Senatul Universitatii de Vest "Vasile Goldis" a organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, mai multe manifestari dedicate Zilei Nationale si omagierii lui Vasile Goldis, ideologul Marii Uniri.  Astfel, vineri la Muzeul Memorial "Vasile Goldis" de pe str. Vasile Goldis, nr. 6 a fost-dezvelita Placa Comemorativa "145 de ani de la nasterea lui Vasile Goldis", dupa care, in Aula Stefan Cicio Pop, s-a desfasurat un simpozion tematic privind activitatea lui Vasile Goldis. De asemenea, au fost acordate diplome omagiale Vasile Goldis.  Manifestarile au continuat cu un Te-Deum la Statuia lui Vasile Goldis si depuneri de coroane la mormintele "Corifeilor Marii Uniri": Vasile Goldis, Stefan Cicio Pop si Ioan Suciu, iar duminica a avut loc un parastas de pomenire in memoria marelui roman. Manifestarile au fost cpnduse de prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rector al Universitatii de Vest "Vasile Goldis", care a subliniat importanta pe care a avut-o marele roman Vasile Goldis la Marea Unire. Om politic care a slujit cu credinta idealurile de libertate si unitate nationala a romanilor, Vasile Goldis se numara printre inspiratorii si organizatorii maretului act al Unirii din 1918, cu tot ce a insemnat el pentru faurirea satului unitar roman, printre ganditorii progresisti ai vremii care au promovat ideile generoase ale emanciparii maselor populare si ale intelegerii intre toate popoarele lumii. Vasile Goldis s-a nascut la 12 noiembrie 1872 in casa bunicului sau Teodor Goldis, in satul Mocirla, din parintii Isaia si Floarea.  Familia tatalui isi are origine pe meleagurile bihorene in localitatea Chiscau de langa Baita - Bihor unde pana astazi Goldisestii formeaza o buna parte din populata ocupata cu baiesitul la minele de aur din Muhtii Apuseni.  Pe la 1740, Teodor Goldis, unul dintre stramosti viitorului carturar si om politic, se muta la Mocirla de unde familia este constant mentionata in perioada ulterioara.  Teodor, bunicul lui Vasile Goldis este preot in acest sat.  Cei doi copii ai sai Isaia si Petru imbratiseaza si ei cariera tatalui lor preoti primul in Mocirla, Seleus, si Cermei, cel de al doilea in satul natal.  Mama lui Vasile Goldis este fiica preotului Ioan Cornea din Rapsig - Arad ce se trage dintr-o veche familie de romani din tinutul Fagarasului. Dornic sa se afirme in lupta pe care intelectualii romani o duceau pentru propasirea natiunilor, la 5 martie 1888 ii adreseaza lui Gheorghe Baritiu o scrisoare prin care il roaga sa-i ilesneasca ocuparea unei catedre la Sibiu. Incepand cu anul 1905, Vasile Goldis se consacra mai ales activitatii politice.  La 10 ianuarie 1905 in cadrul conferintei Partidului National Roman , cere cu insistenta alaturi de alti membrii sa fie abandonata tactica rezistentei pasive fata de politica oficiala promovata de guvernele de la Budapesta si Viena fata de romani si sa fie inlocuita cu o tactica activa, elastica, care sa tina cont de conjunctura actuala si de sarcinile imediate ce stau in fata poporului roman din Transilvania.  Aceasta tactica cunoscuta sub denumirea de "noul activism" desi nu a fost adoptata principial la conferinta a fost insa urmata de aproape toti conducatorii si activistii P.N.R.  Goldis insasi in calitate de deputat in parlamentul maghiar pentru circumscriptia Radna, intre anii 1906-1910 a intervenit de numeroase ori (22 discursuri) impotriva diverselor legi asupritoare de nationalitati!  Redacteaza impreuna cu Emanoil Ungureanu si Ioan Mihu un memoriu pe care acesta din urma il inainteaza guvernului la 13 septembrie 1910 din partea Partidului National Roman ca raspuns la propunerile de tratative ale acestuia.  Revendicari romanesti Memoriul cuprinde revendicarile romanesti: recunoasterea legala a P.N.R., legiferarea votului universal, introducerea limbii romane in administratie si justitie, autonomia bisericii romanesti, abrogarea legii Apponyi. Toate acest cereri sunt respinse, oferindu-se in schimb dizolvarea P.N.R. si contopirea cu alte partide politice oficiale din Ungaria. In legatura cu pozitia adoptata de guvernul maghiar, Vasile Goldis ii scie lui Ioan Mihu "Fara recunoaterea Partidului National Roman ca partid constitutional si fara adrmterea validitatii politice a poporului roman in conformitate cu insemnatatea sa numerica, economica si culturala in statul ungar, niciodata nu voi primi nici un fel detranzactiune nici cu guvemul tarii nici cu vreun partid", dovedindu-se inca odata militant consecvent, situat pe pozitie ferma in miscarea nationala romaneasca. In aceste conditii primeste sa conduca ziarul "Romanul" fondat la Arad de la 1 ianuarie 1911, care dupa incetarea aparitiei in martie 1912 a ziarului "Tribuna" a devenit cartierul general al luptei politice romanesti, pregatind Unirea cea mare, anuntand pe orice cale prabusirea iminenta a Imperiului Austro-Ungar. In caltate de director al ziarului, Vasile Goldis refuza semnarea declaratiei de fidelitate fata de guvernul contelui Tisza in conditiile intrarii Romaniei in  razboi impotriva Austro-Ungariei. Acest act de curaj, calificat de autoritatile maghiare drept atitudine duplicitara si lipsita de patriotism a determinat suspendarea, in martie 1916, a ziarului "Romanul" care va reapare abia in preajma evenimentelor de la Alba Iulia.  In perioada Primului Razboi Mondial, Vasile Goldis continua sa combata politica oficiala care urmarea cu si mai mare asiduitate deznationalizarea romanilor din Transilvania. El protesteaza impotriva abuzurilor fata de populatia romaneasca,impotriva internarii in lagare a unor romani considerati suspecti de catre guvern, impotriva gravelor prejudicii aduce invatamantului prin ocuparea scolilor de catre armata sau prin restrangerea autonomiei scolilor romanesti.  In conditiile infrangerii monarhiei austro-ungare pe toate fronturile, lupta de eliberare a popoarelor din Imperiu si in mod firesc si a poporului roman lua amploare deosebita, afirmandu-se in mod categoric principiul autodeterminarii nationale. Membrii comitetului executiv al Partidului National Roman se intrunesc din initiativa lui Aurel Lazar la Oradea si in urma examinarii situatiei politice hotarasc redactarea unei declaratii care  urma sa fie prezentata in parlamentul maghiar. Declaratia redactata de Vasile Goldis invoca dreptul firesc al natiunilor de a dispune singure de soarta lor si reclama  si pentru natiunea romana dreptul "ca libera de orice inraurire straina sa hotarasca singura asezarea ei printre natiunile libere". "Catre popoarele lumii" Consiliul National Roman Central adreseaza la 18 noiembrie 1918 un alt manifest intitulat "Catre popoarele lumii" redactat in limba romana si franceza prin care se exprima hotararea nestramutata a natiunii romane din Transilvania de a se uni cu Romania, indiferent de ceea ce s-ar decide la Conferinta de pace.  In cursul luriii noiembrie 1918, Consiliul National Roman Central numit acum Marele Sfat al Natiunii Romane desfasoara intense pregatiri in vederea convocarii unei adunari a reprezentantilor tuturor categoriilor sociale din Transilvania.  Textul convocarii, ca de altfel si al celor doua manifeste ale CNRC a fost redactat de Vasile Goldis, care a conceput aceasta adunare ca un forum al intregii tari a carei vointa avea sa fie legitimata aici. Discurs celebru La 1 decembrie 1918 Vasile Goldis rosteste la Marea Adunare de la Alba Iulia celebrul sau discurs in care releva asuprirea nationala si sociala exercitata de-a lungul veacurilor asupra romanilor din Transilvania si Banat subliniind perenitatea acestora inconditii vitrege, inevitabilitatea dezmembrarii monarhiei austro-ungare, a eliberarii popoarelor asuprite si a constituirii pe ruinele acesteia a unor noi state nationale. Libertatea natiunii romane din Transilvania nu poate fi conceputa in afara unirii ei cu Romania intre hotarele firesti mostenite de la stramosi.  In concluzie, arata Vasile Goldis "unirea tuturor romanilor intr-un singur stat este cea mai fireasca pretentiune a civilizatiunii" si astazi, in 1918 dupa atatea veacuri de lupta si suferinta "poporul roman nu mai revendica fata de nimeni dreptul sau la autodeterminare, nu-l cere nimanui ci-l decreteaza ca pe un drept natural, sacru al sau".  Hotararea adunarii de la Alba lulia, act de o deosebita importanta politica si juridica, prevede unirea definitiva a Transilvaniei si Banatului cu Romania, si stipula principiile fundamentale ce ar urma sa stea la baza noului stat roman: deplina egalitate in drepturi a tuturor cetatenilor fara deosebire de nationalitate si religie, infaptuirea unui regim democratic, libertatea presei, reforma agrara, colaborarea cu toate natiunile lumii.  Hotararea a fost intampinata cu un entuziasm de nedescris atat de cei peste 100 000 de participanti la adunarea de pe Campul lui Horea din Alba Iulia, cat si de intregul popor roman de pe ambele versante ale Carpatilor.  In Consiliul Dirigent ales la 2 decembrie 1918, care avea sa conduca treburile Transilvaniei pana la 2 aprilie 1920, Vasile Goldis a detinut functia de ministru al instructiunii si nationalitatilor. El a fost presedinte al delegatiei care a prezentat la Bucuresti actul Unirii. Guvernele de la Bucuresti Cu ocazia primirii delegatiei in sala tronului a rostit o vibranta cuvantare in care facea bilantul luptelor de secole a poporului roman pentru unitatea nationala.  Dupa Unire, Vasile Goldis a facut parte din guvernele de la Bucuresti conduse de I.C. Bratianu (1918-1919), A. Vaitosanu (1919-1920), A. Averescu (1920-1926), a fost ales deputat al Partidului National Roman in circumscriptiile Radna (1919), Pecica si Ineu (1922).  In 1919 este ales membru al Academiei Romane.  Continua sa militeze cu intransigenta pentru respectarea de catre toate guvernele si partidele a principiilor democratice exprimate in Declaratia Adunarii de la Alba Iulia preocupat ca la procesul desavarsirii idealului de stat national unitar si democratic sa ia parte activa toate clasele sociale. Denunta in repetate randuri indepartarea claselor avute de programul de democratizare a vietii publice romanesti, fapt care determina scaderea treptata a rolului sau politic.  Daniel Albu - Informatia Aradului

Americanii il numesc team-building. La noi ii se zice "cheful firmei".  Indiferent ce nume ar avea, esenta este aceeasi – o zi in care, de dimineata pana seara, intre angajati si sefi nu exista nicio diferenta, decat poate pe ringul de dans... Sambata aproape o mie de oameni de la firma Cotta din Arad au avut o astfel de zi.  La Expo Arad International, intr-o sala impodobita cu baloane, ghirlande, plina ochi, angajatii companiei s-au distrat pana noaptea.  Valsuri, muzica populara, pop, disco si Tinu Veresezan au animat atmosfera.  Au fost mai multe reprize de cateva zeci de minute in care nimeni nu mai statea la mese, toata lumea dansa.  Inclusiv directorul general, Gheorghe Cosma, in ciuda faptului ca in urma cu numai o zi a fost consultat de urgenta de un ortoped si a primit un tratament injectabil pentru o leziune la genunchi. "Este a saptea oara cand organizam acest eveniment. Acum, ca a coincis cu ziua nationala, parca e si mai deosebit. De cand exista firma noastra, la fiecare sfarsit de an ne intalnim cu colegii sa ne simtim bine in cadrul unui astfel de eveniment. Nu imi place sa ii vad numai muncind; adevarul este ca depun un efort mare in fiecare zi, merita sa se destinda si sa ne simta aproape de ei, fiindca ei sunt baza companiei" - a declarat, pentru ziarul, nostru Gheorghe Cosma. Seara, cei de la Cotta au participat la o tombola in care cu un bilet (primit gratuit) au concurat pentru unul dintre cele peste treizeci de premii oferite de patronat: masini de spalat, un frigider, robot de bucatarie, uscatoare de par, prajitoarea de paine, aparate de cafea, in general aparatura electro-casnica, numai de firma. Cotta este o companie aradeana specializata in productie de mobilier.  S-a dezvoltat exploziv, demonstrand ca o firma locala poate concura cu foarte mult succes orice companie internationala, daca este organizata riguros si functioneaza dupa regulile economiei de piata.  Si-a deschis o hala de productie la Sebis (unde acum s-a extins cu o a doua hala) si o fabrica la Socodor, unde anul viitor va putea realiza o productie de cinci camioane de mobila pe zi. Pe platourile de mancare deosebite pregatite pentru angajatii fimei, purceii de lapte au fost punctul principal de atractie.  Garnisiti cu salata si decorati cu maioneza, au fost momentul culinar al serii.  Insa nici vegetarienii sau cei care tin post nu au fost dezavantajati, pentru ca varietatea de salate si mancaruri preparate si servite anume sa atraga, a satisfacut toate gusturile.  Iar pentru cei care s-au lipit mai degraba de bufetul cu bauturi, conducerea firmei a pregatit o surpriza: transportul gratuit cu autocarul, pana in oras, sa nu aiba probleme cu carnetul de conducere... Pe platourile de mancare deosebite pregatite pentru angajatii fimei, purceii de lapte au fost punctul principal de atractie.  Garnisiti cu salata si decorati cu maioneza, au fost momentul culinar al serii.  Andrei Ando - Observator

Cele cateva sute de milioane de lei stranse vor fi folosite pentru copilul Daria Sarmasan si Spitalul Judetean Arad. Peste 190 de invitati, pesonalitati ale vietii politice, sociale, economice si culturale ale Aradului dar si oaspeti din Timisoara, Lugoj, Buzias, Resita, Oradea si Serbia au luat parte de evenimentul organizat de cluburile Rotary din Arad si Ineu (presedinte Ioan Leucuta), sambata seara, in saloanele hotelului Continental-Astoria. Balul rotaryenilor si-a propus adunarea unei sume de bani cat mai mare care sa fie folosita pentru sprijinirea familiei micutei Daria Sarmasan despre a carei suferinta ziarul Adevarul a relatat deja, cat si pentru reabilitarea unui compartiment al Spitalului Judetean din Arad. Scopul a fost atins, ne-a declarat presedintele Rotary Club Arad, dr. Emil Vancu.  Pentru ca noua, tuturor celor care am fost aici, ne pasa, asa cum de altfel subliniaza si motto-ul acestui an.  Alaturi de rotaryeni au fost prezenti la bal si reprezentanti ai cluburilor Lyons. M.S. - Adevarul

Dupa cinci meciuri fara victorie, echipa de fotbal Dinamo Bucuresti a incheiat turul campionatului 2007-2008 cu un succes fara emotii, 3-1, in fata modestei UTA. Intrati de o saptamana pe mana cuplului Cornel Dinu - Cornel Talnar, "cainii" au luat conducerea pe tabela de marcaj in minutul 43, printr-un sut violent de la 25 de metri al lui Adrian Cristea. Scorul a fost majorat la inceputul reprizei a doua de Florin Bratu, care a finalizat o actiune a aceluiasi Cristea. Dupa desprinderea pe tabela, cuplul BD (Bratu - Danciulescu) a intrat in actiune. La capatul mai multor atacuri in forta, Bratu a reusit dubla, dupa o pasa a "Corbului", ridicand scorul la 3-0. Supervizati de la oficiala de Cornel Dinu, care a tinut in permanenta legatura cu Talnar, aflat pe banca, dinamovistii au incercat sa faca scor, insa nou-intratii Claudiu Niculescu, Daniel Oprita si Liviu Ganea nu s-au "lipit" la gol. In schimb, au marcat "textilistii", la ultima faza de joc, prin Adrian Drida. Astfel, UTA pierde primul meci in fata unei echipe bucurestene in acest sezon, dupa 1-1 cu Steaua si 1-0 cu Rapid. TALNAR SE LAUDA "Le-am redat dorinta" Aradenii au recunoscut ca n-au avut nicio sansa in meciul de ieri dupa amiaza: "Noi am sperat ca, daca am batut pe Rapid, iar giulestenii au invins in Stefan cel Mare, vom avea un meci usor. N-a fost asa. Dinamo a fost o echipa mai buna decat Rapid", a declarat Cosmin Pascovici, capitanul celor din Arad. Acesta face parte din gasca ex-dinamovistilor de la UTA, alaturi de Mihut si Baltoi. "Pasco" a scandat impotriva Stelei, motiv pentru care a fost aplaudat la scena deschisa de spectatorii din "Groapa". Cornel Talnar, tehnicianul lui Dinamo, a declarat ca moralul jucatorilor sai este in crestere, dupa victoria cu UTA si egalul Stelei la Buzau: "Eu si domnul Dinu le-am redat fotbalistilor dorinta de a juca. Le-am explicat ca nu au uitat sa joace fotbal", a spus "Tantarul". LIGA I DINAMO - UTA. . . . . . . . . 3-1 Marcatori: Ad. Cristea (43), Fl. Bratu (50 si 63) / Drida (90+2) DINAMO: Lobont 6 - Blay 5, Moti 5, St. Radu 6, Pulhac 5 - Ad. Cristea 8 (76, Oprita), Margaritescu 5, Ropotan 6 (67, Niculescu 5), C. Munteanu 5 - Fl. Bratu 7 (85, L. Ganea), Danciulescu 6. Antrenor: Cornel Talnar UTA: Marne 6 - Mihut 5, A. Chita 5, D. Chirita 5, Vasaie 4 - Hora 5 (69, Codreanu 5), Hidisan 6, Simao 5, (78, Bumbac), Pascovici 5 (66, Drida 6), - Baltoi 5, M. Ilie 5. Antrenor: Marin Barbu Stadion: "Dinamo"; Spectatori: 1.500; Arbitri: I. Ivan 6 - Gh. Negoita 5, I. Mart 6 Cristian Delcea - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Mircea Botas este incarcerat in Penitenciarul cu Regim de Maxima Siguranta de 7 ani, avand de ispasit o pedeapsa imensa (15 ani) pentru trafic de droguri. Din pozitia sa, a reusit sa castige un proces civil, deschis pentru despagubiri rezultate din raspundere civila delictuala impotriva institutiei... "Reclamantul a invederat instantei ca in temeiul OUG nr. 56/2001 a contestat decizia Penitenciarului Arad, triumfand (ne place folosirea acestui termen... destul de neconventional pentru fondul de cuvinte al unui magistrat! – n.red.) in procesul purtat in Dosarul penal nr. 7336/2004 al Judecatoriei Arad" – titreaza grefiera... pentru ca litigiul e mai vechi, iar data fiind calitatea de detinut al lui Botas, nici nu e de mirare ca sentintele, in cele doua procese consecutive, vin la o distanta temporara foarte mare (trei ani!). Sa o spunem si pe asta: Mircea Botas nu e genul lui Jian Beniamin, Ioan Branduse sau Isaia Faur, detinuti reclamagii care, pentru a-si mai "colora" cenusia viata de penitenciar, pentru a le trece timpul mai repede sau pentru simplul fapt ca... s-au nascut cu calitatea de reclamagii, deschid zeci si sute de procese impotriva organelor statului – pentru ca, credeti-ne, in acest caz nu l-am fi bagat in seama! Dar atunci cand organele statului insele, si inca cele mai disciplinat-militarizate dintre ele, nu inteleg sa respecte legi simple, clare, democratice si date tocmai pentru interesul lor, inseamna ca ne confruntam cu o problema grava: ai condamnat un detinut la 15 ani de puscarie, el are dreptul la o sutime din drepturile de care ce bucura oameni poate mult mai ticalosi, dar care au banii necesari de a corupe organele statului in asa fel incat sa fie imuni la Lege – atunci respecta-i, domnule, macar drepturile de bun simt! Altfel, asa cum va face – ca pana la urma, o va face! – PRMS, platesti! Si baiul ca nu Halchin sau Iulian sau care director o fi dat decizii tampite, plateste, ci banii aia, 10.000 de Euro, nu 2 lei, sunt bani publici! Lui Botas i s-a inscenat o tentativa de evadare. Pe dosar i s-a facut mentiunea "suspect de evadare." Numai ca – si ceea ce va spunem e constatarea a nu stiu cate comisii de ancheta, a magistratilor care au lucrat la dosar – conform fisei psihologice a detinutului, a procesului-verbal intocmit de Comisia de specialitate din penitenciar, privind gradul de periculozitate al detinutului – s-a probat faptul ca... nici vorba. In pofida acestor rapoarte, Botas nu a fost, totusi, scos la munca! Si asta, pentru un detinut care-si regreta fapta, lupta sa nu innebuneasca si sa iasa afara cat de cat om in regula, basca pentru ca pentru fiecare luna lucrata castiga 7 zile de libertate (iar la un calcul simplu, Botas, daca ar fi avut parte de un tratament corect, ar fi putut iesi mai repede din puscarie cu vreun an de zile!)... Pentru toate acestea, plus inca niste nuante asupra carora nu mai insistam pentru ca sunt prea tehnice, instanta, deci, "obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 10.000 de Euro sau echivalentul in lei la cursul BNR din ziua platii, cu titlu de daune morale." Lucian Valeriu - Observator