|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Marti,
26 decembrie 2006
|
|
- Creatie
si providenta - Pastorala
la Nasterea Domnului
|
|
Craciunul
2006 vine in pragul implinirii primei saptamani de
ani din eel dintai veac al celui de-al treilea mileniu
crestin.
Urmarind semnificatia cifrei ca si in pastoralele
sarbatorii din ani precedenti, socotim ca ea se refera
intr-un fel si la zilele creatiei, cea a odihnei primind
un talc aparte.
Nedorind sa se interpreteze o astfel de abordare ca
preferinta pentru vreo disciplina alta decat teologica
e de amintit ca, numarul evoca obisnuit cand gandim
la zilele saptamanii, in afara de numirea lor graitoare,
ordinea desfasurarii creatiei lumii, cu implicatiile
firesti, Sfanta Scriptura prezentand toate elementele
universului in unitatea temporala - spatiala fundamentala,
azi indeobste cunoscute.
Ca si credinciosi ai Bisericii Ortodoxe oprim asupra
acestui inteles al creatiei, care asa cum s-a mai
spus se gaseste in termenul de Craciun, folosit cel
mai adesea pentru designarea Maritului Praznic al
Nasterii Domnului.
Lumea odata creata tinde spre desavarsire.
Facuta buna dintru inceput, raul a intervenit prin
libertatea celui ce constitute incununarea creatiei,
neputandu-se introduce ca un principiu in aceasta.
Drept aceea omul insusi trebuie mantuit si cu el faptura
intreaga.
Insusi Cel prin care toate s-au facut, Fiul lui Dumnezeu
se face Fiul Omului, aratand legatura dintre creatie
si providenta.
El este unul consacrat punand in lumina echilibrul
si armonia.
In acelasi timp insa reprezinta si ambivalenta, mai
mult distinctia decat contradictia, perfectiunea virtuala
sau ceea ce tinde spre desavarsire, ca de pilda creatia.
Unul dintre Parinti Bisericii precizeaza urmatoarele:
"Lucrarea infaptuitoare e indicata prin numarul
sase. Caci acesta e singurul numar desavarsit
si plin in interiorul decadei si se compune din partile
proprii si cuprinde numerele egale si inegale, adica
pe cel cu sot si pe cel fara sot. La fel, lucrarea
dumnezeiasca e singura desavarsita si infaptuitoare
si conservatoare a celor desavarsite, conform ratiunii
dupa care sunt."
Altii Parinti intituleaza suma de cuvantari asupra
cartii Facerii lumii - Hexaemeron, cu referinta adica
la cele sase zile lucratoare.
Dealtfel unul dintre ei intreba:
"Nu putea, oare, mana lui Dumnezeu cea atotputernica
si nesfarsita Lui intelepciune, sa aduca la fiinta
pe toate si intr-o singura zi? Putea sa le aduca si
numai intr-o clipita! Dar pentru ca n-a adus la fiinta
pentru trebuinta Lui nimic din cele ce sunt - ca El
n-are nevoie de nimic, fiind desavarsit, ci a facut
totul din pricina iubirii Sale de oameni si a bunatatii
Lui - pentru aceea le creeaza treptat, iar prin gura
fericitului profet ne invata lamurit despre cele ce
s-au facut, pentru ca, stiindu-le bine, sa nu cadem
in greselile celor ce judeca manati de ganduri omenesti.
Daca chiar asa stand lucrurile. Mai sunt unii care
spun ca toate cele din lume s-au facut de la sine,
ce n-ar fi indraznit cei care se straduiesc sa spuna
si sa faca totul impotriva propriei lor mantuiri,
daca Dumnezeu nu s-ar fi folosit de un atat de mare
pogoramant si invatatura? Ce poate fi mai nesocotit
decat a incerca sa spui sau sa sustii ca toate cele
ce exista s-au facut de la sine si gandind asa, sa
lipsesti creatia de purtarea de grija a lui Dumnezeu?
Spune-mi cum se poate sustine ca atata podoaba si
atatea stihii pot fi conduse fara un conducator, care
le pne pe toate?"
Rezulta de aici legatura dintre creatie si providenta.
In acest context de menponare ca omul a fost creat
in ziua din urma a sasea, Sfanta Traditie plinind
Scriptura Sfanta cu amanuntul ca aceasta a cazut din
starea initiala la ceasul al saselea; adaugand ca
in luna a sasea a avut loc Bunavestire mantuirii.
Rastignirea Domnului a fost in ziua a sasea a saptamanii
precum si la ora a sasea, dupa cum lamureste si imnul
slujbei corespunzatoare timpului liturgic si anume:
"Cel ce in ziua si ceasul al saselea, pe Cruce
ai pironit pacatul, cel cu indrazneala, facut de Adam
in rai, si zapisul greselilor noastre rupe-l Hristoase
Dumnezeule, si ne mantuieste pe noi".
Dintre cetele ingeresti cele mai apropiate de tronul
ceresc, serafimii cu cafe sase aripi, ceea ce lass
sa se vada stapanirea asupra dimensiunilor universale.
La Nunta din Cana Galileii, apoi indicatoare a unitatii
omenesti sunt folosite sase vase cu apa curatitoare
ce aste prefacuta de catre Mimtuitorul, in vinul comuniunii
spre invesnicire.
Referirile la acest numar al creatiei si rascumpararii
sunt multe si in traditia bisericeasca.
Pe langa frumusetea zonelor planetei, cea a anotimpurilor
intre care al iernii, acopera totul, intelegand si
contributia umana cu simbolul curatiei.
De adaos ca, prezenta lui Mos Craciun, face sa intrezarim
mereu si pretutindeni icoana lui Dumnezeu insusi,
Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului.
...In mod firesc totdeauna omul incearca sa patrunda
tainele Universului, dar nu trebuie sa uite ca el
insusi este o lume pe care trebuie sa o gaseasca inlauntrul
sau.
Sarbatorile de acum ofera un prilej potrivit pentru
aceasta. Desi, cu pricire la numirea Craciunului in
limba noastra parerile difera, se poate observa totusi
ca fiecare mare sarbatoare crestina inseamna o recreare
si innoire.
Dupa cum s-a aratat, momentele cruciate din istoria
mantuirii iau ca temei atotputernicia Creatorului,
care poarta totul spre desavarsire.
Daca facem referinta la istoria tarii, in cursul anului
am sarbatorit nouasprezece secole de la luptele stramosilor
daco-romani, care au insemnat inceputul etnogenezei
poporului nostru, 550 de ani de la moartea lui Ioan
de Hunedoara aparator al crestinatatii, 600 de ani
de la trecerea la Domnul a Sfantului Nicodim de la
Tismana, ctitor si al Manastirii Prislop fi trei veacuri
de la asezarea scaunului episcopal la Arad, cu care
prilej s-au incheiat lucrarile, in afara celor de
pictura, la noua Catedrala ortodoxa a orasului de
pe Mures.
O mentiune aparte se cuvine a face despre tarnosirea
noii biserici a restauratei manastiri monument istoric
Crisan, langa localitatea marelui revolutionar din
Tara Motilor, iar aceasta in pragul aniversarii a
doua decenii de la intronizarea Prea Fericitului Parinte
Teoctist, ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.
Pentru toate implinirile aducem multumire lui Dumnezeu,
rugandu-ne pentru rasplatirea jertfei tuturor celor
vii si a celor adormiti.
Incheiem sarbatoreste anul asezat sub semnul creatiei
divine, cu incredere netarmurita in providenta pentru
cel care vine si care se profileaza cu stradanii si
realizari sporite, avand in vedere si integrarea tarii
noastre in unitatea continentului european.
Responsabilitatea generala asupra a tot ceea ce aste
creatie desigur ca nu va inceta sa dea rod, stiind
ca Dumnezeu insusi ingrijeste continuu de lucrarea
sa.
Sfantul Apostol Pavel se adreseaza astfel fiilor sai
duhovnicesti:
"Caci noi impreuna - lucratori cu Dumnezeu
suntem, zidirea lui Dumnezeu" si continua:
"Fiind dar, impreuna lucratori cu Hristos
va indemnam sa nu primim in zadar harul lui
Dumnezeu. Caci zice: la vreme potrivita te-am ascultat
si in ziua mantuirii te-am ajutat; iata acum vreme
potrivita, iata acum ziua mantuirii".
In dorinta de a indeplini cuvintele Apostolului neamurilor,
si facand urarea cuvenita de praznic imploram si pe
mai departe Sfintei Treimi, Tatal, Fiul si Sfantul
Duh. Amin.
Al
vostru, al tuturor, de tot binele doritor, Timotei
Episcop al Aradului - Informatia Aradului
|
|
- Binecuvantare
la noua Catedrala
|
|
Duminica,
de la ora 9, in ajunul marelei praznic al Nasterii
Mantuitorului, P.S. Parinte Timotei Seviciu, Intaistatatorul
Eparhiei Aradului, inconjurat de un ales sobor de
preoti si diaconi, a oficiat slujba de binecuvantare
a lucrarilor efectuate la noua Catedrala Ortodoxa
a Aradului "Sfanta Treime", dupa
care a savarsit Parastasul pentru ctitori si sfanta
Liturghie Arhiereasca.
Marcarea a trei secole de atestare documentara a Episcopiei
Aradului a fost astfel incununata cu intrarea la slujbe
in Biserica mare a noii Catedrale, un vis dus peste
generatii si dorit a fi realizat de multi episcopi
ai Aradului, ce prinde contur sub arhiereasca pastorire
a Prea Sintitului Episcop Timotei.
V.F.
- Adevarul
|
|
|
Sfarsitul
de an este momentul in care majoritatea institutiilor
acorda premii si distinctii prsoanelor care s-au evidentiat
pe durata anului care se incheie.
Ieri seara Directa pentru Cultura, Culte si Patrimoniu
Cultural National a decernat premiile pentru anul
2006.
Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc in prezenta
PS sale Timotei Seviciu, a primarului Gheorghe Falca
si a reprezentantului Ministerului Culturii, Luminita
Constantin.
S-au acordat 8 premii.
Primul a fost atribuit primariei, pentru lucrarile
de renovare efectuate la Teatrul Ioan Slavici.
Premiul pentru valorificarea si promovarea patrimoniului
bibliofil I-a revenit istoricului Dan Demsea.
Maestrul cofetar Ioan Gui a primit premiul pentru
valorificarea publica a unei colectii particulare.
Directorul economic al companiei de transport public
a fost distins cu premiul pentru conservarea restaurarea
si valorificarea patrimoniului industrial.
Acelasi premiu, dar pentru arheologie, I-a revenit
pentru intreaga activitate istoricului George Pascu
Hurezan.
Premiul pentru muzeografie I-a revenit lui Augustin
Muresan.
Maica Onufria, custodele manastirii din Gai a primit
premiul pentru conservarea si valorificarea patrimoniului
ecleziastic.
Ultimul premiu I-a revenit Asociatiei "Pro
Urbe", reprezentata de Bujor Buda, pentru
valorificarea patrimoniului imobil al Aradului.
Adrian
Moldovan - Televiziunea Arad
|
|
- Craciunul
- ziua in care Romania are din nou 23 de milioane
de locuitori
|
|
O
mare parte dintre cele 2 milioane de romani care lucreaza
in strainatate s-au intors acasa pentru Sarbatoarea
Craciunului.
Aflati povestea catorva dintre ei, de ce s-au
intors si, mai ales, de ce vor pleca din nou dupa
Revelion.
In prezent, Romania are 21.658.000 de locuitori. Dupa
1990, in jur de doua milioane au ales calea strainatatii.
An de an, cei plecati se intorc acasa de Sarbatori.
Le e dor de colinde si de sorici proaspat.
De Craciun, Romania are din nou o populatie de peste
23 de milioane de suflete.
De 17 ani, vrancenii pleaca in strainatate in cautarea
unei vieti mai bune.
Unele cifre, neoficiale, sustin ca nu mai putin de
80.000 dintre cei 400.000 de vranceni au plecat in
lume.
Moldovenilor Italia li se potriveste ca o manusa,
in special din cauza limbii usor de invatat.
Sa invatam sa muncim
Gina Istudor are 26 de ani si a fost invatatoare in
satul ei din comuna Maicanesti.
Din 2001, a renuntat la catedra si a devenit chelnerita
la un club sportiv din Roma.
Aici s-a si casatorit cu Iulian Goleanu, "baiat
de sat", asa cum si-au dorit parintii ei.
Se declara euronavetisti pentru ca nu pot renunta
nici la Italia, si nici la Romania.
"Nu sunt de acord cu cei care spun ca e umilitor
sa faci munci sub nivelul tau de pregatire. Parerea
mea este ca noi, romanii, trebuie sa invatam sa muncim.
In Italia am luat-o de la zero. Pentru mine a fost
o scoala a vietii. Acasa m-am intors prima data dupa
trei ani si jumatate pentru ca nu aveam acte",
a spus Gina.
Ca si pentru sotul ei, cele mai apasatoare momente
erau de Craciun, "cand simteam ca vrem sa
ne intoarcem si nu puteam".
In comuna Rastoaca, in Ajun de Craciun, am intalnit
o familie fericita.
Toader Rotaru e plecat in Italia din 1996.
A venit acasa in momentele importante ale vietii sale.
Unul a fost atunci cand a cunoscut-o pe Gabriela Mihaela,
26 de ani, cea care i-a devenit sotie in urma cu sase
ani.
De un an si jumatate o au pe Iuliana Adriana, o fetita
cu par blond, carliontat.
E atat de prietenoasa incat vrea in brate la toata
lumea.
Ea e cadoul de Craciun pentru bunicii Nicolae si Ioana,
care nu o vazusera decat in fotografii.
Cei doi tineri isi construiesc o casa.
"Eu trimit bani, ca de muncit o fac altii!",
povesteste Toader.
Nu stiu daca si cand se vor intoarce, dar un lucru
e sigur: nu ar mai munci pentru salariul din Romania.
"Ce sa faci aici, cu ce sa traiesti?! Stau
acolo de nevoie. Sunt multumit pentru ca acolo munca
e respectata", spune Toader, care lucreaza
ca mecanic auto.
Mihaelei i-a fost dor de piftie, carnati, caltabosi,
de mirosul de cozonaci.
"Dar cel mai tare mi-a fost dor de turtele
cu nuca", spune ea.
Familia ei e imprastiata in Italia, Spania, iar de
curand o nepoata s-a casatorit cu un italian.
Spera sa fie impreuna de Revelion, oricat i-ar costa.
"Bani are si mortul. Nu ne plangem de asa
ceva. Vrem sa ne bucuram cu familia", conchide
Toader.
Pe trei continente
Peste 800 de oameni din cei 2.000 ai comunei
Rastoaca au plecat in Italia, Spania, Anglia, Turcia
si in America.
Satul se umple doar de Sarbatori, atunci cand sunt
chiar si curse speciale de autocar pe ruta Rastoaca-Roma.
Din 2004, cand a fost ales, primarul Vasile Dima a
oficiat nu mai putin de 34 de casatorii intre cupluri
plecate peste granita.
L-a casatorit chiar si pe fiul sau, care traieste
la Torino de sase ani.
Crede ca cei plecati au scapat Romania de probleme.
"Daca nu plecau copiii astia, in Romania erau
greve zilnic. Oamenii migreaza exact ca animalele.
Unde gasesc de mancare, acolo se duc! Strang si ei
un ban, isi fac o casa, isi iau o masina",
povesteste edilul rastocenilor.
Daca cei casatoriti si cu copii vor sa se intoarca
acasa, sa traiasca in vilele care au rasarit aproape
in fiecare curte, cei mai tineri nu sunt siguri daca
vor sa mai traiasca in Romania.
"Eu mai stau un an in Italia si ma duc in
alta tara", spune Gabriel Sava, 21 de ani.
"Se mai intoarce cand s-or pune geamuri la
Colosseum!", glumeste prietenul sau, cu care
a venit acasa pentru Craciun.
Chiar daca vin in Romania doar la Paste si la Craciun,
cei plecati au contribuit la cresterea nivelului de
trai.
In tot satul sunt numai santiere.
Se ridica vile, cu bai in casa si semineuri, exact
ca in Italia.
Ce-i deranjeaza pe toti cei cu care am stat de vorba
e specula.
"Si verdeata din piata se scumpeste atunci
cand venim noi", spun euronavetistii.
Silvia
Vranceanu - Evenimentul Zilei |
|
- A
inceput numaratoarea inversa pentru leii vechi!
|
|
Sunt
mai putin de 10 zile pana cand bancnotele si monedele
metalice din vechea emisiune monetara mai pot fi utilizate
ca mijloace legale de plata.
Banca Nationala a Romaniei se afla la finalul procesului
de denominare a monedei nationale, proces care a implicat
un real efort din partea "mamei bancilor"
si care se spera sa se finalizeze cu succes.
Acest proces a durat mai bine de un an si jumatate
si a implicat intreaga societate romaneasca, incepand
cu Parlamentul Romaniei, care a adoptat Legea nr.348/2004
privind denominarea monedei nationale, continuand
cu "banca mama" care a fost initiatoarea
acestui proces si care a adoptat o serie de acte normative
pentru buna desfasurare a lui si incheind cu mass-media
si societatea civila, care au sprijinit acest proces.
In scripte acest proces se finalizeaza pe 31 decembrie
2006, dar in gandirea noastra el va mai continua,
multi dintre noi evaluand valoric si facand comparatii
atat in lei noi cat si in lei vechi.
In scopul finalizarii procesului de inlocuire a vechii
emisiuni monetare Banca Nationala a Romaniei a emis
Circulara nr.24/28.11.2006 privind incetarea puterii
circulatorii si preschimbarea vechilor insemne monetare,
care prevede ca de la data de 1 ianuarie 2007 bancnotele
si monedele metalice din vechea emisiune monetara
isi pierd puterea circulatorie, adica ele nu vor mai
putea fi utilizate ca mijloace legale de plata.
Tot in acest act normativ se prevede ca toti agentii
economici si toate institutiile au obligatia ca in
perioada 1-31 decembrie 2006 sa nu mai repuna in circulatie
bancnotele si monedele metalice din vechea emisiune,
ci sa le depuna la unitatile bancare unde au conturi
deschise.
Perioada de dupa 1 ianuarie 2007 trebuie impartita
in doua intervale si anume intervalul 1-31 ianuarie
2007, cand insemnele monetare din vechea emisiune
care si-au pierdut puterea circulatorie vor putea
fi preschimbate fara taxe si comisioane la Banca Nationala
a Romaniei la sucursalele din Bucuresti, Timis, Iasi
si Cluj, precum si la unitatile institutiilor de credit
si ale Trezoreriei Statului, si intervalul de dupa
1 februarie 2007 cand bancnotele imprimate pe suport
polimer si monedele metalice din vechea emisiune monetara
vor putea fi preschimbate fara taxe si comisioane,
pe perioada nelimitata, numai la Banca Nationala a
Romaniei la sucursalele din Bucuresti, Timis, Iasi
si Cluj, prin prezentarea la ghiseu sau prin remitere
prin posta.
In concluzie putem spune ca "zilele"
milionului, nu a milionarilor, sunt numarate.
G.
Stephen - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Informatia
Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|