|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Joi,
1 martie 2007 |
|
- Ungurii
vin sa munceasca in Romania pentru 200-400 de euro
|
|
O
suta de muncitori din Ungaria vor fi angajati in Zona
Industriala Pecica,
din judetul
Arad.
Angajatorul organizeaza maine o selectie la primaria
din Battonya (jud. Bekes), unde ungurii s-au calcat
in picioare sa se insctites pe listele de candidati.
Este vorba insa numai de un prim val de angajari,
caci doar, firma respectiva are nevoie de 500 de muncitori,
in vreme ce si alte societati comerciale aradene cauta
deja pe piata fortei de munca din Ungaria.
La Battonya, localitate aflata la opt kilomctri de
Zona Industriala pecicana, Somajul este de 20%, la
o populatie de 8000 de locuitori.
In comparatie, la Pecica somajul este de 2%, la un
numar de 15.000 de locuitori.
"Vrem sa dezvoltam parcul nostru de afaceri,
dar nu mai avem resurse la nivel local, spune primarul
din Pecica, Iustin Cionca. Cinci firme cauta acum
sa angajeze personal la noi, dar nu mai au pe cine.
De aceea i-am si dirijat pe investitori sa faca angajari
din Ungaria - e aproape si oamenii sunt disponibili
sa munceasca".
Ungurii vor lucra in judetul Arad pentru un salariu
de 200-400 de euro lunar.
Se fac angajari in industria cablajelor auto, accesorii
pentru incaltaminte, piese pentru masini.
Fata de salariul mediu din Ungaria, remuneratia este
mult mai mica, insa chiar si asa oamenilor le convine
sa vina sa lucreze, in loc sa stea acasa in ajutor
de somaj.
Karsai Jozsef, primarul orasului Battonya, deputat
in Parlamentul Ungariei,sustine ca orientarea investitorilor
din Romania spre forta de munca din estul Ungariei
poate salva aceasta zona, eminamente agricola.
"Avem 500 de oameni in ajutor social, si
2000 de persoane cu ajutor de somaj. Battonya
este un oras in suferinta, dar colaborarea cu
Pecica il poate re- lansa. Chiar acum am primit un
semnal de la un mare investitor, care vrea sa deschida
sere pe zece hectare, tot pe granita romano-maghiara,
unde sa angajeze muncitori din ambele tari".
Pe de alta parte, si zeci de muncitori romani
din localitatile Turnu si Pecica vor munci la fabrica
de biodizel din Battonya, care va fi realizata de
un investitor suedez, in acest an.
Andrei
Ando - Observator
|
|
- "Ma
tin de un fir de iarba"
|
|
Ecaterina-Ani
Jäger povesteste despre viata ei. Este lectia unei
supravietuiri demne
- Marturisesc ca nu stiu cum sa incep, cum
sa va abordez: ca pe o femeie obisnuita sau ca pe
o femeie cu handicap…
- Diferenta dintre mine si o femeie obisnuita
este de cel mult jumatate de metru. Caruciorul nu
ma face diferita.
- Totusi, nu vi s-a intamplat ca, uneori, ceilalti
sa va trateze altfel din cauza scaunului cu rotile?
- In sensul negativ al cuvantului, de foarte putine
ori am avut aceasta experienta. Cred ca asta depinde
de persoana. Eu niciodata nu am refuzat un ajutor.
Cand mi s-a intins o mana, bineinteles ca am acceptat-o.
- Ati avut un accident de circulatie… Cat v-a fost
de greu sa-i acceptati urmarile?
- La un an dupa accident, in 1976, am fost in
Germania pentru a ma opera. Eram convinsa ca de-acolo
voi veni sanatoasa, ca voi putea sa ma scol din scaunul
rulant, sa pot merge sa dansez, sa-mi pot trai viata
asa cum o traieste oricare alta femeie si asa cum
si-ar fi dorit mama sa ma vada. Nu s-a intamplat asa.
Am inteles, pana la urma, ca se poate trai si fara
sa ai picioare. Am inteles ca aceasta jumatate de
metru de care v-am spus nu are voie sa conteze.
- Cum ati aflat?
- L-am intrebat pe profesorul care m-a operat
daca am vreo sansa de a deveni vreodata femeie asa
cum vreau eu sa fiu sau voi deveni o femeie dependenta
de scaunul rulant; ca sa stiu cum sa-mi organizez
viata. "Este bine daca v-ati orienta spre
o meserie in scaun rulant" – mi-a raspuns.
- Erati pregatita sa aflati acest „verdict”?
- Ma credeti ca nu l-am crezut? Dumnezeul pe care
fiecare il avem in noi nu te lasa sa crezi ca nu exista
nici o sansa. Omul se agata de un fir de iarba foarte
fragil, care nu are radacinile acelea sa-l tina puternic…
Poti sa iesi la mal cu acest fir de iarba, credeti-ma!
Eu, de 32 de ani, ma tin de un asemenea fir de iarba.
- Ce va doriti cel mai mult?
- Nu-mi doresc sa ma ridic in picioare decat pentru
o zi. Astept acea zi in care sa dansez non-stop. Imi
place foarte mult sa dansez. Imi place muzica, o simt,
o traiesc. Dupa aceea, ma asez inapoi in carucior
pentru ca la varsta mea nu sunt pregatita sa intru
intr-o lume in care sa umblu, cum am fost inainte.
- Ce/cine anume va face fericita?
- Daca n-as avea-o, daca n-as fi avut-o pe mama
tot timpul langa mine, probabil ca nu as fi rezistat
niciodata si nu aveam pentru ce sa lupt. Este o motivatie
extraordinara pentru ca intre mine si mama, cordonul
ombilical nu s-a rupt. Multa lume imi spune ca este
gresit, ca puteam sa ma marit, ca puteam sa-mi fac
viata mea… E adevarat, dar nu puteam sa-i ofer sotului
meu ceea ce-i ofera o femeie sanatoasa. Poate-i ofeream
mai mult, pe alte planuri. Dar pentru ca nu am avut
experienta, nici nu am avut curajul sa incerc. Dovada
ca am fost logodita timp de cinci ani. Insa am considerat
amandoi ca e mai bine sa ne despartim si sa devenim
prieteni. Si aceasta prietenie, pana in ziua
de astazi, imi aduce mult mai multe satisfactii si
mult mai mult respect recirpoc, decat daca am fi ramas
un cuplu.
- Care este regretul dumneavoastra cel mai mare?
- Regretul meu cel mai mare este ca n-am putut
sa-i ofer mamei mele acea fericire pentru care a fost
pregatita cand m-a nascut. Ca orice mama, isi imagina
un viitor cat mai bun si cat mai sanatos pentru mine.
Dar, cand am fost in floarea varstei si puteam sa
o mangai sufleteste, atunci a venit acest accident
care a distrus-o. A imbatranit zece ani intr-o zi.
Deci, regretul meu foarte mare este ca nu am putut
sa-i indeplinesc acel vis pe care fiecare mama il
are atunci cand naste un copil. Bucuria mea mare este
ca sunt unele momente – seminarii internationale de
specialitate, la care particip, prezint lucrari –
cand mama mea este foarte mandra de mine. E ca o compensatie…
- Ce ati dori sa schimbati in lumea in care traiti?
- Sunt foarte multe de schimbat. Mai ales oamenii.
Sa existe mult mai multa intelegere si incredere intre
ei. Acum, in ochii lor se citeste ura.
Carte de vizita
Ecaterina-Ani Jäger
S-a nascut la 19 februarie 1957, din tata neamt si
mama unguroaica. Este necasatorita.
A absolvit Liceul "Elena Ghiba Birta"
in 1978.
Vorbeste fluent engleza, germana si maghiara.
Este vicepresedinte al Asociatiei Handicapatilor Neuromotor
din Romania (filiala Arad) si responsabil relatii
internationale in cadrul acesteia.
De 14 ani, participa la numeroase congrese, conferinte,
seminarii - nationale si internationale - despre persoanele
cu handicap.
D.D.
- Adevarul
|
|
- Licitatie
pentru servicii sociale
|
|
Directia
pentru Protectia Drepturilor Copilului din Arad cauta
organizatii neguvernamentale care pot ingriji copii
cu deficiente motorii.
Inclusa intr-un proiect pilot, directia aradeana vrea
sa gaseasca cele mai bune servicii pentru un numar
de 30 de copii.
Pana acum, doar 2 organizatii s-au aratat interesate
sa participe la ingrijirea acestor copii, insa lista
ramane deschisa pana la mijlocul lunii viitoare.
Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului vrea
sa contracteze serviciile sociale pentru casele de
tip familial Magnolia, Iris si Orhideea din Arad.
Aici sunt institutionalizati 30 de copii cu probleme
de handicap iar casele au toate licentele de functionare
necesare.
La licitatia pentru aceste servicii sunt asteptate
sa participe organizatii neguvernalemtale, care vor
primi finantare pentru toate servicile de baza dar
si cele speciale necesare copiilor.
Acest proiect este derulat in 5 judete din tara noastra.
Pentru atribuirea contractelor, Autoritatea a publicat
deja anuntul atat in Monitorul Oficial, cat si in
Jurnalul European din data de 14 februarie.
Vasile
Blidar - Televiziunea Arad
|
|
- "Laszlo
Tokes nu slujeste interesele comunitatii maghiare"
|
|
Interviu
cu deputatul Kiraly Andras, presedinte al UDMR Arad
- Care este pozitia UDMR fata de actiunile secuilor
privind autonomia teritoriala?
- In secuime avem cele mai mari organizatii, dar
cred ca ar trebui sa facem o diferenta intre organizatiile
secuiesti ale UDMR si organizatiile civice care exista
in regiune. Asociatiile civice nu fac altceva decat
sa duca in eroare locuitorii din secuime. Aceste referendumuri,
sau consultari cum se mai numesc in terminologie noua,
nu au nici o finalitate si nici un rezultat. Si noi
am putea cere salar mai mare, dar nu se poate. A intreba
pe cineva din secuime daca vrea autonomie, sigur ca
raspunde ca da, dar nu se gandeste la complicatii.
- Cum comentati candidatura episcopului reformat
Laszlo Tokes la europarlamentare?
- Pe noi nu ne sperie nici o concurenta, dar ne
sperie, in ghilimele, o concurenta de acest gen, care
nu face altceva decat sa destabilizeze comunitatea
maghiara. Este foarte greu sa explici unui cetatean
simplu cu buna credinta de ce nu putem sprijini activitatea
episcopului Lasylo Tokes. In viziunea noastra exista
o singura comunitate in cadrul careia nu sunt maghiari
buni, rai, revolutionari sau mai putin revolutionari.
Exista o comunitate care are speranta in aceasta tara,
unde impreuna am dori sa realizam dorintele comunitatii
maghiare.
- Prin candidatura episcopului Tokes se incearca
destabilizarea UDMR?
-
Nu se pune problema ca pericliteaza accederea candidatilor
nostri in UE, dare pune intr-o alta situatie toata
strategia campaniei. Noi nu am folosit niciodata asa
zisa campanie negativa. Este foarte greu sa explicam
cetatenilor de nationalitate maghiara de ce este o
alternativa proasta sprijinirea episcopului Tokes.
Este foarte greu sa explici unor oameni, care au in
sentimentul lor inca evenimentele din decembrie 1989.
Eu cred ca este o noua situatie in care va trebui
sa explicam ca, din 89 si pana astazi, Uniunea a reprezentat
intradevar interesul comunitatii maghiare. Chiar daca
rezultatele nu ii multumesc pe toti, avem rezultate
bune. Va trebui sa spunem foarte clar ca, in aceasta
perioada, Uniunea a dat un sprijin esential bisericilor,
cultelor istorice maghiare dar si cultelor neprotestante.
Daca din cauza concurentei lui Tokes pierdem prezenta
noastra in Parlamentul European, cei care vor suferi
nu va fi episcopul Tokes, ci comunitatea maghiara.
- De ce nu trebuie votat Laszlo Tokes ?
- In primul rand, Laszlo Tokes este doar o persoana.
Astfel, o persoana nu poate fi contrapusa niciodata
unei organizatii, care are in spatele ei o activitate
de 17 ani. Trebuie constientizat faptul ca dorintele
nu se rezolva cu una, cu doua in parlamentul european.
Trebuie sa ai sprijinul politic a unui grup parlamentar.
Cei pe care ii trimitem in Parlamentul European, trebuie
sa aiba o gandire politica si economica despre viitor.
Din pacate, Tokes se refera la trecut si nu slujeste
interesele comunitatii maghiare. Trebuie sa avem respect
fata de trecut si sa cunoastem trecutul, dar totdeauna
trebuie sa nu orientam spre viitor, pentru ca asta
asteapta comunitatea maghiara de la noi.
Daniel
Albu - Informatia Aradului
|
|
- Comuna
Savarsin - o comoara turistica in devenire
|
|
Comuna
Savarsin
este asezata pe malul drept al raului Mures intre
muntii Highisdrocea, si are o intindere de 1.761 ha.
Are o populatie de peste 3.200 de locuitori, care
populeaza cele zece localitati care o compun: Valea
Mare, Caprioara, Toc, Cuias, Temesesti, Troas, Halalis,
Parnesti si Vinesti.
Intre Savarsin si satele apartinatoare, Caprioara
si Valea Mare, Muresul formeaza un hotar natural.
Localitatea Savarsin este cunoscuta prin pitorescul
imprejurimilor sale, un adevarat potential pentru
dezvoltarea turismului in aceasta zona.
Este asezata la o distanta de 87 km de municipiul
Arad si la doar 67 km de Deva.
In anul 2004 cetatenii comunei Savarsin l-au ales
in fruntea lor pe juristul Ioan Vodicean, un cunoscut
autor de carti, un bun gospodar pentru comuna sa.
Primarul loan Vodicean un calificat om de cultura
O discutie cu primarul Ioan Vodicean este o adevarata
placere, fie ca este vorba despre despre imperturbabilele
cifre ale investitiilor, fie ca este vorba despre
situatia literaturii contemporane ori a cresterii
vitelor pe noile pasuni europene.
Sprijinit in demersurile sale de o echipa buna, ce-l
are in frunte pe colaboratorul sau apropiat, viceprimarul
Adrian Craiu, primarul Ioan Vodicean are cu ce se
raporta, atunci cand vine vorba dc realizari.
Este musai sa consemnam ca pe timpul documentarii
noastre, am fost intrerupti de vizita in biroul primarului
a unei cetatene franceze, care solicita sprijinul
in vederea deschiderii pe teritoriul comunei a unei
societati comerciale. Sprijin pe care l-a primit pe
loc.
Ne-a surprins placut - mai ales pe frantuzoaica -
faptul ca primarul a tratat cu petitionara intr-o
fluenta si nepoticnita limba franceza, pe care, am
aflat, o cunoaste bine.
Iata, pe scurt, ce ne-a relatat, printre altele, primarul
Vodicean: "Eu, de fapt, am mai indeplinit
tunctia de primar, intre 1990-1996, intr-o comuna
din apropiere, Birchis. Nu intru in amanunte. Sa trecem
la ceea ce am facut noi aici, la Savarsin. In primul
rand vreau sa scot in evidenta cel mai mare obiectiv
pe care l-am realizat. Este vorba de introducerea
a peste zece km de canalizare in Savarsin, ceea ce
inseamna de fapt, in aproape toata localitatea Savarsin.
In aceste momente se organizeaza o noua licitatie,
de 1,2 milioane euro, in vederea continuarii lucrarilor,
toata partea de proiectare fiind deja achitata din
bugetul local. Anul 2006 a fost acela in care s-a
inceput asfaltarea drumului de acces spre satul Caprioara,
acolo unde fiinteaza "Pensiunea Patrimara",
loc de desfatare turistica pentru amatorii din domeniu.
S-a realizat consolidarea structurii drumurilor si
repararea a sapte podete, urmand ca in acest an sa
se treaca la turnarea covorului asfaltic.
In Savarsin functioneaza sapte scoli, care se afla
in continuare in plin proces de modernizare, prin
schimbarea usilor si ferestrelor cu altele, din termopan,
amenajarea grupurilor sanitare, inclusiv la liceu
si la Scoala de Arte si Meserii Savarsin. Urmeaza
ca in scurt timp sa se inaugureze Spitalul din Savarsin,
o constructie moderna, in care fiecare salon este
dotat cu grup sanitar si dus, acesta avand o capacitate
de30 de paturi. Vom moderniza Caminul Cultural pentru
ca intr-o comuna in care se intampla atatea manifestari
culturale trebuie sa existe un lacas adecvat. Apropo
de cultura, reamintesc cititorilor dvs. ca Festivalul
"Dorel Sibii" a ajuns la a IX-a editie si
ca face parte din programul anual al judetului."
Case
memoriale, celebrul Castel regal, manifestari culturale
Faptul ca Savarsin este locul unde se gaseste
Castelul, ca acesta este resedinta principala a consilierului
primului ministru, Radu de Hohenzollern, este de bun
augur pentru localitate, care este vizitata din ce
in ce mai mult de turisti romani si straini.
Acest lucru este o mandrie pentru localnici, dar este
si o obligatie in plus pentru imbunatatirea aspectului
comunei.
Un alt punct de atractie pentru turisti este existenta
a doua lacasuri de arta.
Prima, Casa memoriala "Eugen Popa"
aduce marturii despre viata si activitatea acestui
cunoscut pictor, fiu al comunei Savarsin iar celalalt
este un muzeu de arta comparata cu lucrari de Eugen
Popa, Corneliu Baba precum si de Gina Hagiu Popa.
Primaria Savarsin urmareste indeaproape continuarea
traditiilor folclorice din zona prin sprijinirea formatiilor
existente precum si prin crearea a noi grupari folclorice.
Celebra, deja, formatie "Dubasii din Savarsin"
a fost de multe ori pe posturile nationale tv, facand
cunoscute intregii tari frumoasele obiceiuri locale.
O cariera de marmura, una de granit, si altele...
Pentru valorificarea zacamintelor existente pe
aceste locuri, nu de mult s-a deschis la Caprioara
o cariera de marmura, intentionandu-se ca in viitor
aici sa se treaca si la prelucrarea blocurilor provenite
din cariera.
O firma de prospectiuni din Bucuresti va deschide
in curand, tot la Caprioara o noua cariera, de aceasta
data de granit, fapt ce va asigura noi locuri de munca
pentru locuitorii din zona.
Viceprimarul comunei Savarsin, Adrian Craiu ne spune
si el: "Intrucat zona Savarsinului este deosebit
de pitoreasca, suntem si noi deranjati de faptul ca
podul spre Valea Mare si Caprioara nu este inca reparat.
Construit in anul 1879 acesta va fi reparat pana in
toamna, folosindu-se tehnologia de la constructie,
deci la imbinari se vor folosi numai nituri, fara
un centimetru de sudura. Avem in vedere, tot in ideea
de a schimba fata comunei noastre, de a devia soseaua
nationala, care trece acum prin centru, prin alt amplasament.
Sunt multe de facut in Savarsin. Pe unele dintre ele
le-am realizat. Vin altele. Noi, cei din Savarsin,
ii invitam pe toti aradenii sa vina la Savarsin, pentru
ca au ce vedea: o zona turistica deosebita, cu oameni
frumosi si oaspitalieri."
Petre
Don - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Glasul
Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|