Peste doua sute de pensionari aradeni au iesit ieri in strada, ajunsi la capatul puterilor si al rabdarilor.  Oamenii se plang ca dupa zeci de ani de munca sunt tratati ca niste milogi ai statului si ca pensia infima pe care o primesc majoritatea lor nu le ajunge nici pentru medicamente si intretinere. Mitingul initiat de Liga Judeteana a Pensionarilor a avut drept scop sensibilizarea autoritatilor locale si mai ales centrale, cu privire la acordarea drepturilor pe care acestia considera ca le merita.  "De-a lungul perioadei de la Revolutie, toate guvernele care au administrat treburile tarii au ignorat voit sau in mod iresponsabil, problemele pensionarilor. Au decimat fondurile acumulate la Casa de Pensii rezultate din munca noastra si ajung acum sa ne reproseze ca suntem prea multi pensionari. Se incalca flagrant prevederile Constitutiei potrivit carora puterea este cea care trebuie sa asigure persoanelor varstnice un trai decent si civilizat", afirma Ilie Cerna, presedintele Ligii Judetene a pensionarilor.  Privind protectia pensionarilor, participantii la miting au cerut ieri medicamente, gratuitate la mijloacele de transport in comun, echitate in privinta stabilirii pensiilor, domniile lor considerand ca multe segmente ar fi favorizate din acest punct de vedere, adoptarea unei legi speciale pentru pensionarii fostelor CAP-uri... "Asociatia noastra a depus recent la cabinetele parlamentarilor de Arad o expunere de motive privind necesitatea adoptarii unei legi unitare pentru transportul gratuit pe toate caile nationale si locale, mai putin cele aeriene, pentru persoanele varstnice. Masura ar duce la disparitia paguboasa a tot felul de cupoane si legitimatii, tiparituri care inghit  sume apreciabile", afirma Vasile Veghes, presedinte al filialei municipale a Ligii Pensionarilor. Oameni simpli, cu fete brazdate care isi cereau ieri drepturile.  Nu acuza pe nimeni anume ci, cu ultimele puteri, pretind putina atentie, pretind un dram de decenta, pentru ca prin pensiile mizere de care beneficiaza sa nu ajunga sa-si castige paine cersind.  "E vai de noi. Am lucrat patru zeci de ani si am o pensie de trei milioane, Nu mai suport. Cheltuielile la bloc sunt mari, sunt bolnava... Bani la doctori trebuie sa dai, de gratuitate la analize beneficiezi cand si cum, in functie de noroc. Medicamentele? S-au batut cu pumnul in piept ca ne dau 90% reducere. De unde? Aplica reducerile tot la medicamentele cele mai ieftine, iar cele prescrise trebuie sa le suport am din buzunar. De unde sa mai avem bani sa ne cumparam un fruct? Abia sa ne ajunga de paine. Sunt zile in care mancam paine goala si ne bucuram ca o avem si pe aceea. Asta-i multumirea pentru atatia ani in care am lucrat ca vai de mine in schimburi, in conditii grele...", se plangea Viorica Fekete din Arad. Teordor Paiusan a lucrat tot patru decenii si primeste o pensie de 3,8 milioane'de lei vechi. " Mi s-a spus ca sporurile le voi primi cand voi avea 62 de ani,. De asemenea si plata pentru grupa a II a. Pai pana atunci, ce ne facem?" "Bataie de joc. Asta vad eu in atitudinea statului fata de pensionari. Am lucrat 45 de ani. Medicamente nu, avantaje nu... Ce fac, or sa ne dea facilitati cand n-om mai fiu?", se intreba Sabin Tasca, un alt participant la miting. "Bine ca sunt cei care se imbogatesc. Unii muncesc si altii primesc foloasele. Exista oameni care au pensii de 15-25 de milioane de lei si au mai putini ani de munca decat noi. Dar... iar cu revolutionarii, ce sa mai zicem. Si noi am fost aici la Revolutie dar nu ne laudam. Ei isi se dau cu pumnul in piept si multi dintre einici nu au trait acele evenimente. Insa au tot felul de avantaje: magazine pe centru si altele si altele. Nu avem pretentii, dar macar sa nu fim desconsiderati ca si cand am cere mila statului. Si nu facem asta. Ne cerem doar drepturile dupa atatia si atatia ani de munca", considera Ioan Botezatu. Problemele pensionarilor au fost depuse sub forma unui memoriu in atentia prefectului Cristian Stragea care la randul domniei sale va transmite documentul forurilor superioare si in fond decizionale.  Deschis la un dialog cu o delegatie a pensionarilor, reprezentantul Guvemului in teritoriu le-a ascultat dqleantele si-a exprimat intelegerea fata de problemele lor.  A avut o singura obiectie legata de propunerea ligii judetene a pensionarilor privind gratuitatea pe mijloacele de transport in comun, Cristian Stragea a precizat: , "Nu vreau sa culpabilizez pe nimeni. Insa in conditiile in care s-ar acorda aceasta gratuitate, nu credeti ca ar avea loc si abuzuri, in sensul ca nepotul s-ar folosi de avanta jele meritate de parinte si asa mai departe? De aceea, in cazul in care veniti cu astfel de propuneri ar fi bine sa prezentati si parghiile prin care se pot evita abuzurile despre care tocmai vorbeam, trebuie propuse si parghiile coercitive si de verificare." Mitingul s-a incheiat fara incidente, insa si fara mari sperante din partea pensionarilor privind un viitor mai bun. Diana Mic - Informatia Aradului

A trebuit sa se isterizeze o tara intreaga de teama gripei aviare si presa sa trateze pe spatii ample incompetenta autoritatilor pentru ca, in sfarsit, cineva sa se sesizeze.  De fapt, totul era foarte simplu. Nu trebuia decat sa se comunice eficient si sa se actioneze dupa un plan clar de masuri.  De ce a trebuit sa treaca atata timp... numai cei indrituiti pot sti.  Cert este insa ca lucrurile se vor schimba in bine.  A demonstrat-o prefectul Cristian Stragea care a tinut, ieri, sa prezinte toate rapoartele autoritatilor implicate si sa sa-si exprime, totodata, dorinta de a se stabili un parteneriat pe linie de preventie in ceea ce priveste gripa aviara, intre autoritatile judetene, mass-media si populatie. Avand in vedere faptul ca masurile initiate de catre structurile operative de actiune si prevenire a epizootiei aviare nu sunt populare, prefectul a anuntat ca mizeaza pe capacitatea de intelegere a cetatenilor ca demersurile autoritatilor sunt in interesul domniilor lor si a gospodariilor acestora, scopul masurilor intreprinse fiind ca Aradul sa nu se confrunte cu situatia intalnita in judetele afectate, unde pasarile sunt sacrificate.  Cu toatc acestca, prefectul a atras atentia ca masurile preventive nu pot elimina in totalitate pericolul aparitiei virusului gripei aviare. Comandamentul Antiepizootic Judetean a emis circulara nr. 4701 din 2006 prin care s-a dispus: reactivarea Comandamentelor Antiepizootice Locale, anularea autorizatiilor de comercializare a animalelor vii pentru persoane fizice; interzicerea circulatiei pasarilor in afara gospodariilor (o normalitate, de altfel, in toate tarile civilizate - n.r), interzicerea organizarii targurilor de animale.  Totodata, au fost instituite patru filtre de control la principalele intrari din judet, formate din reprezentanti ai Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, Inspectoratului de Politie Judetean Arad si Inspectoratului Judetean de Jandarmi Arad. Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Arad a verificat, in perioada 15-24 mai, 60 de operatori economici. Cantitatea de carne de pasare controlata a fost de 79.896,65 kg.  Din aceasta cantitate 376,2 kg au prezentat abateri, dispunandu-se oprirea activitatii temporar sau definitiv.  Au fost sanctionati 18 agenti economici, cu sanctiuni in valoare de 5300 RON. Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor a efectuat 43 de inspectii la toate unitatile din judet si a analizat 173 de probe provenite de la cadavre de pasari.  A aplicat amenzi in valoare de 41 milioane lei la cinci societati comerciale.  De asemenea pentru trei unitati de profil a fost emisa ordonanta de suspendare a activitatii. Inspectoratul de Politie Judetean Arad a efectuat peste 100 de controale in piete, ferme de pasari si depozite frigorifice pentru identificarea persoanelor care nu respecta interdictia comercializarii pasarilor vii sau a celor care comercializeaza carne fara documente legale.  De asemenea, Directia Silvica Arad a dispus interzicerea, in totalitate, a vanarii speciilor de pasari.  In cazul identificarii de cadavre de pasari, personalul silvic din teren are obligatia sa anunte reprezentantul DSVSA din teritoriu, cat si Directia Silvica Arad.  Fazaneria din cadrul Directiei Silvice Arad a sistat, momentan, productia, fiind acum in conservare. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Intors de curand din deplasare, primarul Gheorghe Falca a tinut sa prezinte in detaliu vizita sa la Bruxelles, punctand din start faptul ca finantarea vizitei a fost asigurata in totalitate de Partidul Popular European si ca a fost seful delegatiei formate din sase primari din Romania.  Edilul local a insistat pe fiecare dintre intalnirile planificate la Bruxelles, mai exact pe intalnirile cu directorii a doi comisari europeni importanti, cel al administratiei publice si cel al fondurilor europene.  Vizita a fost completata de o intalnire cu reprezentantii mai multor regiuni care au beneficiat pentru dezvoltare de fonduri europene, precum si de cateva intalniri politice. Gheorghe Falca sustine ca cei de la Bruxelles sunt incantati de evolutia Romaniei si ca, daca traseul tarii noastre va fi asemanator cu cel din ultimele luni, nu avem cum sa ratam integrarea. Un fapt care l-a socat insa la Bruxelles pana si pe primarul de Arad a fost faptul ca reprezentantii europeni stiu cam tot ce misca in tara noastra.  Ba chiar si cum sta Aradul la capitolul integrare europeana si cate stegulete rosii are.  Gheorghe Falca a punctat ieri faptul ca judetul Arad are, potrivit rapoartelor UE, o singura problema, cea a agriculturii.  Insa problema e cat casa, pentru ca doar Aradul si alte doua judete din tara au scadente 34 de masuri!  In rest, colegele judetului nostru au scadente in jur de 25-30 de masuri.  O veste cam la fel de trista e faptul ca Aradul nu exceleaza la nici un capitol avut in vedere de europeni ci e, potrivit spuselor edilului, "pe linia normala a celorlalte judete".  Cat despre Bruxelles si integrarea in Uniunea Europeana, intors din inima UE, primarul, a punctat ieri ca "povestea cu Europa nu e chiar atat de simpla pe cum o vad unii".     Adriana Barbu - Observator

Trei targuri din domeniul instalatiilor, protectiei muncii si ingineriei au fost inaugurate in orasul nostru, in organizarea Expo Arad International, directie specializata a Camerei de Comert Astfel, 76 de firme din domeniile amintite, din tara si strainatate expun in cadrul CONFORT INSTAL, targ de tehnologii, materiale si instrumente de masura si control pentru instalatii in constructii, echipamente de incalzire si climatizare, instalatii electrice si sanitare, salon al luminii, PROTECT, salon de echipamente si servicii pentru protectia muncii, salon de sisteme de paza si protectie si, in premiera, in cadrul SALONULUI TEHNIC, salon de inginerie mecanica, electronica si automatizari, metalurgie, echipamente de sudura. "Confort Instal este un targ in dezvoltare. La aceasta editie suprafata de expunere a crescut fata de anii anteriori. Ideea organizarii Salonului Tehnic a venit fiindca are componente care se leaga cu celelalte doua domenii, instalatiile si sistemele de paza si protectie. Fiindca cele trei targuri se desfasoara concomitent, si numarul de expozanti e mai mare", spune Simona Haprian, managerul de proiect. Domenii cu evolutie Andrei Koska, reprezentant Aquaterm Nadlac: "Noi participam la Confort Instal de trei editii. Targul a evoluat. Şi noi, ca expozant, am evoluat, am diversificat exponatele. Domeniu instalatiilor e in continua evolutie, sunt tot timpul noutati". Sebastian Strete, reprezentant Renania Trade Targu Mures: "Este a treia noastra participare la targul de la Arad. Este o amenajare buna, speram sa fie si vizitatori multi. Protectia muncii este un domeniu in crestere. Acum se pune mare accent pe protectia muncii, mai ales investitorii straini stiu ce inseamna o protectie adecvata". Oportunitati de afaceri Manifestarile expozitionale amintite sunt de interes atat pentru publicul consumator, cat si pentru specialistii din domeniu - care au posibilitatea exploatarii unor noi oportunitati de afaceri - datorita produselor si serviciilor oferite de firmele participante, dintre care amintim:  * materiale si echipamente pentru instalatii de alimentare cu apa, instalatii de incalzire, instalatii de gaze naturale, fitinguri;  * microcentrale pentru incalzire centrala si apa calda menajera;  * produse electrice de joasa si medie tensiune, materiale pentru automatizari;  * cazane pentru incalzire pe combustibil gazos, lichid si electric, radiatoare de baie;  * sisteme de fixare;  * cazane ecologice pentru combustibil solid;  * sisteme de alarma antiefractie si antiincendiu, interfoane si video interfoane, control acces;  * echipamente de protectie si lucru pentru toate domeniile;  * adezivi industriali, lubrifianti solizi sub forma de pulberi, paste, unsori, uleiuri pentru temperaturi inalte, aerosoli, fluide pentru prelucrarea metalelor, produse pentru curatat;  * scule pentru prelucrarea metalelor. Pe parcursul celor patru zile se va desfasura si un program conex, ce include un program de conferinte prezentat de Inspectoratul Teritorial de Munca si Casa de Pensii Arad, iar sambata, 27 mai, va avea loc un seminar cu tema "Solutii economice pentru incalzire si preparare apa calda menajera". Gerlinde Knap - Adevarul

Joia trecuta, Filarmonica aradeana a avut un loc program Mozart, sub conducerea lui Radu Popa, dirijor si director al Filarmonicii din Giurgiu. In primul moment al manifestarii am fost introdusi in lumea simfoniilor celui ce ilustreza perfect notiunea de geniu, nascut cu 250 de ani in urma. O lume, caci titulatura de simfonie o gasim la Wolfgang Amadeus Mozart de peste 60 de ori, incepand cu prima (KV 16), compusa cu ajutorul tatalui sau Leopold in 1764, la doar 4 ani de la primele lectii, pana la cea numita Jupiter, creata in 1788. Ziceam 60 de titluri, daca socotim simfoniile-uverturi, simfoniile concertante si lucrarile nefinalizate sau cele cu paternitate incerta. In Simfonia nr. 21 in La major K 134, conceputa la varsta de 16 ani, orchestra Filarmonicii aradene dirijata de Radu Popa a redat antrenantul dinamism al partii I, jocul imitativ a partii secunde, atmosfera dansanta a Menuetului cu Trio-ul sau mai linistit ce pregateste un nou avant, optimismul juvenil al Finalului. In trecut, dupa cate stim noi, doar cartea lui Radu Gheciu amintea fugitiv de faptul ca Mozart a fost membru al unei loji masonice, compozitorul creand 10 lucrari dedicate ceremonialului lojii vieneze Zur Wohltätigkeit, al carui membru era din 1784Ser. Aradenii, aflati sub conducerea lui Radu Popa, au interpretat Maurerische Trauermusik (Muzica masonica funebra) in do minor K 477. Lucrarii scrise cu ocazia mortii a doi frati aristocati in 1785, care denota convingerea lui Mozart ca practicile si scopurile masonilor erau pe linia telurilor spirituale ale Bisericii, interpretii i-au dat profunzimea prescrisa de creatorul ei. Dupa obisnuita pauza, soprana Daniela Trincu, solista a Operei din Cluj, insotita de orchestra lui Radu Popa, a oferit publicului Aria Susanei din actul IV al operei Nunta lui Figaro, in care solista a exprimat cu naturalete sentimentele de iubire ale personajului pe care l-a intruchipat. In Aria Paminei din Flautul fermecat a talmacit durerea celei ce se credea parasita, intru-n discurs frumos nuantat, pentru ca apoi sa dea stralucire Ariei Blondei din opera Rapirea din Serai. Mezzosoprana Mihaela Ispan Mladin, activa pe aceeasi scena, dar si la Arad si in turnee in Franta si Italia, a dat viata personajului Dorabella din opera Cosi fan tutte in aria Ah, scostati din actul I, apoi tanarului paj Cherubino, tulburat de fiorii dragostei in aria Voi che sapeete, intr-o exprimare cuceritoare. In complexa arie a lui Sextus din Clemeza di Tito, solista a dat profunzime si apoi straluciri, in concurenta cu virtuozitatea clarinetului manuit cu arta de partenerul sau instrumentist, Danut Chis. Daniela Trincu si Mihaela Ispan Mladin au dialogat in duetul Susana - Marcelina, in care au scaparat ironia si raspunsurile taioase ale celor doua personaje din Nunta lui Figaro, pentru ca in final sa smulga aplauzele spectatorilor cu alertul duet Susana – Cherubino din aceeasi opera. Instrumentistii si solistii condusi de Radu Popa au lasat impresia unei frumoase seri de muzica buna, intr-o inerpretare greu de uitat. Hugo Hauptmann - Virtual Arad