Regiunea Vest primeste cei mai putini bani europeni, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov, pe motiv ca este o zona dezvoltata. Doar 10, 34 la suta din banii europeni, alocati Romaniei in perioada 2007-2013, revin celor patru judete din vest pentru dezvoltare.  Pentru a incepe proiectele de infrastructura, administratiile judetene sunt nevoie sa gaseasca si alte surse de finantare. Imparteala frateasca Vestul poate cheltui pentru dezvoltare, in perioada 2007-2013, aproape jumatate de miliard de euro, bani care pot fi accesati prin proiecte care vizeaza sase domenii. Unul dintre cele mai importante este cel al dezvoltarii infrastructurii, care este finantat cu 205 din suma totala de 458 de milioane de euro.  Judetele Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara au hotarat sa imparta banii pentru drumuri in mod egal, astfel incat fiecare sa inceapa lucrul pe drumurile cele mai importante. Administratiile judetene au la dispozitie pentru reabilitarea drumurilor judetene in urmatorii sase ani doar circa 22 de milioane de euro, in conditiile in care proiectele pregatite pentru accesarea acestor fonduri valoreaza chiar si de trei ori mai mult. Imprumut pentru lucrari la drumuri Judetul Timis a gasit cateva solutii, e drept cam costisitoare, pentru a rezolva lipsa banilor pentru refacerea drumurilor.  In perioada urmatoare, Consiliul Judetean Timis va lua un imprumut de 30 de milioane de euro pentru a incepe lucrarile pe mai multe sosele importante. "Din banii pe care-i primim prin Programul Operational Regional vom incepe lucrarile pe proiectele care vor fi jurizate, noi depunem patru. Din banii disponibili prin POR, care revin judetului nostru, vom incepe lucrarile pe o parte din drumuri. Pentru celelalte drumuri incepem lucrarile din bani nostri, din credite, dar proiectele le depunem in continuare pentru finantare. Cand primim finantarea punem banii inapoi la credit, chiar daca lucrarile au inceput", a spus presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc. Consiliile judetene nu au foarte multe alternative pentru a incepe lucrarile la drumuri. In afara fondurilor europene, mai sunt creditele si fondurile guvernamentale, dar cele din urma ajung mai greu in vest tot din cauza principiului ca zona este mai dezvoltata decat altele si se poate descurca. Proiecte CJ Timis 130 km – 36 milioane euro Drum judetean Buzias – Lugoj, 29, 2 km - 4, 78 milioane euro – depus pentru finantare Limita judetul Arad – Sannicolau – Periam – Saravale, 24 km – 12 milioane euro Timisoara – Pischia – Masloc – limita judet Arad, 40 km – 10 milioane euro Centura N-V Buzias, 4,3 km – 3 milioane de euro Lugoj – Racovita – Bacova, 31 km – 6,5 milioane de euro CJ Arad, in limita a 22 de milioane de euro Modernizare trosnon Julita-Madrigesti – componenta a traseului turistic E 68 Moneasa, 15 milioane euro Centura Sud Ineu - 4.5 milioane euro Reabilitarea liniilor de tramvai pe traseul Biserica Sarbeasca-Piata Arenei (Piata Romana), municipiul Arad - 2,5 milioane de euro CJ Caras-Severin, 28 de milioane de euro Reabilitare Resita – Valiug – Brebu Nou – 30 km, 22 milioane de euro Doua drumuri adiacente sectorului Resita – Valiug Consolidare drum judetean Borlova – Telescaun, 6 km – 6 milioane de euro CJ Hunedoara, 25 de milioane de euro Drumul judetean Vulcan – limita judetul Gorj, 10 km, 2 milioane euro Toplita – Hasdad – Lunca Cernii de Jos – limita judet Caras-Severin, 18 km, 16 milioane euro Limita jud. Arad – Vata de Jos – DN 76 , 40 km - 1,2 milioane euro Hunedoara – Ghelari – Bunila – Vadu Dobrii, 12 km - 820 mii de euro Densup-Stei, 6 km - 900 mii de euro Zona Parang, Slatinoara – Cabana Rusu – masivul Parang, 6 km = 4,5 milioane de euro. Nicoleta Tudor  - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Investitie de peste 4.000.000 lei La fel ca de obicei in ultima vreme, sedinta de ieri a alesilor locali ai municipiului s-a desfasurat intr-un mod destul de pasnic.  Mai ales ca intrunirea a fost una extraordinara cu 16 puncte pe ordinea de zi, iar majoritatea dintre acestea s-au referit la aprobari de PUD-uri si PUz-uri. Unul dintre proiectele mai importante pentru municipiu a fost  aprobarea Studiului de Fezabilitate a obiectivului de investitie: "Amenajare platforme gospodaresti in zonele de locuinte din municipiul Arad".  Primaria doreste amenajarea a aproape 300 astfel de platforme pentru colectarea deseurilor, in diferite zone ale municipiului: Gai, Poltura, Aurel Vlaicu, Bujac, Gradiste, Centru, Sega, Confectii, Cadas, Parneava, Dragasani, Alfa, Aradul Nou, Muresel, Sanicolaul Mic, Subcetate si Micalaca. Prin transpunerea Directivei 94/62 a U.E., privind "Ambalajele si deseurile de ambalaje", in legislatia Romaniei, se reglementeaza cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca ambalajele care se introduce pe piata precum si modul in care sunt gestionate cand acestea devin deseuri.  Obligatiile care revin primariilor si Consiliilor Locale sunt sa asigure, cu prioritate, spatii in vederea amplasarii containerelor pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje recuperabile.  Astfel, conform Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor si Planului National de Gestionare a Deseurilor, pana la sfarsitul anului 2008, vor trebui reciclate 60% din ambalajele de sticla, 60% din cele de hartie si carton, 50% din metale, 22,5% din plastic si 15% din lemn.  Mai mult, pana in anul 2010, materialele biodegradabile din deseuri trebuie reduse cu 25%.  Pentru ca aceste obiective sa poata fi indeplinite la timp, este necesara implementarea urgenta a unui sistem uniform de colectare selectiva a deseurilor respectiv asigurarea spatiilor necesare in vederea amplasarii containerelor pentru colectarea selectiva a deseurilor. Prin promovarea prezentului Studiu de fezabilitate si respectiv a obiectivului de investitie din care acesta face parte, Primaria Arad are ca obiective: -  imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor prin promovarea calitatii si eficientei serviciilor publice de salubrizare; cresterea calitatii vietii cetatenilor prin stimularea mecanismelor economiei de piata, realizarea unei infrastructuri edilitare moderne, atragerea investitiilor profitabile pentru comunitatea locala; - dezvoltarea durabila a unor servicii care sa asigure protectia mediului inconjurator; - organizarea serviciilor publice de salubrizare astfel incat sa satisfaca nevoile populatiei, ale institutiilor publice si agentilor economici. Hotararea a fost aprobata de majoritatea consilierilor locali.  Investitia se da derula pe parcursul anului 2008. Nadia Bodran - Informatia Aradului

Consiliul Judetean Arad a decis privatizarea unei treimi din aeroport, prin metoda majorarii capitalului social prin aport de capital privat.  In sedinta alesilor judeteni cand s-a adoptat acest proiect, consilierul Attila Duka a criticat faptul ca nu s-a facut o reevaluare a aeroportului, decat in 1997, la privatizarea acestuia, ca nu se stie cat valoreaza acum cu adevarat actiunile si a cerut in mod special si insistent ca Primaria Arad sa fie invitata sa ia parte acum la privatizare, considerand ca in etapa a doua, dupa ce companiile aeriene vor detine 33% din aeroport, adica acel investitor strategic, cumpararea de actiuni de catre Primarie va deveni mai costisitoare. Aceasta ar fi prima privatizare a unui aeroport in Romania.  Aeroportul International Arad a obtinut in anul 2006 venituri proprii in valoare de 1.654.500 lei (470.000 de euro), in urma contractelor incheiate si a activitatilor prestate.  Conform unui studiu al companiei germane de consultanta Symbios GmbH, care a fost desemnata prin licitatie sa efectueze un studiu de oportunitate pentru metoda de privatizare a SC Aeroportul Arad SA, se propune o impartire a actionariatului in trei parti majore: Consiliul Judetean Arad, Primaria municipiului Arad si operatori aerieni.  Studiul intocmit de Symbios prevede ca, in prima etapa, Consiliul Judetean Arad va pastra ponderea majoritara (min. 50 la suta plus o actiune), urmand ca in cadrul privatizarii sa atraga un partener (sau mai multi) care va avea o cota de participare de la 25 la suta pana maxim 50 la suta - o actiune.  In opinia "Symbios", prin scoaterea la vanzare pentru privatizare a actiunilor va trebui sa se prefere castigarea unui partener care va consolida Aeroportul Arad din punct de vedere economic si strategic.  "Cele mai potrivite ar fi companiile aeriene romane sau straine, care au posibilitatea de a mari numarul de pasageri ai Aeroportului Arad, dar si a numarul destinatiilor acestuia, consolidandu-l in acest fel durabil", au declarat oficialii companiei germane. In a doua etapa a privatizarii (cel mai devreme dupa 5 ani) va trebui ca partenerului sa i se ofere, dupa ce si-a indeplinit cu succes sarcinile respective, o pondere majoritara, desi Consiliul Judetean Arad va trebui sa pastreze, in continuare, suficiente cote pentru a-si asigura dreptul de participare, ca Junior-Partner.  Ca alternativa la privatizare este luarea in concesiune, care-i ofera concesionarului dreptul de folosire a aeroportului pentru cel putin 25 de ani. In prezent, conform spuselor directorului economic al aeroportului, Ovidiu Mosneag, "asteptam rezultatele evaluarii actiunilor, pentru a putea continua privatizarea. Apoi, aeroportul va intra sub administrare speciala, adica va fi desemnat un administrator independent pe perioada cat se va face tranzactia actiunilor". Anca Pascutiu - Observator

Organizatia Municipala de Tineret a PSD Arad si-a ales, ieri seara, noua structura de conducere, pentru un mandat de doi ani. Conferinta de alegeri a survenit ca urmare a deciziei Comitetului Executiv Municipal al PSD, pe fondul incheierii mandatului de presedinte detinut de dl. av. Octavian Tocoi. Noul presedinte, ales in unanimitate de cei aproximativ 100 de participanti cu drept de vot, este d-ra Georgiana Petrea Conferinta de alegeri pentru conducerea TSD Arad – Municipiu s-a desfasurat la sediul PSD Arad cu incepere de la ora 18.00, pana la momentul votului  Georgiana Petrea fiind singurul reprezentant TSD care si-a anuntat intentia de a candida.  In urma votului exprimat in mod deschis de catre delegati, d-ra Petrea a fost aleasa in fruntea TSD Arad, in echipa de conducere mai fiind alesi Bogdan Julan, noul secretar executiv al organizatiei, patru vicepresedinti – Catalin Plastin, Radu Cristea-Cotutiu, Alexandru Frateanu si Alin Lacatus – si cinci membri in Biroul permanent. De asemenea, au fost alesi 33 de membri in Consiliul Municipal al TSD si delegatii pentru Conferinta judeteana a TSD care va avea loc, cel mai probabil, in primavara anului viitor, cand urmeaza sa fie ales succesorul lui Dorel Caprar.  Acesta a demisionat din functia de presedinte al TSD dupa alegerea sa in fruntea Organizatiei Municipale "de seniori" a PSD Arad.  Caprar a fost, de altfel, prezent la alegerile desfasurate ieri, alaturi de presedintele interimar al Organizatiei Judetene, Florin Remetan si de alti lideri ai Organizatiei Municipale: secretarul executiv Teodora Hotaran si vicepresedintii Marian Melinte si Mirela Susan.  Din partea Organizatiei Judetene de Tineret, alegerile au fost supervizate de presedintele interimar Razvan Sabau si de secretarul executiv Adrian Tincu. Biroul de Presa – PSD Arad

Cea de-a XV-a editie a Festivalului "Balul Strugurilor" s-a desfasurat zilele acestea. La Pancota - "Balul strugurilor" a reunit prin activitatile sale peste 800 de cetateni care s-au distrat si au ascultat muzica specific maghiara.  Toti cei interesati de serbarile dedicate viilor au putut admira activitati antrenante care au reunit traditia si creatia.  Festivalul este un proiect organizat de catre Primaria Pancota si finantat de Phare, dorindu-se in acest mod o accentuare a caracterului multicultural al festivalurilor din Pancota. Multiculturalism Serbarile au fost deschise de un alai de 30 de perechi imbracate in portul national maghiar ce au traversat orasul, invitand la bal pe toti locuitorii. In fruntea alaiului, regina aleasa anul trecut, a purtat coroana de struguri si vita de vie, simbol al traditiei continuate an de an la Pancota.  Alaiul s-a indreptat apoi la Biserica Romano-Catolica, unde s-a tinut o slujba ecumenica care este o veche traditie de binecuvantare. Regina Balului Programul artistic desfasurat la Casa de Cultura a fost o reprezentatie de dansuri si muzica maghiara. Spectacolul a fost reluat duminica in parcul din oras unde formatia de dansuri Buza Virag din Pecica si formatiile de muzica "Mini Dou" si "Habar" au cantat si dansat cu toti cei prezenti . De asemenea, a avut loc o expozitie de fotografie reprezentand traditiile din Pancota si o expozitie de desen cu tema "Culesul Strugurilor". Conferinta "Traditiile din Pancota" la care au participat circa 70 de persoane, a dezbatut temele privind traditia Kirchweih-ului, a balului strugurilor, istoria locala a Bisericilor si a orasului Pancota. S-au acordat diplome de participare si premii tuturor, iar sambata, la ora 12 noaptea s-a ales noua regina a Balului Strugurilor, in persoana Madalinei Lazarescu. S.V.- Adevarul