Primarul Aradului a actionat in judecata, in 18 mai 2006, la Curtea de Apel Timisoara, Guvernul Romaniei si a atacat in contencios administrativ HG 35/2006 Va mai reamintim faptul ca Guvernul Romaniei a emis, in data de 3 februarie 2006, Hotararea 35, in care, in anexa 1c, sunt cuprinse date de identificare a suprafetelor de teren din domeniul public al statului care se dau in administrarea SCDCBA.  In acelasi act normativ este reglementata situatia a inca 11 statiuni de cercetare din Romania, toate (inclusiv cea din Arad) aflate in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu - Sisesti". Documente cu valoare de titlu de proprietate Atat dr. ing. Aurelia Salajeanu, cat si ec. Gheorghe Saplacan, directorul, respectiv contabilul-sef ai SCDCBA sustin cu acte ca, incepand cu anul 1899, terenul pe care isi desfasoara activitatea unitatea pe care o conduc dumnealor este proprietatea statului roman. Dumnealor ne-au mai prezentat, in ultimii ani, cand au mai fost incercari de a li se lua pamantul, au aratat si organelor de control (PNA, Curte de Conturi, Corp Control Guvern etc.), documente oficiale, atat in maghiara, cat si in limba romana, care atesta acest fapt. Cele mai importante documente, care ne-au captat atentia sunt:  1. "certificatul de nastere" a actualei statiuni de dezvoltare (de-a lungul vremii a avut zeci de denumiri), in fapt o carte in limba maghiara, tiparita in anul 1899, la Arad, si in care este mentionata pentru prima data "statiunea de la Ceala, pe o suprafata de aproximativ 900 de iugare, inchiriata de la trezorerie pe o perioada de 50 de ani", si  2. Monitorul Oficial nr. 172 din 1 august 1945, in care apare Legea 617, semnata de catre Regele Mihai I, privind infiintarea unei Facultati de Agronomie la Timisoara si care se "inregistreaza cu intreg inventarul lor: ferma Statului Ceala - Arad (...), trecute in patrimoniul statului pe baza Legii 137 din 1945". De la Arhivele Nationale ale Romaniei, conducerea statiunii aradene a mai obtinut o serie de documente din care reiese ca, de-a lungul vremii (1920, 1925, 1945 etc.), diverse suprafete care acum sunt in perimetrul statiunii au fost proprietatea statului. Trei peun loc "Este necesara o prezentare a situatiei terenului, adica a faptului ca terenul a fost dintotdeauna al statului roman, pentru ca acum nu mai putin de trei, hai sa le zic reprezentanti ai unor cetateni, sustin ca au acte care dovedesc ca ei au fost proprietari pe aceste pamanturi. Si, culmea, pe aceeasi parcela de teren sustin ca au acte de proprietate trei persoane diferite" - a spus Gheorghe Saplacan Si, pentru a fi mai convingator, ne-a pus la dispozitie doua acte oficiale, o comunicare de la Cabinetul individual avocat Mirela Boldan, si o plangere de la Cabinetul individual avocat Eugen Claudiu Vintila, ambele din Timisoara, ambele pretinzand ca reprezinta interesele catorva zeci de cetateni, prin care se solicita radierea din anexa 1c a HG 35/2006 a unor suprafete importante de teren.  In plus, pe aceeasi suprafata de teren, pe aceleasi pozitii, Gheorghe Falca vine cu o alta lista, validata de Comisia judeteana, pentru stabilirea dreptului de proprietate. Vazand toate acestea de mai sus, vine fireasca intrebare: cine a fost adevaratul proprietar pe, de exemplu, pozitia A 561, de 34,80 ha, cetateanul reprezentat de catre avocat Claudiu Eugen Vintila, cetateanul reprezentat de catre avocat Mirela Boldan, cetateanul pentru care se zbate primarul Falca sau statul roman? Poate, se va afla odata cu finalizarea proceselor. Miza terenului? Autostrada! Poate va intrebati de ce este asa mare bataie pentru pamantul respectiv?  Pentru a nu va prelungi asteptarea, va spunem ca pe acel teren va trece autostrada Nadlac - Bucuresti, tarusii fiind deja batuti.  Daca acum pamantul are o anumita valoare (deloc de neglijat), in viitorul nu foarte indepartat valoarea acestuia va creste semnificativ, va exploda pur si simplu.  Daca esti proprietar pe mare parte din suprafata respectiva, om te-ai facut! Ceea ce este curios este faptul ca (in cazul in care varianta conducerii SCDCBA, aceea ca statul roman este proprietarul terenului, este adevarata) se incearca cu deznadejde sa se treaca pamantul respectiv din proprietatea statului in proprietatea privata a municipiului Arad, pentru a fi retrocedat unor persoane, ca dupa aceea, odata cu inceperea lucrarilor la autostrada, acelasi pamant sa fie rascumparat de stat la preturi exorbitante! Se repeta istoria? Daca ar fi sa ne luam dupa unele surse, am spune ca acei fosti proprietari de teren (care nu au fost reimproprietariti din diverse motive, si care au fost trecuti de pe anexa de despagubiri in bani in anexa cu restituirea "in natura"), au fost contactati si chiar lamuriti de catre o persoana (din Timisoara, dar bine cunoscuta in Arad) sa vanda, inainte de a primi, faptic, pamantul despre care vorbim.  Daca acest lucru ar fi adevarat, se repeta povestea cu Vladilactul, daca vreti, cu IAS Fantanele, cu terenul de pe partea stanga de la intrarea in Arad dinspre Timisoara etc., operatiuni intamplate in perioada in care, in Arad, in fruntea orasului se afla Dorel Popa. Un amanunt care trebuie notat este acela ca nu numai Gheorghe Falca se "bate" pentru terenul de la SCDCBA, ci intentie serioasa a avut si predecesorul sau, PSD-istul Dorel Popa, ajutat in demersurile facute si de catre prefectul de atunci, Dan Vasile Ungureanu, actualmente senator PSD de Arad.  Numai ca, prin 2002-2003, desi erau la guvernare, nu s-a reusit operatiunea, meritul, daca putem sa-i spunem asa, fiind al Parchetului National Anticoruptie, al Corpului de Control al Guvernului, al Curtii de Conturi si al altora care au facut, in perioada respectiva, ample verificari asupra situatiei terenului administrat de catre SCDCBA. Romulus Dubat - Adevarul

Sapte categorii de titluri si distinctii ar putea fi oferite de Municipalitatea aradeana Pentru ca unele titluri si distinctii s-au acordat prea usor, iar oameni de valoare din Arad s-au ales cu confirmarea meritelor lor multe prea tarziu, si pentru ca nu exista reguli clare in domeniu, o parte a consilierilor locali propun acum un regulament de acordare a distinctiilor Aradului. Este vorba de alesii municipali Cristian Moisescu, Corneliu Padurean, Ionel Costin, Nagy Ghizela si Dorel Popa, care au propus un proiect de hotarare privind "Regulamentul pentru conferirea titlului de «Cetatean de onoare» si a altor titluri si distinctii personalitatilor cu merite deosebite", ce se afla acum la transparenta decizionala. Potrivit regulamentului gandit de consilieri, Municipalitatea ar urma sa ofere nu mai putin de 7 categorii de titluri si distinctii oamenilor cu adevarat importanti pentru oras.  Este vorba de titlul de "Cetatean de onoare", titlul "Pro Urbe", titlul de Excelenta, titlul "Omul Anului", Distinctia "Diploma de onoare". Distinctia "Diploma de fidelitate matrimoniala", de argint, aur si diamant, si distinctia "Diploma de centenar".  Aceste distinctii ar urma sa se acorde la propunerea primarului, consilierilor locali, persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul in care s-a afirmat cel propus (cu conditia preluarii propunerii ca initiativa a primarului sau al unor consilieri locali), oricaror persoane, cu conditia preluarii propunerii ca initiativa a primarului sau al unor consilieri locali, sau la propunerea unui numar de cel putin 5% din populatia cu drept de vot din municipiu. Cei cinci consilieri au stabilit si criteriile generale dupa care vor fi evaluati candidatii propusi: valoarea, competenta, moralitatea, compatibilitatea cu domeniul pentru care este propus, contributia deosebita in viata comunitatii si la prestigiul orasului. Titlul de "Cetatean de Onoare" reprezinta, in viziunea alesilor, cel mai inalt titlul acordat de CLM si ar reveni doar unor personalitati cu recunoastere nationala sau universala care si-au pus amprenta asupra dezvoltarii municipiului si a imaginii acestuia, celor care, prin realizarile lor deosebite au contribuit la prestigiul Aradului sau persoanelor care, prin actiunile lor, au preintampinat producerea de evenimente deosebit de grave, celor care au facut donatii sau actiuni umanitare, unor sportivi aradeni care au obtinut rezultate deosebite in competitii sportive internationale etc.  Titlul Pro Urbe reprezinta, potrivit alesilor, cel de-al doilea titlu onorific ca semnificatie si s-ar acorda "daca actiunile valoroase ale personalitatii propuse au o amploare mai diminuata in raport cu cele pentru care Consiliul Local considera necesar a acorda titlul de Cetatean de Onoare".  Titlul de Excelenta ar urma sa fie acordat in domenii precum literatura, arte vizuale, arta dramatica, muzica, mass-media, invatamant si sport, aproape toate cu mai multe subdiviziuni. Adriana Barbu - Observator

Un copil dat disparut dupa inundatiile de marti seara din comuna aradeana Brazi a fost gasit mort, ieri, in albia unui parau.  Ionel Stetcu, de 11 ani, fusese trimis de parinti sa aduca animalele de la pascut. El nu s-a mai intors insa acasa, fiind surprins de o viitura.  Echipe formate din politisti, jandarmi, padurari si sateni au inceput sa-l caute in zona. Cautarea a fost reluata ieri, iar cadavrul micutului a fost gasit pe un deal, prins in crengile rupte ale unui copac.  Potrivit primelor indicii, el a murit inecat in torentii formati in urma ploii.  Sorin Trocan - Evenimentul Zilei - (Editia de Vest)

Strandul cu apa termala din localitatea Dorobanti a fost luat cu asalt de iubitorii de apa termala, la aceasta stare de fapt contribuind cu brio temperaturile ridicate de afara. Asa se face ca, la sfarsitul saptamanii trecute, mai precis in zilele de sambata si duminica, aproximativ 2000 de persoane au calcat pragul bazei de agrement, bucurandu-se de apa termala, cu o temperatura de 61 de grade Celsius, de umbra binefacatoare a zonelor verzi de pe strand sau de locurile special amenajate pentru plaja. Viceprimarul localitatii spune ca strandul este unul dintre principalele motive pentru care aradenii si nu doar ei vin in localitate, fiind una dintre modalitatile in care comuna isi poate face reclama si poate contribui chiar si la atragerea investitorilor. Cum, incepand de astazi, suntem din nou in week-end, iubitorii bazei de agrement de la Dorobanti trebuie sa stie ca sunt asteptati sa vina, programul de functionare fiind intre orele 9-21, iar pretul unui bilet de intrare 35.000 de lei.  Mai trebuie mentionat pentru cei care sunt in concediu si au libera intreaga saptamana ca ziua de luni este inchisa, aceasta fiind rezervata actiunilor de curatare si igienizare. Nicole Pop - Agenda zilei

La ceva mai bine de 10 kilometri vest de orasul Arad, pe cursul inferior al Muresului, pe drumul ce duce de la Arad la Felnac, se afla Manastirea Hodos-Bodrog.  Pana in anul 1839, manastirea era situata pe malul drept al Muresului.  Deoarece manastirea era periclitata de cursul apei, care-si apropiase malul pana langa zidurile ei, prin interventiile staretului Grigore Chirilovici si cu ajutorul autoritatilor teritoriale din Arad, in anul 1839, Muresul a fost dirijat ia nord-vest de manastire. Inceputurile sunt ascunse in negura vremii Avand Hramul ,"Sfanta Maria", manastirea este cea mai veche asezare monastica din tara noastra cu viata monahala neintrerupta, in istoria ei aducandu-si o contributie deosebita la pastrarea si intarirea credintei stramosesti si a fiintei noastre nationale.  Dupa o veche traditie, manastirea a luat fiinta in urma descoperirii unei icoane a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.  Traditia ne istoriseste cum un taur din turma unui pastor a scos cu coarnele dintr-o movila de pamant "Icoana Facatoare de minuni" a Maicii Domnului, pe acel loc credinciosii construind o bisericuta unde s-a pastrat icoana, acesta fiind inceputul manastirii. Atestata din 1177, aproape distrusa de comunism Prima atestare documentara cunoscuta, o avem din anul 1177, intr-o diploma data de regele Bela al III-lea, in care Manastirea este mentionata ca avand proprietate, fiind nominalizati si vecinii pe care-i avea atunci.  Rezistand secole de grea urgie, manastirea a fost aproape desfiintata de comunisti.  In urma Decretului 410 din anul 1959, manastirii nu i s-a mai dat posibilitatea de a primi calugari, iar cei care au fost pana la acea data au fost scosi afara din manastire, ramanand doar trei vietuitori (doi calugari infirmi si un preot pensionar).  Manastirii i-au fost lasate doar doua hectare de teren, ca zona de protectie, iar cladirile si dependintele au fost folosite pentru interesele C.A.P.-ului din localitate.  In anul 1962, odata cu venirea la carma Episcopiei Aradului a actualului patriarh Teoctist Arapasu, s-a reusit scoaterea C.A.P.-ului din incinta manastirii.  Pana in anul 1976, Manastirea Hodos-Bodrog a functionat cu regim de "gospodarie anexa" a Episcopiei Aradului. Loc de implinire sufleteasca Manastirea este un loc unde Dumnezeu. pogoara in sufletul oamenilor mai mult decat oriunde in alt loc.  Manastirea Hodos-Bodrog isi desfasoara activitatea in conformitate cu randuielile vietii monahale si a statutului pentru organizarea si functionarea manastirilor ortodoxe, conform principiului "ora et labora" (roaga-te si munceste).  Randuiala este cea a vietii de obste, din care fac parte aproximativ 25 de vietuitori.  Programul zilnic al slujbelor este cel randuit vietii manastiresti: cele Sapte Laude, Acatiste, Paraclise, Sfanta Liturghie, precum si Sfantul Maslu de obste in fiecare vineri, dimineata si la miezul noptii, sau la cerere de cate ori este nevoie.  Zilnic ieromonahii manastirii sunt la dispozitia credinciosilor care vin si solicita povatuire.  Dupa Sfantul Maslu de obste din fiecare vineri si dupa Sfanta Liturghie din duminici si sarbatori se fac rugaciuni speciale, molifte si dezlegari de obste, pentru toti credindosii care vin la manastire.  Iar oamenii vin la manastire atat la necaz cat si la bucurie, cerand un sfat, o povata, rugandu-se la Dumnezeu sau multumind Cerului pentru bucurii si implinire sufleteasca. Marius Herta - Informatia Aradului