|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Joi,
19 ianuarie 2006 |
|
- Pietele
Aradului, in 2006 - Interviu cu ec. Daniela Sabau,
director al S.C. Targuri, Oboare, Piete Arad S.A.
|
|
Profit
de 2,5 ori mai mare
– Sunteti director general al SC TOP SA de
opt luni de zile. Ce ati realizat in aceasta perioada?
– Ceea ce am realizat se poate vedea dupa cifra
de afaceri. La 31 decembrie 2005, aceasta era de 43
de miliarde, in timp ce la sfarsitul anului 2004,
cifra de afaceri era de 31 de miliarde. Profitul estimat
pe 2005 este de zece miliarde, fata de patru miliarde
in 2004. Cresteri se observa si la nivelul incasarilor
lunare din piete. Fiecare luna o compar cu luna anului
trecut, luna anului trecut o ponderez cu indicii pe
care ii cere pentru a-i aduce la zi, la grad de egalitate
- ca sa nu existe discutii ca au fost alte tarife
- si atunci se poate face diferenta si se vede ca
in fiecare luna incasarile au crescut.
– Cum se explica aceste cresteri?
– Am fost permanent in piete. Iar cei din piete mi-au
simtit permanent prezenta acolo. Nu au putut sa triseze.
Am creat sentimentul ca... "nu se stie pe
unde e, poate apare acum", seara, noaptea,
ceva gen fata morgana... Am fost in foc continuu si
acesta a fost rezultatul. Dar, probabil, si-au dat
seama si ei ca societatea trebuie sa existe, sa mearga
inainte cu profit si atunci s-au aliniat ideilor mele.
Nu zic ca nu mai sunt si elemente care vin mai greu
din urma, dar pana la urma sita le va cerne. Nu lasam
nimanui cale de a scapa.
– Ce proiecte aveti pentru aceast an?
– Am de gand - cu sprijinul Primariei si al celorlalti
colaboratori - sa infiintam doua piete noi, in Gradiste
si Alfa. Apoi este piata de gros care cred ca devine
o dorinta a intregului oras - o doresc si eu si vreau
sa fie rea-lizata. Modernizarea Pietei Obor este,
de asemenea, o prioritate. Vom vedea cum putem demara
aceste proiecte din punct de vedere financiar, caci
profitul nostru de zece miliarde, desi bun, raportat
la cifra de afaceri, fata de proiectele pe care le
avem este un profit mic.
– Si atunci, ce solutii aveti pentru finantarea acestor
proiecte?
– Atragerea altor fonduri si, poate, in ultima instanta,
niste credite. Vom vedea daca are si Primaria posibilitati
sa ne ajute...
Piata de gros
– Care este cel mai important proiect, dintre
cele amintite de dvs.?
– Piata de gros ramane, deocamdata, in studiu de piata
pentru ca este un proiect de anvergura. Trebuie sa
ma intalnesc cu producatorii din zona care vor fi
principalii utilizatori ai acestei piete de gros,
cu cei care sunt interesati sa se aprovizioneze de
acolo si ma refer la supermarketuri, restaurante...
absolut tot ce intra in acest ciclu. Trebuie sa vad
care este parerea lor si sa tin cont de ea si pe urma
sa gandim putin mai departe. Pentru ca trebuie sa
gandim piata de gros etapa cu etapa, ca sa nu dea
gres.
–
Despre ce investitie este vorba in privinta pietei
de gros?
– Nu as vrea sa estimez, dar piata de gros din Timisoara
ajunge la 2,8 milioane de euro.
– Avem noi nevoie de una similara celei din Timisoara?
– Da, eu spun ca avem nevoie, dat fiind ca avem
traditie in legumicultura, pomicultura... in absolut
tot ce tine de productia agricola, fata de Timisoara.
– Ce inseamna, de fapt, "piata de gros"?
– Este locul in care producatorul vine sa-si desfaca
marfa en-gros, nu cu kilogramul, nu cu sacul, ci cu
zeci sau sute de kilograme. In piata de gros sunt
spatii de depozitare, cu camere frig - astea, de fapt,
costa cel mai mult -, de unde vin si se aprovizioneaza
cei care au nevoie - de la supermarketuri, de la restaurante
-, in cantitatea necesara. Acest lucru se intampla
in doua-trei ore din zi, de regula dimineata. Piata
de gros se intinde pe o suprafata mai mare, ca sa
poata sa absoarba cantitati mari de marfa, dar trebuie
segmentata si gandita la capacitatea de care ar fi
nevoie. Pentru asta sunt necesare discutiile cu producatorii.
– Unde ar putea fi amenajata piata de gros?
– Trebuie amenajata intr-un loc in care nu avem
restrictii de tonaj cu circulatia. In oras nu se poate
intra cu masina mare, deci poate fi ridicata numai
undeva in afara orasului, eventual pe soseaua de centura.
Chiar am demarat unele pre-negocieri pentru niste
terenuri. Dar trebuie gandita astfel incat sa vina
spre ea toate caile de acces - si de la Curtici, si
de la Oradea si din partea dinspre Timisoara -, sa
fie ca un punct terminus.
Fata noua pentru Piata Obor
– Ce se va vedea nou, in acest an, in pietele
din municipiul Arad?
– Piata Obor constituie o prioritate. Situatia
de acolo cere o modernizare. Eu am facut un buget,
un plan de investitii pe care il voi prezenta Consiliului
de Administratie si AGA si, probabil prin martie,
vor incepe lucrarile. Vreau sa aducem aceasta piata
la un standard cat de cat normal, atat cat se poate
impune acolo civilizatie si normalitate. Vrem sa inlocuim
copertinele, mesele din beton... Si eu zic ca daca
noi incepem sa le oferim conditii, va trebui sa se
adapteze si utilizatorii pietei dupa ceea ce noi oferim,
vor fi constransi sa se adapteze. Vom avea doua-trei
proiecte si vom vedea care va fi cel mai adaptat locului.
Piata Obor are 3,5 hectare de suprafata si necesita
foarte multi bani. O sa o luam pe etape, incepem de
la randurile acoperite... Va fi o investitie de zece
miliarde intr-o prima faza. Vrem sa se poata observa
o alta viziune si un alt look pentru aceasta piata,
unul mai apropiat de cel european.
– Va aduce cu ea aceasta modernizare si o taxa
mai mare pentru intrarea in piata?
– Deocamdata, ca intrare, probabil ca nu. Dar
ma gandesc ca va fi o crestere a taxei de loc. Piata
Obor atrage foarte multa lume, ca un magnet. Pe langa
cei care doresc sa cumpere, multa lume se plimba doar
ca sa vada sau, pur si simplu, sa socializeze.
– Se va lucra, in paralel cu Piata Obor, si in
Gradiste sau Alfa?
–
Piata din Gradiste vreau sa o demaram cat mai repede,
ca e o piata relativ micuta. Ea functioneaza acum
neautorizat si ar trebui sa o aducem in legalitate.
Va ramane in acelasi loc, dar va fi o mica extindere
pe un spatiu care apartine Primariei, ca sa ii dam,
totusi, o forma de piata. Punem copertinele, facem
pavimentul, aliniem mesele si... organizam, caci acolo
nu se prea stie cine ce vinde si de unde. Vom crea
conditii de igiena si de securitate pentru ca altfel
nici n-am putea fi autorizati. Totul ar costa cam
doua miliarde si jumatate. Vreau sa demaram lucrarile
pana la jumatatea anului.
– Cu piata din Alfa ce se intampla?
– In Alfa trebuie sa vedem exact cum stam cu locatia.
Probabil ca dupa jumatatea anului incolo, ne vom ocupa
de ea. E clar ca trebuie amenajata o piata si acolo,
pentru ca o cere cartierul. Ideea este ca in toate
cartierele sa avem macar o piata, fie ea si de dimensiuni
mai mici. Aradul Nou este un cartier descoperit din
acest punct de vedere, dar se afla in atentia noastra
pentru anii urmatori.
Autoeducatie si constrangere
– In scurt timp, vom intra in Uniunea Europeana.
Sunt pietele noastre pregatite pentru aceasta?
– Asta vrem, sa nu ne prinda nepregatiti intrarea
in UE. Tot ceea ce facem nou, de-acuma, aliniem la
standarde europene. N-as vrea sa modificam dupa aceea
sau sa fim nevoiti sa inchidem piete.
– Cum ar trebui sa arate o piata... europeana?
– In primul rand, trebuie sa intruneasca normele
si conditiile de igiena - apa, grup social. Utilizatorii
pietelor ar trebuie sa fie constiinciosi si sa-si
pastreze locul in care lucreaza cat mai curat. Acum
avem o problema aici - mananca seminte, le lasa cojile
pe jos, lasa resturi... Ei trebuie sa se autoeduce.
Noi le ofe-rim conditiile unei piete normale, civilizate,
ei trebuie sa o foloseasca civilizat si sa o lase
la fel.
– Credeti ca vor reusi oamenii sa se schimbe intratat,
intr-un an-doi?
– Mi-as dori, dar nu cred.
– Si-atunci?
– Atunci, vom impune un regulament de functionare
a pietei pe care utilizatorii vor trebui sa-l respecte.
Daca nu-l respecta, risca sa fie penalizati. Apoi,
vom conlucra cu celelalte organe care isi desfasoara
activitatea in piata - Pompieri, Sanitar-veterinari,
Protectia Consumatorilor - ca sa poata sa iasa o treaba
buna. Dar eu cred ca utilizatorii pietelor vor reusi,
pana la urma, sa se adapteze noilor conditii, pentru
ca n-au alta solutie.
Diana
Dutu - Adevarul
|
|
- Super
politistele din Arad intra in actiune
|
|
Inspectoratul
Judetean de Politie Arad a gasit o modalitate eficienta
pentru a-si imbunatati imaginea - cu ajutorul femeilor
politist.
Sunt tinere si par mai degraba fotomodele, decat agenti
de politie.
Doua dintre ele vor da amenzi soferilor indisciplinati,
iar alte cinci vor da piept, in strada, cu infractorii.
Este pentru prima data cand, in Arad, sunt angajate
femei la Biroul de Ordine Publica.
Seful politiei aradene are numai cuvinte de lauda
pentru mai tinerele sale subordonate.
Au fost cele mai bune din cei 250 de candidati ce
s-au prezentat la examenul de intrare in politie in
tarile UE, 20 la suta dintre politisti sunt femei.
In Romania statisticile arata cu totul altfel.
Tocmai de aceea, in ultimele luni, tot mai multe femei
au fost angajate in politie.
"Si tatal meu e politist si am invajat foarte
mult de la el si inca mai am de invajat. El m-a determinat
sa aleg aceasta meserie, dar a fost si dorinta mea",
a declarat agentul Andreea Popovici.
Cei mai incantati de prezenta politistelor in strada
sunt barbatii.
"In uniforma e acelasi lucru, fie ca esti
barbat sau femeie si nu mi-e frica, ca femeie, sa
fac o munca pe care o faceau doar barbatii",
a declarat agentul Mihaela Iacob.
"Am facut si cateva cursuri de karate si daca
sunt finuta, nu inseamna ca nu pot sa fiu si dura",
a declarat agentul Gianina Iercosan.
Cat despre politisti, acestia nu par sa fie invidiosi
pe colegele lor tinere si frumoase.
Cele sapte politiste au dat doar tonul.
La inspectoratul de politie din Arad vor fi angajate
in continuare femei pe posturi ce pana acum reveneau
doar barbatilor.
Florin
Marusca - Agenda zilei
|
|
- Subventionarea
vacilor scumpeste laptele
|
|
Modificarile
aduse de Ministerul
Agriculturii in ceea ce priveste politica de subventionare
a laptelui au starnit un val de nemultumiri in randul
fermierilor.
Acestia sustin ca subventionarea pe cap de animal
si nu pe litrul de lapte, asa cum era sistemul pana
anul acesta, le aduce cu pana la 50% mai putini bani
decat anul trecut.
De aceste sume vor beneficia de aproximativ doua ori
mai multi fermieri.
Din datele ministerului de resort, pe vechea formula
au primit subventii in jur de 350.000 de fermieri,
fata de 800.000 cat ar trebui sa primeasca bani anul
acesta.
"De acest sprijin vor beneficia mai multi,
dar nu se incurajeaza performanta pentru ca primim
cu 40-50% mai putin decat anul trecut", ne-a
declarat Traian Salajanu, presedintele Asociatiei
Generale a Crescatorilor de Taurine-filiala Arad.
Efecte pe termen lung
Subventiile acordate de Ministerul Agriculturii
variaza intre 1 si 2 milioane de lei vechi pe cap
de vita, la care se poate adauga un sprijin financiar
cuprins intre 1 si 3 milioane de lei vechi in cazul
in care, spre exemplu, animalul este certificat ecologic.
Anul trecut, sprijinul financiar se ridica, in functie
de zona, intre 1.400 de lei pe litru si 1.800 de lei
pe litru.
Conform producatorilor, reducerea cuantumului subventiilor
ar putea avea efecte in lant, astfel incat, in perioada
urmatoare, am putea asista la majorarea pretului la
lapte.
De asemenea, acestia iau in calcul si posibilitatea
proliferarii pietei negre.
"De acum incolo, cu siguranta, se va duce
mai putin lapte la procesatori, ceea ce presupune
costuri mai mari pentru acestia si, implicit, necesitatea
de a majora preturile la consumatorul final",
este de parere Valeriu Steriu, presedintele patronatului
din industria laptelui.
Potrivit acestuia, noul sistem de subventionare pune
in pericol realizarea cotei de lapte procesat, care
se ridica, conform negocierilor cu UE, la 1,2 miliarde
de litri.
Alina
Stanciu - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
|
|
|
Dupa
un turneu lung si probabil obositor, orchestra Filarmonicii
aradene si-a regasit locul pe scena Platului Cultural
in fata unei sali arhipline.
Formatia condusa de dr. Dorin Frandes a sustinut
un atragator program cu lucrari in majoritate ale
lui Johann Strauss-fiul, doua ale lui Josef, fratele
sau si alte doua ale lui J. Strauss-tatal.
Cele doua parti ale manifestarii au inceput cu cate
o uvertura. Cea a operetei Liliacul, ce se
canta de 132 de ani (premiera bucuresteana avand loc
doar la 16 ani dupa cea vieneza), uvertura care a
incantat si de acesta data prin avantul ei stralucitor.
Uvertura operetei Voievodul tiganilor, cu o
cariera scenica aproape la fel de veche, a cucerit
prin relevarea expresivitatii melodismului straussian.
Sirul de valsuri demult celebre s-a deschis cu Valsul
imperial, perceput la vremea sa (1889) ca simbol
al legaturii dintre monarhiile austriaca si germana,
de unde numele, piesa in sine primind o viata proprie
ca una dintre perlele muzicii de divertisment.
Voci de primavara, valsul op. 410, conceput
initial cu text, a avut parte de o interpretare in
varianta orchestrata si prezentata in premiera de
Eduard Strauss. Si valsul op. 333, Vin, femei si
cantec, compus de Johann pentru cor cu acompaniament,
a fost preluat de orchestra lui Dorin Frandes in varianta
simfonica, primita cu entuziasm de aradeni.
Fluviul ce ar putea fi socotit una dintre principalele
axe culturale ale Europei, l-a inspirat pe Johann
Strauss in An der schoenen blauen Donau (Dunarea
albastra ii zicem noi pe scurt). Lucrarea devenita
emblematica, ce nu poate lipsi dintr-un asemenea program,
a incantat si pe cei ce o cunosc demult si pe cei
ce au ascultat-o prima oara.
Seria de polci a inceput cu Trisch Trasch op.214,
schitata in ultimul sezon petrecut de J. Strauss la
Sankt Petersburg in Rusia, ea a cucertit pe aradeni
prin prospetimea si nuanta umoristica redata cu dezinvotura
de orchestra.
Polka schnell – Tren de placere, pregatita
pentru un bal al industriasilor, cu sugerarea semnalelor
conductorului si alta, tot rapida, Tik Tak,
alcatuita din diverse melodii din opereta Liliacul,
cu fluxul sau sonor irezistibil, au inviorat odata
in plus multimea de auditori aflati in sala Palatului
Cultural.
Succesul de acum 154 de ani al piesei dedicata sarbatorii
de Sf. Ana, Annen Polka op 117 si celei numita
La vanatoare, mai tarzie, a fost mereu reeditat,
ca si la acest concert aradean. La fel de cuceritoare
au fost interpretarile Marsului persan (dedicat
sahului tarii respective, cantata si publicata initial
in Rusia) si a glumei muzicale Perpetum mobile
ale aceluiasi Johann Strauss – fiul.
Polcii Pizzicato a lui Johann şi Josef
Strauss i-a lipsit pe alocuri precizia, in schimb
a fost redat farmecul aparte al lucrarii Feuerfest
Polka francaise de Josef Strauss.
Orchestra lui Dorin Frandeş i-a atras pe aradeni
in ritmul ameţitor al Galopului suspinului
din creaţia lui Johann Strauss-tatal, inflacarandu-i
in final cu Marşul lui Radetzky al aceluiaşi
tata de familie muzicala, lucrare ce pecetluieşte
totdeuna un succes in asemenea cazuri.
Hugo
Hauptmann-
Virtual Arad
|
|
- Situatia
bazei sportive "Gloria", sesizata
la Comitetul Olimpic Roman?!
|
|
Dupa
ce Primaria
a anuntat programul de finantare al bazelor sportive
pe anul 2006, profesorul de atletism Traian Magheru,
care activeaza la Clubul Sportiv Scolar Gloria de
35 de ani, este foarte revoltat si vrea sa sesizeze
situatia bazei sportive la Comitetul Olimpic Roman.
Terenul cu pricina a fost lasat in paragina, cu toate
ca rectorul Universitatii
de Vest "Vasile Goldis", Aurel
Ardelean, spune ca s-au investit trei miliarde in
zona.
Aspectul cel mai dureros este ca primarul Gheorghe
Falca nu stie sau nu vrea sa stie ca baza se afla
in proprietatea municipalitatii!
Viceprimarul Aradului spune ca universitatea este
raspunzatoare direct, deoarece a primit gratuit in
administrare, in urma unei hotarari de Consiliu Local,
baza sportiva "Gloria", Tiberiu Dekany
confirmand faptul ca terenul se afla in proprietatea
municipalitatii.
Varianta universitatii este si mai intortocheata,
rectorul Ardelean spunand ca in contractul semnat
cu primaria, UVVG s-a angajat sa investeasca in teren
o anumita suma de bani, dupa care urma sa se dea nastere
unui parteneriat public privat, format din universitate,
primarie si Consiliul Judetean.
Cum acest lucru nu s-a intamplat, totul a fost lasat
de izbeliste si asa zisa baza sportiva, care arata
acum ca dupa razboi, naste scandaluri dupa scandaluri.
Profesorul Magheru are chiar banuieli ca edilii locali
vor sa vanda acel teren si sa ridice in zona un cartier
de case de lux.
S.H.
- Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Informatia
Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|