Toti cei care au pasit cel putin o data, in curtea Spitalului Judetean, au zarit acest lacas inchinat lui Dumnezeu.  O mare parte dintre acesti oameni au gasit aici putina alinare la multele probleme cu care se confruntau in acele momente, sau altii, pur si simplu cautau putina liniste sufleteasca.  Insa, putini dintre acestia cunosc care este "istoria" acestei bisericute, de ce se afla ea acolo si a cui a fost initiativa amplasarii acestui edificiu in acel loc. Scurt cadru al locului In 1990, odata cu praznicul Craciunului, s-a inceput savarsirea slujbelor ortodoxe in toate duminicile si sarbatorile, de catre preotul Emil Roman. Acest serviciu religios se desfasura in sala de sedinte a Spitalului Judetean.  Mai apoi, o buna perioada de timp, serviciile religioase au fost savarsite, prin rotatie, de preotii de la parohiile Micalaca Noua, Micalaca Veche si Gradiste. In data de 21 mai a anului 1995, de ziua sfintilor Constantin si Elena, a fost instalat primul preot, de la acest spital, in persoana lui Pavel Vesa.  Acesta a fost transferat de la parohia Dieci a protopopiatului Sebis.  "Serviciile religioase se desfasurau destul de greu, deoarece sala de sedinte, folosita drept capela, era destinata si cursurilor studentilor de la Facultatea de Medicina, facandu-se astfel simtita nevoia de ridicare a unui edificiu propriu destinat acestui lucru", afirma preotul Pavel Vesa. "Planul" bisericutei Prin 1997, preotul Pavel Vesa a inceput demersurile pentru a primi aprobarile necesare de la institutiile in drept pentru amplasarea unui edificiu destinat serviciilor religioase.  Astfel ca, dupa aproximativ un an, dupa ce a primit acele aprobari, prin bunavointa academicianului Cornelia Bodea s-a beneficiat de o consistenta suma de bani pentru realizarea planului propus.  Preotul, cunoscand biserica de lemn de la Groseni, ce data din 1724 si care se afla in ruina  a propus demontarea, transportarea si restaurarea acestei valori exceptionale a patrimoniului cultural national ecleziastic, pe un amplasament din curtea Spitalului Clinic Judetean. Dupa inchiderea santierului de restaurare, condus de dr. Teodor Ghiorghiu si arhitect Mircea Serb, biserica a fost sfintita de catre preasfintia sa dr. Timotei Seviciu, la data de 14 octombrie a anului 2001.  "Edificiul, cu o pictura din 1780 a cunoscutului David Zugravu de la Curtea de Arges, a fost trecuta pe lista monumentelor istorice si de arta" declara preotul acestui lacas, Pavel Vesa. Cei care ii tree pragul Din spusele preotului, pragul bisericii nu este trecut numai de catre personalul medical ori bolnavii Spitalului Judetean ci si de catre multi alti credinciosi din jurul acestui spital, care daca nu ar exista acest locas poate din cauza varstei sau a altor impedimente nu ar lua parte la slujba, de sarbatori sau de duminici.  "Datorita acestor credinciosi, biserica se poate intretine deoarece totul costa. Fiecare da atat cat il lasa inima sa dea, neexistand o taxa impusa. Foarte multa lume, incluzand aici si personalul medical, vin si fac parastase sau pomelnice la aceasta bisericuta. Pachetele pregatite pentru aceasta sunt inmanate bolnavilor spitalului si copiilor nevazatori de la centrul scolar de pe strada Baritiu. De asemenea, in spital, se savarsesc la cerere, rugaciuni la patul bolnavului sau botezam copii sugari in caz de nevoie" afirma preotul Pavel Vesa. "Legaturi de suflet" La aceasta biserica vin credinciosi si din alte cartiere, deoarece bolnavii continua sa vina chiar si dupa externare, fiindca afirma ca s-au legat sufleteste de aceasta bisericuta. Claudiu Rotund - Informatia Aradului

O firma din Germania specializata in productia de transformare la cald (forja) a otelului pentru industria automobilelor va investi in Zona Libera Curtici. "Au avut loc primele intalniri, insa conform discutiilor purtate, valoarea investitiei se cifreaza in jurul sumei de 14 milioane EURO. Urmeaza, cel mai probabil, in maxim patru luni de zile sa aiba loc semnarea contractului", a declarat Mircea Pavel, directorul Zonei Libere Curtici-Arad.  Zona Libera Curtici Arad este singura zona libera amplasata in vestul Romaniei, pe un coridor european, langa patru centre vamale.  Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Propunerea micalacenilor pentru monument: Piata 23 August A mai ramas o singura adunare cetateneasca de organizat, dupa care Primaria va contabiliza si va prezenta rezultatele.  Este vorba de intalnirea destinata locuitorilor din Aradul Nou, care trebuia sa aiba loc miercurea trecuta, dar care a fost reprogramata pentru maine, pentru ca la data stabilita initial primarul era in delegatie oficiala.  Cum marea majoritate a aradenilor vrea sa discute direct cu primarul, evenimentul a fost reprogramat pentru maine la ora 17.00, la Grupul Scolar Forestier. Executivul local a contabilizat deja parte din nemultumirile punctate de aradeni, dar si raspunsurile date la chestionarul pe care locuitorii municipiului au fost rugati sa-l completeze.  Una dintre intrebarile delicate din chestionarul Primariei viza amplasamentul viitorului Monument al Marii Uniri, un subiect inca incendiar pentru Arad. Din datele adunate pana acum din chestionare reiese ca amplasamentul preferat al aradenilor este... identic cu cel a Primariei, mai exact Piata Avram Iancu. La distanta destul de mica se situeaza, in preferintele localnicilor, Piata Podgoria, alte locatii nefiind pe placul locuitorilor din oras. Micalacenii au mers insa si mai departe.  La intrunirea cetateneasca organizata in acest cartier, cei prezenti au atins subiectul amplasarii Monumentului Marii Uniri si au indicat, se pare, ca locatie potrivita Piata Avram Iancu.  Numai ca micalacenii au gasit si solutia pentru Monumentul Eroilor, care ocupa acum perimetrul pietei in cauza. Solutia e simpla si ingenioasa pentru micalaceni: mutarea statuii eroilor in Piata 23 August.  Astfel imensul parc nu ar mai arata atat de pustiu, iar zona ar prinde viata. Este posibil ca veteranii de razboi sa nu agreeze aceasta solutie dar, dincolo de problema terenului din Micalaca - varianta nu ar fi neaparat neinspirata, in conditiile in care si specialistii au optat atunci cand a venit vorba de Monumentul Marii Uniri pentru Piata Avram Iancu.  Discutiile vor continua insa. Adriana Barbu - Observator

Filiala din Chisineu Cris a producatorului italian de masini agricole Maschio-Gaspardo isi mareste capacitatea de productie prin extinderea celei existente cu mca1800 mp. Investitia este evaluata la circa 2 milioane euro. Pana in prezent investitia de la Chisineu Cris depaseste 5 milioane euro. Grupul MASCHIO-GASPARDO, unul dintre jucatorii importanti pe piata producatorilor de masini agricole, semanatori, grape rotative, freze, tocatori si utilaje pentru prelucrarea solului este prezent in Romania din 2002 §i din 2003 in Chisineu-Cris, printr-o intreprinderea proprie, productiva si comerciala. Pe o suprafata de circa 60.000 metri patrati compania dispune deja de o ampla capacitate productive cu un numar de peste 100 angajati. Productia este axata pe utilaje specifice pentru agricultura si dimensiunile companiilor agricole romanesti: scarificatoare, combinatoare, cultivatoare si grape cu discuri. Investitia in aceasta unitate depaseste 3 milioane de euro, dar planurile de investitii nu se opresc aici. In anul 2006 capacitatea de productie se va mari cu aproximatix 20% prin construirea unei noi hale de productie de cca 1.800 metri patrati. "Am inchis anul 2005 cu o cifra de afaceri de 7 milioane de euro. Anul acesta mizam pe depasirea acestei cifre. Planurile Comunitatii Europene si programul Sapard sunt un sprijin in sustinerea acestor afirmatii", spune administratorul Maschio-Gaspardo Romania, Mirco Maschio. Compania italiana este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetui local Structura comerciala e deja organizata cu o magazie de masini gata pentru a fi livrate, serviciu de piese de schimb si de asistenta tehnica structurata pentru a acoperi intregului teritoriu al tarii. In Italia, grupul detine 4 unitati productive si are 13 filiale in Franta, Germania, Spania, USA, Canada, Turcia, Iordania, Polonia, Romania, Rusia si China, Ucraina si Bielorusia fiind in curs de deschidere. Maschio-Gaspardo Romania are un portofoliu de peste 150 de clienti interni, de la mici ferme pana la marile exploatatii agricole cum ar fi Insula Mare a Brailei, Balta Ialomitei, Cerealcom Dolj, Agro Chirnogi-Calarasi, Zimbrul, Moara Carani -Timis, Campo D'oro, Emiliana West Rom -Timis. Productia firmei din Chisineu Cris se adreseaza insa si pietei externe, existand deja importante livrari in Italia, Polonia, Serbia, Slovacia, Turcia, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Germania si Franta. "Investitia in Romania a fost motivata de cele peste 14 milioane de hectare agricole si respectiv 10 milioane arabile, cat si de necesitatea substituiri vechilor masini agricole cu utilaje de ultima generate mult mai performante si cu un nivel tehnologic superior. A contat de asemenea si pozitia geografica strategica care permite dezvoltarea produselor companiei inspre tarile din estul Europei." spune Mirco Maschio. Pentru Primaria din Chisineu, compania italiana este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetui local. Doru Sava - Adevarul

Aceiasi blatisti, aceiasi nasi, aceleasi conditii mizere de transport Una dintre cele mai vechi rate feroviare din Arad, cea care leaga municipiul de orasul hunedorean Brad, resimte din plin efectele lipsei de rentabilitate cauzate de interesul tot mai scazut pentra acest gen de mijloc de transport. Construita in 1893, linia de tren este tot mai putin preferata de cei care calatoresc dinspre sau inspre Tara Halmagiului astfel ca la un moment dat, in urma cu cativa ani, a fost la un pas de a se inchide. Ca urmare a licitatiei organizate de SNCFR, care dorea sa se scape de liniile neprofitabile, aceasta a fost preluata de o firma privata care s-a angajat, intr-un soi de competitie extrema cu nasii si blatistii, sa o repuna in drepturi. A trecut o buna bucata de vreme, insa mare lucru nu s-a schimbat. Cel putin nu in ceea ce priveste calitatea si confortul ce le sunt oferite calatorilor. Trenurile sunt la fel de murdare si inghesuite, iar obiceiurile "nasilor" - cam aceleasi. Exista, insa, si un element de noutate: jumatate din garile de pe aceasta ruta au fost desfiintate si transformate in simple halte. Aici intra chiar si comune sau orase mai mari, cum ar fi Zimand, Pancota, Livada sau Seleus, ceea ce face ca foarte multi localnici sa fie nevoiti sa se descurce cum se poate. Adica sa practice vechile obiceiuri - sa circule fara bilet sau cu spaga oferita conductorului. Intre Arad si Brad sunt 170 de kilometri, dar cele patru garnituri care circula zilnic strabat distanta in 4 ore si jumatate. Destul de mult, daca stam sa ne gandim ca drumul se poate parcurge, cu o masina (obisnuita cu gropile), in maxim 2-3 ore. Acesta este unul din aspectele care a dus la scaderea dramatica a numarului de calatori. Daca-i mai punem la socoteala si pe "blatisti" ni se arata peisajul real care a determinat transformarea. Practic, totul se invarte intr-un cerc vicios. Linia a ajuns la un pas de a se inchide pentru ca nu existau incasari care s-o faca rentabila, iar banii nu veneau din cauza numarului tot mai mic de calatori platitori. Nefiind calatori platitori, au fost inchise si transformate garile si de aici, implicit, nu a mai fost decat un pas pana la situatia actuala. La urma, urmei este un exemplu evident ca anumite metehne nu dispar prin simpla trecere de la "public" la "privat". S. R. & C. G - Agenda zilei