Foarte multi asteapta cu nerabdare pensionarea ca pe momentul in care vor putea, in sfarsit, sa se odihneasca, dar prea putini ajung sa-si implineasca visul o data ajunsi la varsta a treia.  In alte tari pentru varstnicii ajunsi la pensionare o noua viata incepe: cu banii adunati o viata incep sa calatoreasca si sa vada locurile la care doar au visat in timp ce lucrau.  In Romania, insa, pensionarii ajung doar sa se chinuie in putinul timp care le-a ramas de trait pe pamant. Pe de o parte, daca mai au putina forta ramasa si gasesc o oarecare bunavointa din partea angajatorilor, pensionarii romani incearca sa mai lucreze pentru ca pensia nu le ajunge nici pentru intretinere, ca sa nu mai vorbim despre medicamente.  Pe de alta parte, apare, in cazul multora apare o izolare sociala: nu mai au sprijinul colegilor de la locul de munca, tot mai multe persoane dragi de varsta apropiata trec intru cele vesnice, boala ajunge sa para un lucru firesc...  Prin urmare, faptul ca foarte multi varstnici din lume, o data ajungi la pensionare, dezvolta o tulburare depresiva, pare sa fie cursul normal si pentru cei de la noi din tara. Am ajuns sa ne punem intrebarea: cum isi alina toate aceste "dureri" varstnicii aradeni?  Cu ce compenseaza ei toate aceste probleme ca sa isi mai pastreze dorinta de viata?  Ce le putem noi oferi? Adevarul... foarte putin.  Avem tot felul de distractii, e drept, insa cele mai multe sunt pe bani, chiar bani grei.  Dar varstnicii nostri nu isi pot permite nici intretinerea si medicamentele.  In aceste conditii de saracie lor le mai raman distractiile fara bani, destul de reduse ca numar.  Ce poti sa faci pe gratis in Arad?  Poti sa te plimbi in parcul de pe malul Muresului – greu de imaginat ce ar mai putea face, mai ales persoanele de varsta a treia, daca nu ar fi acest parc.  O plimbare pe mal, daca se poate alaturi de cineva drag, este un respiro in care incerci sa nu te mai gandesti la problemele zilnice, la intamplarile neplacute, ci te bucuri de frumusetea naturii, de cate un apus de soare sau de privelistea celor tineri. Uneori in parc se mai gasesc si cunostinte sau prieteni de aceeasi varsta impreuna cu care iti poti aminti de vremurile bune sau cu care iti poti impartasi necazurile.  Cine altcineva sa te inteleaga daca nu cineva aflat in aceeasi situatie.  Daca se iveste ocazia unei partide de sah, cu atat mai bine.  Mai poti dovedi ca mintea inca iti este agera impotriva a ceea ce tind sa creada tinerii despre tine.  Si daca tot ai asteptat atata sa iti gasesti linistea, Muresul iti ofera placerea aproape gratuita de a pescui... pentru ca daca luam in calcul pretul instrumentelor necesare, nu este chiar o distractie gratuita. Poate una dintre cele mai indragite placeri pe care le poate oferi malul Muresului persoanelor de varsta a treia este iesirea in parc cu nepoteii.  Cand parintii sunt asa de ocupati cu lucru, cine sa aiba grija de cei mici daca nu bunicii?  Si apoi, cine sa-i inteleaga mai bine?  Inainte s-ar fi putut spune tot bunicii, dar nu e sigur ca bunicii din ziua de azi, chiar daca sunt la fel de legati de nepotei ca intotdeauna, ii mai pot intelege pe acestia si distractiile lor.  Cu toata oboseala si diferentele dintre generatii, a iesi cu nepoteii in parc inca este o placere. Din pacate, insa, numarul distractiilor accesibile varstei a treia in Arad, si nu numai, sunt extrem de reduse.  Şi dintre toti, poate varstnicii ar avea cel mai multa nevoie de distractie, dupa ce au trecut prin atatea incercari si dureri. Anca Mustea - Informatia Aradului

Aproape 300 de candidati au sustinut cea de a treia proba scrisa a examenului de bacalaureat din a doua sesiune.  Majoritatea au dat examen din matematica, iar celelalte materii alese au fost istoria si geografia.  Examenul a fost organizat in doua centre- liceul Iuliu Maniu si colegiul tehnic si de protectia mediului.  La proba de matematica au fost inscrisi pe listele de examen 281 de candidati, insa unul nu s-a prezentat.  La iesirea din examen, cei mai multi pareau multumiti de ceea ce au scris.  La istorie au fost prezenti cei mai putini candidati - 4, din tot atatia inscrisi, iar proba de geografie a fost sustinuta de 9 candidati.  Bacalaureatul continua cu proba de specialitate, respectiv materii din aria curiculara a profilului candidatului, care va fi sustinuta de 197 de elevi, iar ultima proba este din materii opuse ariei curiculare a profilului candidatilor, aici fiind inscrisi 168 de candidati.  Rezultatele celei de-a doua sesiuni a bacalaureatului se afiseaza luni, 4 septembrie, data in care pot fi formulate si eventualele contestatii.  Rezultatele finale vor fi cunoscute joi, 7 septembrie.  Nicoleta Belean - Televiziunea Arad

Interviu cu castigatoarea titlului Miss Arad. Antonia-Ioana Sandru este reprezentanta municipiului la concursul recent organizat cu ocazia Zilelor Aradului. Care sunt pasiunile ei, care au fost impresiile ei de la aceasta competitie, in cele ce urmeaza. - Cum te simti dupa obtinerea acestui titlu? - Sunt mandra ca am reprezentat municipiul Arad si sper sa reprezint judetul Arad cu succes in alte competitii care vor urma.  Ma simt fascinata de tot ce este frumos, ma bucur ca am reusit sa merg in acest sens. - Care crezi ca au fost atuurile tale fata de celelalte fete la acest concurs? - Am incercat foarte mult sa exprim ce este in interiorul meu, sa pun in evidenta ce am mai bun, sa fiu eu.  In acest concurs s-a imbinat foarte bine frumusetea interioara cu cea exterioara.  Cred ca toate fetele au acel ceva necesar, nu am nimic deosebit fata de celelalte fete.  Conteaza foarte mult naturaletea. - Cum s-a desfasurat concursul? - A fost foarte bine organizat, mai mult decat atat, am lucrat cu profesionisti.  Am avut un colectiv minunat, o echipa nemaipomenita alcatuita din fete extraordinare.  Chiar daca am avut uneori mici discutii, le-am trecut fara tensiuni si am stabilit sa tinem legatura. - Ce intentii ai pentru viitor? - Sa particip in continuare la alte concursuri de frumusete, cum ar fi Miss Banat sau Miss Romania.  In plan profesional nu pot spune deocamdata, pentru ca am mai multe pasiuni.  Am ales sa urmez Stiintele Economice pentru ca mama mea este expert contabil si de mica am ajutat-o, stiu sa fac multe lucruri in directia asta.  In viitor as vrea sa combin tot ce stiu: economie, astrologie si make-up. - Succes! Carte de vizita Nume si prenume: Sandru Antonia - Ioana Varsta: 21 de ani Zodia: Berbec, cu ascendent in Taur Studii: Liceul Economic, a absolvit un curs de machiaj, studenta in anul II la Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii de Vest "Vasile Goldis" Pasiuni: Astrologie, Make-up Sporturi preferate: Dans sportiv, dans de societate Dieta: mananca sanatos, ii plac fructele si legumele Imbracaminte: Imbina stilul clasic cu cel excentric Parfum: Ralph Laurent Glamours Reteta pentru reusita a la Antonia: Curaj combinat cu increderea ca "Daca-ti doresti ceva cu adevarat, tot universul va conspira la indeplinirea dorintelor tale" (Paulo Coelho), ambitie, incapatanare, putere de munca si feminitate - calitati ale femeii Berbec Lia Faur - Adevarul

Multi proprietari de vii si-au lasat culturile in paragina, din cauza pretului mare al lucrarilor ce trebuie efectuate.  Valentin Bot, primarul comunei Siria, aflata in plina podgorie a Aradului, a declarat, ieri, ca a vizitat viile de pe dealuri si a vazut ca multe din cele apartinand unor proprietari persoane fizice au ramas in paragina. "Lucrarile mecanice costa 30 de milioane de lei pentru un hectar de vie. La asta se adauga si pretul pentru lucrarile manuale", a explicat Valentin Bot, care a adaugat ca putini proprietari de vie dispun de acesti bani.  Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

- Domnule presedinte, ce va insemna pentru Consiliul Judetean Arad proxima rectificare de buget? La ce se pot astepta comunele si orasele? - Noi am avut deja o suplimentare a veniturilor, indreptata spre consiliile locale, le-am acordat ceva fonduri in plus. Sunt sigur ca va fi o suma rezonabila pentru fiecare localitate, pentru fiecare primarie, cu care sa isi poata rezolva in continuare unele dintre proiectele propuse pentru anul in curs. Rectificarea va fi pozitiva, sunt sigur; as adauga ca alaturi de cei peste 130 de miliarde de lei ramasi in acest an din impozitul pe terenul extravilan, la administratiile publice locale, fondurile vor constitui o sursa pentru proiectele aflate in derulare, respectiv pentru cele care urmeaza. - La impartirea bugetului au existat nemultumiri. Sebisul, Crisul, de exemplu, sustin ca au primit bani prea putini. - I-as invita pe toti cei care spun treaba asta sa ia legea finantelor publice in mana, sa ia formula de calcul, sa o analizeze inainte de a face alte comentarii. Mentionez ca acolo unde poate interveni subiectivismul, pe cei 15% alte criterii, consiliul judetean a cofinantat si va cofinanta proiectele, lucrari de infrastructura si alte lucrari urgente. - A fost o infuzie de primari ai opozitiei, in Alianta, si in special in PD. Sigur ca acesti oameni au venit sub pretextul ca vor binele comunitatii, iar acum asteapta fonduri substantiale de la Dumneavoastra, ca sa isi justifice "alibiul". - Se face prea mult caz de fondurile care se aloca de Consiliul Judetean, fara a se spune ca, la nivelul anului 2006, bugetele oraselor si ale localitatilor mari, care au o oarecare dezvoltare, se constituie in principal din sursele proprii si din impozitul pe venit ramas la localitati, acel 47% din impozitul pe venit. Avem localitati mari care se plang ca in loc de 100 de milioane de lei au primit 50 de milioane, dar ele au buget de 50-70 de miliarde de lei. - Domnule presedinte, la cele doua intalniri pe care le-ati avut cu primarii oraselor din judet, s-au ridicat niste probleme, dar nici una dintre ele nu a fost concretizata. Asta lasa impresia ca e vorba de intalniri de complezenta si e posibil ca initiativa, de altfel buna, sa se stinga in scurt timp. - La cele doua intalniri organizate de Asociatia Primarilor de Orase Mici, la care am fost invitat, am raspuns cu placere. Dar nici una nu a avut o tematica dinainte stabilita, fiecare primar a venit si si-a plans necazul si amarul. Am organizat si noi, la Consiliul Judetean, o intalnire avand ca tematica modificarile la Legea Finantelor Publice, cu invitati si de la Finante, la care din pacate primarii nu au raspuns cu aceeasi solicitudine cu care am raspuns noi, Consiliul Judetean, la invitatiile lor. Noi vom participa totusi in continuare la intalnirile lor, daca vor avea o tematica dinainte stabilita, ca sa nu ne mai intalnim degeaba. - Bun, dar primarii au ridicat niste probleme. Ce se alege de ele? De pilda, Curticiul a cerut trecerea Zonei Libere din subordinea Consiliului Judetean Arad in cea a Consiliului Local Curtici. - Zona Libera reprezinta o institutie cu un statut foarte clar definit de legislatia regiilor. Zonele Libere au o perioada limitata de timp in care vor mai functiona (cel mult probabil pana in 2011, si intre timp se vor revoca unele facilitati). Nu pot sa zic ca nu analizam inclusiv aceasta propunere, dar inainte de a lua o decizie asteptam si aceasta data de 1 ianuarie 2007, pentru ca regimul zonelor libere depinde si de momentul aderarii. - Totusi, in jurul Zonei Libere Arad au fost, in ultima perioada, vii dispute. Schimbati sau nu schimbati directorul? - Nu stiu de unde au reiesit ca ar fi fost vii dispute. Am analizat si analizam in continuare activitatea tuturor institutiilor, societatilor subordonate, care pot reprezenta pentru Consiliul Judetean o resursa financiara. Printre aceste societati analizate este si Zona Libera. Repet – si Zona Libera. Deci, sunt societati care sunt analizate acum, si in functie de rezultatul analizelor se pot lua masuri, dar deocamdata nu va pot da raspuns direct la intrebarea pe care mi-ati pus-o. - Apropo de societatile din subordine. De la care asteptati mai mult decat vi-a oferit pana acum? - Astept mai mult, mult mai mult de la Zona Libera. Astept ca activitatea Aeroportului sa creasca, pentru ca abia a inceput un trend ascendent, spunem noi. Numarul de societati de transport aerian cu care avem discutii, purtam tratative, a crescut simtitor: peste 10 companii mari din Europa, in acest moment. Daca in urma cu un an colaborarea era aproape inexistenta, iar cei care veneau intamplator la Arad de regula cereau, asteptau sa vada ce li se ofera, astazi avem deja companii care ar dori chiar sa investeasca pe Aeroportul Arad, vin si cu oferta lor. Normal, si de la Terminalul Cargo avem alte pretentii; eu sunt convins ca terminalul a fost construit ca oportunitate pentru dezvoltarea municipiului si a judetului, si sunt sigur ca isi va dovedi utilitatea in foarte scurt timp. - Primarul municipiului sustine ca Aeroportul trebuie sa treaca in subordinea Primariei, de la Consiliul Judetean. Sustineti acest demers? - Nu stiu daca este cea mai buna varianta sa treaca cu totul in subordinea Consiliului Municipal, dar este clar ca in orice aeroport trebuie sa fie implicat si Consiliul Local Municipal, deci cred ca ar fi absolut necesar ca si la Arad Consiliul Local sa fie implicat, sa fie actionar. In primul rand, activitatea cea mai intensa este cea a municipiului, si aici fac o paranteza dureroasa pentru noi, aradenii: ieri am fost in Hunedoara, care are sapte municipii, sapte orase mari. Ce vreau sa spun? Noi avem cele noua orase la nivel de 80 de mii de locuitori toate, impreuna. Activitatea cea mai importanta este cantonata in municipiu, deci ar fi normal ca si Consiliul Local sa fie implicat in Aeroportul Arad. Si voi sustine acest demers. - Sustineti si trecerea componentei aradene a Zonei Libere la municipiu, de la judet? - Am mai spus ca nu ne-am pronuntat in acest sens. Nu a fost cazul, asteptam momentul aderarii, asteptam prevederi clare legate de functionarea in continuare a zonelor libere si, in functie de asta, vom decide. Daca Zona Libera Curtici va tece la Curtici vreodata, ar fi absurd ca Zona Libera Arad sa ramana la Consiliul Judetean. Ori vom avea totul, ori nimic. - Aminteati de faptul ca judetul Arad are un singur municipiu. Cand credeti ca si alte orase vor putea primi acest statut? - Cred ca vor trece cativa ani buni, pentru ca un prim criteriu e numarul de locuitori, ori orasele noastre sunt toate mici, cu maximum 13 000 de locuitori. Dar este clar ca deja se contureaza polii de dezvoltare economica ai judetului, la inceput in cateva orase, urmand sa continue si in Lipova, Gurahont, Sebis, Buteni, deci zona din estul judetului care inca, din punct de vedere al dezvoltarii economice, este putin ramasa in urma. - Proiectul Samtid, de modernizare a canalizarilor si extinderea retelelor de apa in cateva orase din judet, a demarat cu intarziere si a produs nemultumirea unor primari. - Nu. Acei primari nu cunosteau gaficul de derulare al proiectului Samtid, sau nu doreau sa il cunoasca. Sunt intarzieri foarte mici, legate de zile, poate o saptamana sau doua, dar proiectul are termen de finalizare septembrie 2007. Poate ca sunt primari care ar dori ca toata lucrarea sa se termine intr-o luna, doua. Si noi ne-am dori, dar repet ca lucrarile se vor derula pe baza unui grafic al carui nerespectare se poate datora ambelor parti, si constructorului, dar si oraselor in care se efectueaza lucrarile. Vreau sa va spun insa ca Consiliul Judetean are si multe alte lucrari de alimentare cu apa. In acest moment se lucreaza in peste 20 de localitati, iar prin proiectele depuse pe Ordonanta 7 din 2006 (referitoare la lucrari de infrastructura in mediul rural), respectiv alte proiecte locale, ne-am putea apropia de 50 de localitati in care sa se efectueze lucrari de alimentare cu apa. Ne bucura ca Ordonanta 7, in judetul Arad, a fost o reusita: avem 40 de primarii care au depus proiecte eligibile si asteptam cu incredere demararea finantarilor. Andrei Ando - Observator