vieneza), uvertura care a incantat si de acesta data prin avantul ei stralucitor. Uvertura operetei Voievodul tiganilor, cu o cariera scenica aproape la fel de veche, a cucerit prin relevarea expresivitatii melodismului straussian.
Sirul de valsuri demult celebre s-a deschis cu Valsul imperial, perceput la vremea sa (1889) ca simbol al legaturii dintre monarhiile austriaca si germana, de unde numele, piesa in sine primind o viata proprie ca una dintre perlele muzicii de divertisment.
Voci de primavara, valsul op. 410, conceput initial cu text, a avut parte de o interpretare in varianta orchestrata si prezentata in premiera de Eduard Strauss. Si valsul op. 333, Vin, femei si cantec, compus de Johann pentru cor cu acompaniament, a fost preluat de orchestra lui Dorin Frandes in varianta simfonica, primita cu entuziasm de aradeni.
Fluviul ce ar putea fi socotit una dintre principalele axe culturale ale Europei, l-a inspirat pe Johann Strauss in An der schoenen blauen Donau (Dunarea albastra ii zicem noi pe scurt). Lucrarea devenita emblematica, ce nu poate lipsi dintr-un asemenea program, a incantat si pe cei ce o cunosc demult si pe cei ce au ascultat-o prima oara.
Seria de polci a inceput cu Trisch Trasch op.214, schitata in ultimul sezon petrecut de J. Strauss la Sankt Petersburg in Rusia, ea a cucertit pe aradeni prin prospetimea si nuanta umoristica redata cu dezinvotura de orchestra.
Polka schnell Tren de placere, pregatita pentru un bal al industriasilor, cu sugerarea semnalelor conductorului si alta, tot rapida, Tik Tak, alcatuita din diverse melodii din opereta Liliacul, cu fluxul sau sonor irezistibil, au inviorat odata in plus multimea de auditori aflati in sala Palatului Cultural.
Succesul de acum 154 de ani al piesei dedicata sarbatorii de Sf. Ana, Annen Polka op 117 si celei numita La vanatoare, mai tarzie, a fost mereu reeditat, ca si la acest concert aradean. La fel de cuceritoare au fost interpretarile Marsului persan (dedicat sahului tarii respective, cantata si publicata initial in Rusia) si a glumei muzicale Perpetum mobile ale aceluiasi Johann Strauss fiul.
Polcii Pizzicato a lui Johann şi Josef Strauss i-a lipsit pe alocuri precizia, in schimb a fost redat farmecul aparte al lucrarii Feuerfest Polka francaise de Josef Strauss.
Orchestra lui Dorin Frandeş i-a atras pe aradeni in ritmul ameţitor al Galopului suspinului din creaţia lui Johann Strauss-tatal, inflacarandu-i in final cu Marşul lui Radetzky al aceluiaşi tata de familie muzicala, lucrare ce pecetluieşte totdeuna un succes in asemenea cazuri.

Hugo Hauptmann- Virtual Arad

  • Situatia bazei sportive "Gloria", sesizata la Comitetul Olimpic Roman?!

Stadionul Gloria a ramas in paragina - Virtual Arad News (c)2006Dupa ce Primaria a anuntat programul de finantare al bazelor sportive pe anul 2006, profesorul de atletism Traian Magheru, care activeaza la Clubul Sportiv Scolar Gloria de 35 de ani, este foarte revoltat si vrea sa sesizeze situatia bazei sportive la Comitetul Olimpic Roman.
Terenul cu pricina a fost lasat in paragina, cu toate ca rectorul Universitatii de Vest "Vasile Goldis", Aurel Ardelean, spune ca s-au investit trei miliarde in zona.
Aspectul cel mai dureros este ca primarul Gheorghe Falca nu stie sau nu vrea sa stie ca baza se afla in proprietatea municipalitatii!
Viceprimarul Aradului spune ca universitatea este raspunzatoare direct, deoarece a primit gratuit in administrare, in urma unei hotarari de Consiliu Local, baza sportiva "Gloria", Tiberiu Dekany confirmand faptul ca terenul se afla in proprietatea municipalitatii.
Varianta universitatii este si mai intortocheata, rectorul Ardelean spunand ca in contractul semnat cu primaria, UVVG s-a angajat sa investeasca in teren o anumita suma de bani, dupa care urma sa se dea nastere unui parteneriat public privat, format din universitate, primarie si Consiliul Judetean.
Cum acest lucru nu s-a intamplat, totul a fost lasat de izbeliste si asa zisa baza sportiva, care arata acum ca dupa razboi, naste scandaluri dupa scandaluri.
Profesorul Magheru are chiar banuieli ca edilii locali vor sa vanda acel teren si sa ridice in zona un cartier de case de lux.

S.H. - Observator


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]