Un oras este format din cladirile plus oamenii lui. Daca de ultimii ne lovim zilnic, suportandu-i, cladirile le ignoram. Mediul urban e o insiruire de fatade care dobandesc conotatiile unui decor obligatoriu, omniprezent. Fatadele cladirilor comunica despre bunul gust al locuitorilor urbei, despre statutul proprietarilor sau viziunea executantilor. Arhitectura vorbeste. Semnele ei vom incerca sa le descifram cu ajutorul specialistului, Sorin Emilian Ciurariu, arhitect-sef al municipiului Arad. Arhitectura coerenta, nealterata programatic - Domnule Ciurariu, Aradul este un oras interesant pentru un arhitect ca dumneavoastra? - Aradul are trei caracteristici unice in Romania: are o arhitectura coerenta si nealterata in partile ei remarcabile. - Sau cel putin nealterata programatic… - Da, n-a fost nici o lucrare socialista majora in zona centrala, care sa afecteze orasul. - A doua caracteristica a Aradului? - Orasul are cetatea in zona centrala si nu intr-o zona periferica. Acest lucru implica o provocare urbana pe care n-o gasesti in Europa, unde, toate orasele dezvoltate au centrul definit, coerent, intangibil. Daca privim pe harta Aradului, centrul orasului va deveni cetatea, in momentul in care ea devine un obiect civil. Orasul a inconjurat-o si se dezvolta in jurul ei. 200 de hectare e o resursa imensa, o rezerva de teren. Dar nu asa trebuie privita, ci ca un monument ce poate sa aduca valoare orasului si sa-i dea insemnatate. - Si a treia caracteristica a Aradului? - E poarta a tarii dinspre Europa. - O poarta cam urata, daca ati trecut de curand granita dinspre Ungaria. Haideti sa ne referim la Aradul de acum din punct de vedere urbanistic. - Prezentul suna bine. Orasul a luat decizia sa nu mai ramana in urma. Asta am simtit eu in 2005. Brand de Arad – oras universitar cu orientare educationala precisa - Si care intrevedeti dumneavoastra ca va fi (sau este) simbolul, brand-ul orasului Arad? - Intrebarea are doua raspunsuri: pe termen lung si pe termen scurt. Termenul scurt tine de context: vechii jucatori ce tineau sus numele orasului se transforma. UTA nu mai e UTA. "Vagoanele" nu mai sunt Vagoane. Numele mari legate de productie s-au destramat. Comertul inseamna si o anume labilitate. Si atunci, ca sa va raspund, dupa mine elementul ce va defini Aradul va trebui sa aiba obligatoriu tenta universitara. Un oras fara asta e slab. - Si atunci prin ce e Aradul unic? Universitati sunt si la vecinii, Timisoara, Oradea... - Smecheria e, cred, sa nu repetam aici ce au si ceilalti. Pe termen scurt ar trebui, cred, sa se stabileasca un pol universitar cu o orientare precisa. Daca polul universitar se cristalizeaza si devine specific, ridicand orasul la rangul de jucator important in zona, parerea mea e ca nu e suficient. Nu poti acoperi toate domeniile. Cetatea poate deveni o "vatra" universitara cand va fi reabilitata. Deci, brandul orasului e pana la urma raspunsul la intrebarea: ce facem cu cetatea Aradului? - Si ce punem inauntru in ea? Pentru ca avem deocamdata niste ziduri doar. - As juca pe cartea factorului educational. Cu conditia ca el sa fie eliberat de orgolii locale. - E suficient? - Nu cred. Singur nu face fata. O universitate, oricat de tare va fi ea, nu poate sa sustina singura cetatea. Dar ar putea fi un element important. Am propus un concurs de idei urbanistice, initiat de primarie, caci asteptam idei pentru a "umple" acest spatiu. Aradului i-ar mai trebui vreo doua poduri, niste parcuri, o pista de biciclete - Domnule Ciurariu, va mai si plimbati prin Arad sau il vedeti din goana masinii? - Nu sunt tot timpul in masina, dar am pierdut o motivatie pe care am avut-o anul trecut, cand de fiecare data umblam pe alt drum. Acum incerc sa nu ma plimb "de placere". Vreau sa cunosc bine orasul. Mi s-a intamplat sa ma si ratacesc. Am o zona nebuloasa, intre Bujac si Parneava, in Gradiste... - Si ce-i mai trebuie orasului? - Ii mai trebuie cel putin doua poduri ca sa functioneze foarte bine. Sa degreveze orasul de traficul greu. - Si vreo cateva parcuri? - Avem acum doua proiecte. Unul se cheama "Malurile Muresului", un plan urbanistic care sa stabileasca ce se poate si ce nu se poate face pe malurile Muresului si cum pot fi ele puse in valoare in timp. E adevarat ca stam rau cu parcurile. Nu sunt de acord sa se mai construiasca nimic pe fondul proprietatii. Trebuie sa gasim forme sa protejam macar spatiile verzi private, daca spatii publice nu mai avem cum. Am acum in studiu un lucru drag mie, dar pe care cu greu il implementez in mintea unora: faptul ca Aradul e un oras ce se preteaza foarte bine pistelor de bicicleta. E o aventura acum sa mergi cu bicicleta prin oras. 20 de ani am mers cu bicicleta prin Timisoara, alt oras ce se preteaza foarte bine la piste de asemenea natura. Vom face un studiu pentru tot orasul Arad, pentru asemenea piste de biciclete. Uitati-va, treceti in Ungaria si in primul sat vedeti pista. Si Aradul sa nu aiba asa ceva? Carmen Neamtu - Adevarul

Apropierea Romaniei de Uniunea Europeana inseamna, printre altele, si alinierea la standardele de performanta impuse de comunitate. Pentru majoritatea, aceasta trecere presupune abandonarea lui "merge si asa" si inlocuirea sa cu o pregatire de calitate, optima, certificate de institutii de prestigiu. Unul din domeniile care nu a scapat de rigorile Uniunii Europene este si pregatirea in domeniul IT, iar daca vorbim de abilitatea de a "manui" calculatoarele trebuie sa precizam ca aici s-a impus un standard certificat de un permis cu nume aparent ciudat: Permisul European de Conducere a Computerului (ECDL - European Computer Driving Licence). Acesta este eel mai raspandit program de certificare a aptitudinilor de operarepe calculator reeunoscut la nivel international inpeste 140 de tari. ECDL este pentru domeniul IT similar cu certificari de genul Toefl sau Cambridge pentru atestarea cunostintelor de limbi straine. Permisul ofera detinatorului sau o baza standard de cunostinte IT necesara in noua societate informational!). Trebuie sa stiti ca avand un Permis European de Conducere a Computerului va puteti creste gradul de mobilitate profesionala si puteti utiliza calculatorul in mod eficient si productiv indiferent de varsta, profesie sau domeniu de activitate. Mai mult, daca lucrati sau intentionati sa lucrati in administrate, un ordin emis de Ministerul Administratiei si Internelor prevede instruirea primara in informatica a persoanelor care lucreaza in acest sector. Obtinerea permiselor ECDL se poate face doar in centre acreditate de catre ECDL Romania, iar unul din aceste centre este Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad. Iata ce presupune un curs ECDL la universitatea aradeana... UAV este un centru acreditat de catre ECDL Romania, care detine un laborator de informatica cu 25 de calculatoare la nivelul de Pentium IV. Softul instalat este Windows XP in limba romana si Office XP in limba romana. Personalul cooptat in programul de pregatire ECDL are o experienta in domeniul predarii de minim 3 ani, iar in domeniul pregatirii informatice, la nivel ECDL de cel putin 10 ani. Pentru a beneficia de permisul ECDL, este necesar sa se promoveze 7 (sau 4) module grupate pe domenii pe care un utilizator de calculatoare trebuie sa le stapaneasca. Aceste module sunt: 1 - Bazele tehnologiei informatice; 2 - Sisteme de operare si gestiune de fisiere (Windows); 3 - Procesorul de texte (WORD); 4 - Calcul tabelar (Excel); 5 - Baze de date (Access); 6 - Prezentari (Power Point); 7 - Internet si (posta electronica). Permisul ECDL se poate obtine in doua etape: ECDL START - format din modulele 2, 3, 7 si un alt modul la alegere sau ECDL FULL - format din cele 7 module. Costurile, care nu difera intre centrele ECDL pentru ca banii ajung la UE, nu sunt foarte mari si pleaca de la 75 de euro pentru modulul ECDL START avansat. In cazul in care sunteti interesat de perfectionarea dumneavoastra, nu trebuie decat sa dati un telefon la rectoratul UAV pentru a fi informati. Calin Ghinaciu - Agenda zilei

Trei controale intr-o singura luna, posibile amenzi si nemultumiri – o scurta caracterizare a relatiilor dintre centrala de termoficare si prefectul Cristian Stragea?! Prima atentionare publica facuta de prefect la adresa unei unitati din municipiu s-a consumat, surprinzator, am putea spune, ieri. Cristian Stragea, care nu a iesit pana acum niciodata la atac impotriva unor unitati din municipiu (mai ales subordonate Primariei), nu s-a ferit defel ieri sa se arate nemultumit de CET, societatea aflata in subordinea Municipalitatii si sa faca referiri chiar si la Primarie. "Atrag cat se poate de ferm atentia Centralei si Primariei de importanta asigurarii resurselor financiare pentru reparatii la utilajele si utilitatile CET", a punctat prefectul, amintind de incidentul din Craiova. Prefectul a cerut Primariei si conducerii CET sa fie atente la cheltuielile din fondurile alocate pentru reparatii si modernizari la centrala, astfel incat sa fie evitate posibile accidente cu urmari tragice. Desi la inceput parea ca totul are legatura si se rezuma la temperaturile de afara si la incidentul tragic de la Craiova, prefectul a dovedit ca lucrurile nu sunt chiar asa de simple. Cristian Stragea a recunoscut ca este nemultumit de modul in care s-a intervenit pentru inlaturarea efectelor produse de poluarea accidentala (cu pacura) de la CET, eveniment ce a avut loc la finele lui 2005. Prefectul a sustinut ieri ca nici acum cei de la CET nu s-au conformat planului impus pentru protectia mediului si ca situatia trebuie rezolvata de urgenta. "Sunt nemultumit de felul in care reprezentantii CET au asigurat respectarea masurilor impuse de planul de conformare pentru protectia mediului", a punctat prefectul, care a dezvaluit si faptul ca a facut controale la CET in 4 ianuarie, iar mai apoi in 17 si 20 ianuarie. "I-am verificat in 4 ianuarie, iar apoi in 17 ianuarie am fost inca o data in control si am constatat ca termenele stabilite nu au fost indeplinite. In 20 ianuarie am facut inca o analiza si am stabilit ca termenul limita este 30 ianuarie pentru curatarea si decolmatarea malurilor". Intrebat ce va face daca CET nu va respecta nici acest ultim termen, prefectul a punctat faptul ca va urmari indeaproape daca responsabilii vor remedia problemele de mediu si ca daca nu va fi asa va analiza prevederile legale care fac referire la sanctiuni. Tot Cristian Stragea a fost, insa, cel care a recunoscut ca nu a luat legatura pe aceasta problema cu Primaria (desi CET apartine de aceasta institutie), motivand aceasta omisiune prin faptul ca "nu avea sens sa mai introduc o veriga intermediara. CET are personal de conducere care are responsabilitati". Un singur fapt mai ramane de amintit: anul trecut, in luna noiembrie, peste 400 de tone de pacura s-au revarsat pe platforma CET, inundand subsolurile administrative ale societatii si ale Electrica, dar si un canal pluvial. Cu exceptia prefectului, nimeni pana acum nu a parut deranjat ca societatea nu a intervenit, asa cum i s-a impus, pentru a elimina poluarea mediului. Adriana Barbu - Observator

Regionale vamale desfiintate - Care este viitoarea structura organizatorica a autoritatii vamale romane, in perspectiva aderarii si dupa aderarea la UE? - Dupa aderarea la Uniunea Europeana, structura organizatorica a autoritatii vamale, desigur, se va modifica. Probabil, din cele zece directii regionale vamale cate exista, se vor desfiinta mai multe. Cel mai probabil se vor desfiinta directiile regionale din vestul tarii. Dar, aici, oricum, va ramane o structura la nivel regional. Chiar am avut o sedinta la Autoritatea Nationala a Vamilor, dar inca nu s-a stabilit concret in ce fel va functiona aceasta structura, ce dimensiune va avea, atat din punct de vedere teritorial, cat si din punct de vedere al personalului. In perspectiva, se prevede – si se pare ca Ministerul Finantelor a fost de acord – ca Autoritatea Nationala a Vamilor sa preia controlul si incasarea accizelor. In ideea desfiintarii Directiei Regionale ARAD, vor fi mai multe influente. Dar, va subliniez ca o hotarare definitiva nu va putea fi luata decat cu acordul Directiei Generale Vamale si a factorilor politici. In concluzie, nu se stie exact daca se vor desfiinta regionale vamale, cate, si, mai ales, care sunt acestea. - Care sunt implicatiile acestei viitoare organizari la nivelul personalului din birourile vamale? - In perspectiva desfiintarii Directiei Regionale Arad, cu siguranta ca va exista un centru zonal (sau sub o alta titulatura), care va controla activitatea vamala din punct de vedere al echipelor mobile si din punct de vedere al controlului ulterior, al operatiunilor efectuate de catre firme. In ceea ce priveste controlul accizelor – va fi o structura nou infiintata, gen serviciu – vom lucra cu personal redistribuit din birourile vamale, la fel cum cu personal redistribuit din birourile vamale de frontiera - care incet-incet vor disparea - vom completa schema organizatorica la controlul ulterior si la controlul echipelor mobile. Politica de personal - Cum este pregatit personalul vamal din acest punct de vedere? Exista, in momentul de fata, un studiu in acest sens, o politica de personal la nivel national, avand in vedere implicatiile sociale ale acestei reorganizari? - Politica de personal la granita de vest, in perioada imediat urmatoare, va fi discutata si analizata atat la nivel regional, cat si la nivel central. In prima decada a lunii februarie, vor efectua o vizita la Arad directorul directiei de personal a Autoritatii Nationale a Vamilor, cat si vicepresedintele ANAF, Stefan Diaconu. Acestia, impreuna cu cele trei regionale implicate (Arad, Oradea si Timisoara), vor discuta probleme de perso-nal, de reorganizare a acestor directii, sa se poata decide pe ce linie se va merge (inclusiv probleme de fluctuatie a personalului), unii probabil spre alte zone sau alte puncte vamale – unde granitele nu se desfiinteaza. - Deci, ar putea pleca vamesi din Arad la capatul celalalt al tarii? - Da, ar putea pleca. Vor fi si propuneri de acest gen, pentru ca la nivelul Directiei Regionale Vamale Arad, astazi, functionam cu un numar de 433 de lucratori vamali. Desigur, dupa aderare, in perspectiva acesteia, chiar daca ramane directia regionala la Arad, sau un centru zonal, nu va mai fi nevoie de atata personal. Si spun asta chiar si daca avem in vedere faptul ca vama ar putea prelua si accizele. Deci, vom incerca sa facem o munca mai eficienta, o munca de calitate, incercand sa eficientizam munca lucratorilor vamali. Se vor desfasura discutii cu fiecare lucrator vamal, ca sa vedem ce perspectiva va alege fiecare pentru viitor. Probabil, unii vor alege sa plece din sistem, altii vor dori sa ramana. - Altii sa-si continue afacerile… – Da… si asta. Altii vor dori sa treaca pe control ulterior, depinde de fiecare. Depinde ce li se va oferi si pentru ce vor opta ei. Studiul despre care vorbeati dumneavoastra este in curs de desfasurare si nu putem sa dam un raspuns final acum. Poate, un raspuns final, l-am putea avea prin septembrie. Nadlacul - "in carti" - Se zvoneste ca dintr-un total de peste 400 de lucratori vamali din cadrul vamilor aradene, ar ramane, dupa restructurare, aproximativ 10 % dintre acestia. E adevarat? - Nu. Vom mai ramane cu un personal, undeva pe la 60 la suta din cel actual, in contextul preluarii si controlului accizelor. Daca s-ar pastra si Directia Regionala Vamala la Arad, probabil ca s-ar duce catre 70%. Chiar am avut o discutie cu vicepresedintele Stefan Diaconu, in care propuneam ca, la Nadlac, cu un numar intre zece si treizeci de lucratori vamali, vama sa mai functioneze inca o perioada de timp, un an, doi, depinde, functie de realitatile care vor exista la momentul de dupa aderare. Pentru ca va fi ceva nou pentru toata lumea si nici noi nu stim cum vor fi controalele de atunci, cate controale vom avea - asa cum v-am spus - de contrabanda, urmariri, antidrog. Tot in perspectiva de dupa aderare si legat de politica de personal, am propus - si domnul director general a fost de acord, dar doar dupa efectuarea unui studiu – ca la biroul vamal Nadlac sa fie efectuate operatiunile vamale, adica tocmai la intrarea in tara. Sa pastram Biroul vamal Nadlac ca birou vamal de interior. Exact cum functioneaza orice vama de interior din tara. - Deci ar disparea Vama de interior Arad, cea de pe Campul Linistii? - Da. Exact. Ce se face acum la Vama Arad, sa fie facut atunci la Vama Nadlac. In aceasta perspectiva, dansul (Stefan Diaconu -n.n.) era de acord. Astfel, venim si in spriji-nul agentilor economici, care sunt din alte judete, multi dintre acestia dorind un alt fel de distributie. Cei din Bucuresti nu se mai duc cu camionul pana la Bucuresti sa faca vamuirea, daca marfurile respective trebuie sa le distribuie la Baia Mare sau la Timisoara. Firma isi face vamuirea la Biroul Vamal Nadlac, banii se transfera on-line, se face vamuirea definitiva – exact ce face un birou vamal de interior – la Nadlac, dupa care camionul este liber sa plece oriunde, ca sa-si distribuie marfa. O data, ca ne protejam personalul vamal de a nu fi restructurat si, in al doilea rand, venim si in sprijinul agentilor economici. - In acest context, care vor fi atributiile birourilor vamale? – In prima faza, cum este si normal, dupa aderare, controlul vamal la punctele de frontiera, atat la peroanele fizice, cat si la persoanele juridice, va disparea. Normal, nu va disparea dintr-o data, va disparea treptat, dar in punctele vamale vor functiona aceste controale altfel decat in acest moment, adica doar in cazuri deosebite (in cazul in care sunt suspiciuni de contrabanda, de trafic de stupefiante sau de persoane, in cazul unei situatii identice celei legate de gripa aviara, cand suntem solicitati si de alte institutii - gen Directia Sanitar Veterinara, Politia de Frontiera etc). Totusi, dupa aderare, activitatea din birourile vamale nu va disparea total. Incet-incet... si avem pentru asta exemplul Ungariei, unde, de exemplu, la Hegyeshalom, mai functioneaza autoritatea vamala. Maghiarii au avut probleme mari - Care sunt preocuparile principale din punct de vedere al alinierii la legislatia comunitara si a directiei regionale ca structura de coordonare a acestora? - Asa cum legislatia romaneasca se aliniaza la standardele comunitatii, asa si legislatia vamala, in permanenta, se aliniaza la legislatia europeana. Zilnic primim tot felul de adrese prin care se modifica anumite acte normative si care, in mare masura, contin prevederile europene. Toata legislatia, treptat, este intr-un proces de schimbare si adaptare la cea europeana. Se va modifica codul vamal (urmeaza sa fie aprobat de Parlament), care va contine si prevederile comunitare. In domeniul informatic, suntem pregatiti pentru aderare. Maghiarii, imediat dupa aderare, au avut blocaje in vama deoarece n-au fost probabil pregatiti informatic. S-ar putea sa patim si noi acelasi lucru, pentru ca nu este atat de usor. Dar avem foarte multe programe de pregatire profesionala, centrale si regionale, tocmai pentru pregatirea momentului aderarii. Atunci cand se va schimba legislatia si sistemul informatic. - Care vor fi atributiile echipajelor mobile din cadrul serviciului de suprave-ghere vamala in noul context organizatoric? - Cele care sunt pana acum, adica de control pe arterele de circulatie – care duc spre granita, un control care poate fi facut si in interiorul tarii. In special, va fi un control in care vom urmari traficul de la intrarea in tara, pana la iesirea din tara. Se va lua mult in calcul analiza de risc. Vom avea oameni specializati care vor analiza rutele de risc in ceea ce priveste drogurile, traficul de persoane, marfuri contrafacute. Vom avea o paleta foarte larga de marfuri pe care le vom controla de la intrarea in tara pana la iesire. - Care sunt preocuparile DRV Arad pe linia stoparii intrarii in tara a marfurilor contrafacute si pirat? - Avem foarte multe probleme pe legea nr. 302, cu protejarea dreptului de proprietate intelectuala, exact ce spuneati dumneavoastra. La noi, totusi, sunt putine cazuri. Cele mai mari probleme sunt cele care vin din Asia (China), Turcia, care intra prin portul Constanta si vamile din sud. Am avut si noi marfuri contrafacute, mai ales cosmetice, electronice, electrocasnice si imbracaminte. Ce facem in aceasta privinta? Marfurile se confisca, se predau si se sanctioneaza fapta. Aradul are atuuri fata de Timisoara - Cum sta Regionala Vamala Arad la capitolul "colectare a impozitelor vamale la buget'? - Am participat, saptamana trecuta, la o sedinta a Agentiei Nationale a Vamilor. Acest sistem a adus la bugetul de stat, in 2005, sume in proportie de 33 la suta din buget. Deci, aportul vamii la bugetul de stat a fost de 33 de procente. Cu un personal de 4.200 de oameni. Este foarte mult, avand in vedere ca in 2004 aportul vamii a fost de 25-26 %. - De ce? - A crescut gradul de colectare a sumelor datorate. O munca mai eficienta si mai serioasa. - Va intrebam cu privire la regionala. Aveti sume mari neincasate? - Da, avem. Foarte multe le avem din anii precedenti, in perioada lui 2000. Avem multe procese pe rol, care dureaza foarte mult timp. Dar nu avem debite prescrise. - Viitoarea organizare a structurilor vamale la nivel teritorial, va tine cont de eventuala organizare administrativ-terito-riala, pe euro-regiuni, a tarii? - Birourile vamale de frontiera, normal ar fi ca in timp sa dispara. Nu va pot raspunde decat ca aceasta este mai mult o decizie politica. Atarna greu de politica organizatorica si pe regiuni a tarii. Raspunsul deci nu-l putem da noi. Eu. Tine foarte mult de factorul politic. - Ce atuuri are Aradul in competitia cu celelalte vami, din Oradea si Timisoara? - Mai multe. Primul: s-a construit un sediu nou, atat de vama, cat si de regionala vamala, avem autostrada care va intra pe la Nadlac – si din aceasta perspectiva am gandit ca Biroul Vamal Nadlac sa ramana vama de interior, echipele mobile care le avem, controlul ulterior. Noi avem in zona agenti economici foarte puternici, pe care trebuie sa-i controlam. Ar fi foarte greu sa formam o regionala din sapte judete si sa trimiti la Arad echipe de control ulterior. N-ar mai fi un control de calitate. - Dar terminalul Cargo, terminalul de transport combinat (rutier-cale ferata) RO-LA Vladimirescu si Zona Libera Curtici nu sunt avantaje? - Terminalul de Cargo rutier disparea. El va fi functional dar nu va mai exista vama. In Zona libera este o zona libera de taxe vamale. S-ar putea sa ramana tot in sistemul acesta. Avem multe atuuri. Dar este prematur sa vorbim acum daca se va desfiinta regionala vamala. - Dezavantaje? - Singurul lucru care ne dezavantajeaza este acela ca ne aflam la granita cu Uniunea Europeana si birourile vamale de frontiera, unele, vor disparea. Dar nu toate deodata, ci treptat. Noi luam in calcul si perspectiva ramanerii. Noi facem toate eforturile ca directia regionala sa ramana. - Dar Timisoara, ce avantaje are? Doar acela ca ar putea fi capitala euro-regiunii? - O data ca ar putea fi capitala regiunii si faptul ca birourile vamale pe granita cu Serbia se vor mentine. Dar, repet, foarte mult depinde de sistemul politic. - Timisoara cati lucratori vamali are? - Mai putini decat Aradul. Alin Olteanu - Observator

Intre turneul de la Norcia si un stagiu de pregatire in tara, conducatorii "Batranei Doamne" au ales cea de-a doua varianta.  Statiunea Baile Herculane va fi gazda pentru ros-albi in perioada 6-15 februarie.  "Era prea costisitor sa mergem in Italia. Mai mult, nu are rost sa joci pe terenuri bune in pregatiri, iar cand incepe campionatul gazonul poate sa fie inghetat sau acoperit de zapada. Cel mai util este sa te pregatesti in conditii de care vei avea parte in meciurile oficiale", a declarat Gigi Boruga, consilierul presedintelui Tiberiu Dekany.  Intreaga cheltuiala se ridica la 225  milioane de lei vechi, iar lotul pe care aradenii il vor deplasa in cantonament va fi de 25 de jucatori.  Dupa amicalul de ieri cu Gloria Arad, castigat de UTA cu 2-0, prin golurile marcate de Dumitra si Orlando, s-a renuntat la fundasul dreapta Fl. Mihai, de la Midia Navodari.  Lista ultimilor disponibilizati ii mai cuprinde pe Marius Cozma, venit la Arad pe parcursul turului de la Zalau si pe ex-polistul Belciug, care nu a convins.  Szilyer a fost trimis la echipa a doua, datorita refuzului de a prelungi contractul cu clubul, scadent la vara.  De altfel, Dumitra (Sopron) si Radu Cozma, (Jiul Petrosani) constituie solutii pe postul de mijlocas defensiv.  Dupa trialul de sambata este posibila renuntarea la unu sau doi jucatori, dupa cum mai poate sa apara un inaintas.  Pana acum, Orlando (Astra Ploiesti), Dogaru (Poli Iasi) si Paul Bogdan (Otelul Galati) nu constituie o solutie definitiva pentru compartimentul ofensiv. Mijlocasul Melnic, adus de la Gloria Arad a constituit o surpriza placuta in amicalul de ieri, in care pentru UTA au evoluat: Rusu – Fl. Mihai, D. Miclea, R. Cozma, Aldea – Turcus, Dumitra, Melnic, Sas – P. Bogdan, Dogaru. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)