Presedintele Partidului Conservator, prof. Dan Voiculescu, a participat sambata la sedinta extraordinara a Consiliului Judetean al PC Arad, desfasurata la Teatrul Clasic "Ioan Slavici".  Voiculescu a fost intampinat de presedintele PC Arad, deputatul Lia Ardelean, delegatia intrand in sala mare a teatrului aradean in acordurile imnului de campanie pentru alegerile europarlamentare, "Romania hai!".  In discursul sau, Lia Ardelean a amintit dificultatile prin care a trecut filiala Arad, remarcand insa unitatea membrilor PC: "Organizatia Judeteana Arad a Partidului Conservator, pe care o conduc de zece ani, s-a remarcat in primul rand prin consecventa, perseverenta si calitatea membrilor nostri. Am trecut prin batalii electorale grele, prin incercari de distrugere a partidului, prin tradari si dezertari, dar am ramas uniti. Sunt convinsa ca nu v-a fost usor sa fiti alaturi de mine in acesti ani, si va multumesc tuturor pentru loialitatea dumneavoastra". Deputatul aradean a prezentat, de asemenea, propunerile legislative pe care le-a initiat pentru oameni, activitatea sa fiind concentrata indeosebi pe problemele pensionarilor, agricultorilor, familiilor si copiilor.  "Am initiat un numar de 50 de propuneri legislative, noua dintre fiind in prezent legi, iar alte doua s-au materializat prin Ordonante de Urgenta emise de Guvern. Alte 20 de propuneri legislative importante pe care le-am initiat sunt inca in dezbateri si sper ca o buna parte din ele sa se transforme cat mai curand in legi. De asemenea, am sustinut alaturi de colegii mei propunerile legislative de anvergura elaborate de Partidul Conservator, si anume reducerea TVA la alimentele de baza, neimpozitarea profitului reinvestit si Programul de solidaritate sociala in favoarea pensionarilor cu venituri reduse", a subliniat Lia Ardelean. Deputatul PC a reusit stabilirea salariului mediu in loc de cel minim pe economie la calculul pensiilor pentru pensionarii pentru anii lucrati pana in anul 1963, iar in urma acestei reglementari, incepand cu data de 1 iulie 2007, numai in judetul Arad beneficiaza de marirea pensiilor 40.000 de pensionari. De asemenea, a sustinut si promovat legea pentru despagubirea persoanelor care au depus bani la CEC pentru achizitionarea de autoturisme Dacia. Un alt segment al populatiei spre care liderul PC Arad si-a indreptat constant atentia il reprezinta taranii agricultori.  "I-am informat de fiecare data despre noile reglementari legislative intrate in vigoare dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. In plan legislativ, am reusit promovarea legii pentru limitarea taxelor si tarifelor aferente elaborarii documentatiilor cadastrale pentru inscrierea in cartea funciara a terenurilor agricole. De asemenea, fapt extrem de important pentru autoritatile locale, dar si pentru proprietarii de terenuri, am obtinut revenirea integrala la bugetele locale ale autoritatilor administrativ-teritoriale a impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora", a punctat Lia Ardelean. In ceea ce priveste sustinerea familiei, femeilor si copiilor,  deputatul aradean a initiat mai multe propuneri legislative care vizeaza stimularea tinerelor familii, cresterea demografica si, implicit, stoparea fenomenului ingrijorator al depopularii: "Am propus cresterea cuantumului alocatiei pentru copii, majorarea indemnizatiei pentru cresterea copilului la valoarea a 85% din salariul obtinut de parinte, dar nu mai putin de 800 de lei, precum si cresterea cuantumului alocatiei familiale complementare si a alocatiei de sustinere a familiei monoparentale. De asemenea, am depus la Parlament o propunere legislativa privind prelungirea concediului platit pentru cresterea copilului cu varsta cuprinsa intre 2 si 3 ani. Tot pentru femei, am demarat o campanie de strangere de semnaturi, solicitand un NU hotarat egalizarii varstei de pensionare dintre femei si barbati".  In viitor, Lia Ardelean si-a propus sa duca la bun sfarsit toate proiectele politice si sociale pe care le-a inceput.  "Doresc sa contribui la imbunatatirea traiului de zi cu zi al pensionarilor, sustinerea tinerelor familii, a intreprinderilor mici si mijlocii si a capitalului autohton, ajutorarea bisericilor. Ma voi implica in solutionarea gravelor deficiente din agricultura, prin sprijinirea micilor fermieri si producatori agricoli de a accesa fonduri europene. Voi continua sa inventariez doleantele cetatenilor din judetul Arad, sa ii sprijin pentru a-si rezolva problemele cu autoritatile statului", a subliniat deputatul Lia Ardelean, candidat la alegerile europarlamentare. Presedintele Dan Voiculescu a remarcat ca forta organizatiei judetene Arad a PC sta in puterea de munca si daruirea presedintelui Lia Ardelean, caruia i-a multumit pentru fidelitate in fata sutelor de oameni prezenti.  Liderul PC a apreciat activitatea parlamentara a deputatului Lia Ardelean, subliniind ca mai multe partide au incercat fara succes sa o convinga sa paraseasca partidul. Lucian Dobrater - Informatia Aradului

Locuitorii din albia Muresului (zona Micalaca) fac deja parte din peisaj.  Nu le (mai) pasa de inundatii, alunecari de terenuri, ploi torentiale sau troiene ridicate peste noapte.  Unii au venit aici in urma cu 30 de ani, pentru ca nu aveau un loc de casa si nicio sansa sa-l primeasca.  Altii si-au facut o casuta de week-end pe care cu timpul au modernizat-o si o gradina frumoasa de legume.  Cine are acte pe aceste spatii?! Nimeni, pentru ca primaria nu a recunoscut niciodata ca acesti oameni ar avea dreptul legal al unui domiciliu in albia Muresului!  Anul trecut au cazut sub buldozere, primele "constructii ilegale", apoi, totul s-a oprit brusc... Am cutreierat la pas, in vara anului trecut, toate cele 60 de locuinte si gradini ce formeaza un cartier ciudat, aflat in prelungirea cartierului Micalaca, numit de localnici "oamenii din albie".  Am vazut casute cochete la care s-au adus imbunatatiri pe masura ce omul a intrat la bani; gradini de legume si zarzavaturi, parcele de porumb, vacute la pascut, culturi de rosii, vinete, ardei.  Am mai vazut colibe de rromi disperati, cu milioane de boarfe drept "aparare" in fata unei iminente demolari, copii mici, ascunsi sub fierariile aduse de tatii cautatori de fier vechi.  Cei care vin aici doar pentru relaxare, au ajuns, dupa ani buni sa-si vanda apartamentele din oras in favoarea constructiei modeste din albia Muresului.  "Ne simtim bine aici. Ne cunoastem intre noi, nu ne furam, nu ne certam, ne ajutam daca are cineva nevoie. Suntem altfel de cum am fost in oras! Traim o alta viata, suntem mult mai linistiti! Eu n-as da linistea din albie pentru nimic in lume! De aici nu ma mai mut in oras niciodata!"  Tot ce intereseaza aceasta comunitate este reglementarea situatiei cu actele de intrare in legalitate.  "Credeti ca noi nu vrem sa fim in rand cu lumea!? Vrem, dar cei de la primarie nu ne recunosc acest domiciliu!" Intr-adevar, anul trecut fiind un an "dedicat" inundatiilor, prefectul s-a sesizat in calitatea sa de responsabil pentru situatiile de urgenta.  Acuzat ca a fost initiatorul "proiectului demolarii oamenilor din albia Muresului", Gavril Popescu a replicat : "nici vorba de asa ceva. Am spus doar ca acei oameni trebuie, in caz de pericol de inundatii sa paraseasca albia, fiind zona inundabila, ca doar nu-i puteam lasa sa-i prinda apele! Dar de acolo si pana la demolare sunt mai multi pasi pe care nu eu i-am facut, drept dovada ca treaba cu demolarea s-a sistat imediat dupa ce au fost daramate primele constructii!" "In prag de iarna vor fi lasati in pace!" Problema este ca acel inceput de demolare a produs un fel de panica si suparare, totodata, in randul zecilor de familii din albie.  Pai, cum adica?! De ce numai unii au fost demolati in timp ce altii nu ?!  De ce bazele sportive nu sunt afectate?!  Cei demolati au stat cat au stat, descumpaniti, dupa care, vazand ca treburile s-au oprit - si-au recladit constructiile.  Este adevarat ca nu exista familie care sa nu fi primit o instiintare prin care i se comunica faptul ca trebuie sa-si demoleze constructiile ilegale, dar oamenii si-au vazut mai departe de treaba. "Noi suntem oameni cinstiti! Atat! Sa ni se dea acte sa stam aici legal! Vrem sa platim tot ceea ce trebuie dar sa fim lasati in pace!" Am incercat sa aflam un punct actual de vedere din partea primariei, dar, la momentul de atunci al scrierii articolului, nu l-am putut primi.  Iata, avem acum acest punct de vedere.  "Privind treaba cu demolarea este problema prefectului impreuna cu Apele Romane, avand in vedere ca, intr-adevar, zona in care locuiesc acei oameni este inundabila! Anul trecut s-a dispus un control dupa care s-au trimis acele instiintari, apoi s-a trecut la demolare. De ce nu s-a dus treaba la bun sfarsit, asta nu mai este problema noastra! Bazele sportive, in schimb, au autorizatie de constructie! Acum, in prag de iarna, oamenii vor fi lasati in pace!"  Speram ca aceasta "pace" nu va fi tulburata de nicio catastrofa naturala.  Din primavara, insa, treburile cu legalitatea vor "invia" din nou. Poate si cu demolarea. Felicia R. Gheorghe - Observator

Tinerii liberali au finalizat proiectul din campania "Promovam Romania".  Dupa ce au analizat situatia din municipiul Arad si mai multe orase din judet, au gasit cateva lucruri care, sustin ei, ar trebui puternic promovate in Uniunea Europeana. "Este vorba despre salamul de Nadlac, apa minerala din Arad, tuica romaneasca, vinul din podgoriile aradene, turismul, Cetatea Aradului, Cetatea Ineului, Cetatea Soimosului si produse culinare, cum ar fi sarmalutele, caltabosul, carnatul, branza de burduf", a declarat Calin Abrudan, presedintele Tineretului National Liberal din Arad.  Alex Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Cladirea cu numarul cinci de pe Tribunul Dobra a fost transformata de vecini in groapa de gunoi Lasat in parasire de proprietari, imobilul cu numarul 5 de pe strada Tribunul Dobra a ajuns, o data cu trecerea timpului, sa bage spaima in locatarii cladirilor limitrofe. Acoperisul, prabusit in mare parte, continua sa ramana o serioasa amenintare pentru cei ce se aventureaza in zona, din cauza grinzilor si tiglei care stau sa cada la orice vant mai puternic, iar in locul in care a fost o data pardoseala s-a cascat o groapa de toata frumusetea, care incet-incet incepe sa se umple cu gunoaie. Locatarii din casele situate in aceeasi curte cu imobilul aflat in ruina spun ca atat cei de la magazinele invecinate, cat si  gunoierii folosesc spatiul cu pricina pentru a scapa de deseurile menajere. "Ne aflam in situatia asta de cativa ani. Am facut numeroase sesizari la Primarie, dar cei de acolo nu au facut nimic pentru noi. Am ajuns sa traim cu teama in suflet, pentru ca noaptea se aduna aici boschetarii, si cum e plin de cartoane, hartii si alte obiecte inflamabile, e suficient un singur chibrit pentru ca totul sa ia foc, iar noi vom muri ca sobolanii", ne povesteste cu lacrimi in ochi Natalia Kis, care locuieste la doi pasi de aceasta bomba ecologica din centrul municipiului. Crescatorie de sobolani Gheorghe Scortan, un alt aradean care locuieste in apropierea focarului de pe Tribunul Dobra spune ca totul a inceput prin 1986, cand locatarii cladirii au fost evacuati pentru ca imobilul risca sa se prabuseasca.  "De atunci, nimeni nu a mai facut nimic. Cei de la Primarie ar fi putut zidi geamurile si sparturile dinspre strada, pentru a nu mai fi aruncate toate mizeriile aici. De la noi din curte, toata lumea isi arunca deseurile menajere la tomberon", mai afirma Gheorghe Scortan. Didina Scortan, sotia acestuia, a tinut sa ne povesteasca ca raspunsurile pe care le-au primit de la Primarie, de-a lungul timpului, sunt contradictorii.  "Prima data ni s-a spus ca urmeaza sa fie retrocedata si nu se poate face nimic, apoi ca a fost preluata de Primarie si ni s-a promis ca cei de acolo vor rezolva problema". La randul sau, Ionela Golub este si ea revoltata de ceea ce se intampla la doi pasi de casa ei.  "Am trei copii. Tot timpul trebuie sa fiu cu ochii pe ei. Cand ies in curte sa se joace mi-a frica sa nu mearga la groapa, sa cada acolo sau sa se prabuseasca acoperisul peste ei", ni se plange femeia.  Vecinii mai spun ca sobolanii au ajuns sa se simta acolo ca la ei acasa, pentru ca nimeni nu-i deranjeaza. Miliarde pentru demolare Conform unui afis adunat de familia Golub de prin gunoaie, casa cu numarul 5 de pe Tribunul Dobra a fost data in folosinta filialei aradene a "Ordinului Arhitectilor", printr-o hotarare a CLM din 2002. Contactat telefonic, Doru Chisbora, presedintele respectivului ordin, sustine ca asociatia pe care o conduce a renuntat la cladire pentru ca nu a avut bani sa o reabiliteze.  "Cand ni s-a atribuit, am avut numeroase promisiuni de la Guvern ca vom fi sprijiniti. Nu a fost asa", a declarat Chisbora. La randul sau, Corina Draghici, purtatorul de cuvant al Primariei, sustine ca municipalitatea a preluat imobilul abia anul acesta, urmand sa fie facute demersurile pentru demolare. "Am cerut, la rectificarea de buget din noiembrie, sa fie alocate doua miliarde de lei vechi pentru demolare si consolidarea cladirilor limitrofe, care risca sa se prabuseasca daca nu se iau anumite masuri de precautie. Dupa ce vom avea banii, vom comanda studiile de rezistenta si abia apoi vom putea demola imobilul", sustine Corina Draghici. Privitor la vecinii si gunoierii ce arunca gunoaiele in casa Primariei, autoritatile locale spun ca nu pot lua nicio masura daca nu sunt sesizate. L.S.- Adevarul

Mergand spre sala de concert a Filarmonicii, directie pe care o iau de 44 de ani incoace, cel putin odata pe saptamana, ma intrebam, a cata oara voi asculta aceasta lucrare, chiar in interpretarea aradenilor. Si mai gandeam eu, oare ce sens are sa mai scriu despre aceata manifestare, care are acelasi subiect. Imediat mi-a venit in minte spusele dirijorului si directorului Filarmonicii aradene, dr. Dorin Frandes: fiecare manifestare a Filarmonicii este un unicat, chiar daca se repeta acelasi program, a doua oara este altfel decat prima oara. Mi-am mai amintit remarca unui fost dirijor de cor al Filarmonicii, Paul Paradenco – Adamesti, care la iesirea din Biserica Minoritilor, cu mai multi ani in urma, unde avusese loc prima auditie aradeana a "Missei da Requiem" a lui Giuseppe Verdi: Se simte compozitorul de opera! Omul a avut dreptate, cel putin asa gandeam atunci, dupa acea auditie. De atunci am mai ascultat lucrarea in diverse variante interpretative, inregistrate, dar mai ales pe viu, cu diversi interpreti, bine inteles, aici la Arad. Nu mica mi-a fost mirarea, cand de la bun inceput, am constatat ca lucrarea lui Verdi mai poate sa ma atraga, prin pianissimo si piano-uri, ce mi s-au parut o noutate si cat se poate de oportune si mai ales expressive, rod al sugestiei dirijorului clujean Petre Sbarcea. E vorba de inceputul lucrarii, partea I, "Requiem", unde polifonia imitativa a corului (dirijor Robert Daniel Radoias) a fost altfel decat altadata, cor, care a realizat un frumos crescendo pregatitor intrarii grupului de solisti (tenorul Pataki Adorjan, basul Octavian Vlaicu, altista Liliana Neicu si soprana Arona Bogdan), solisti ce au intonat: Doamne miluieste-ne, Hristoase miluieste-ne. In puternic contrast, "Dies irae" (Ziua aceea, zi a furiei va preface lumea in scrum….) a exprimat (orchestra expresiva si cor) stari sufletesti extreme in sonoritati puternice, sub semnul amenintarii judecatii de apoi, idée ce va mai reveni pe parcursul lucrarii. In "Liber scriptus", altista Liliana Neicu, cu o voce calda, intrerupta de ecoul Dies irae al corului, a subliniat: Nimic nu ramane nepedepsit. Altista, in registrul inalt, tenorul, apoi soprana au redat dilema: Ce voi spune sarmanul de mine...? (Quid sum miser). Solistele, insotite de cor si orchestra au avut un discurs expresiv in "Recordare" (Aminteste-ti, Isuse milostiv …..daruieste-mi iertarea inaintea zilei de apoi), ca si in "Agnus Dei" cu unisonurile sale atat de interesante si unice in felul lor. Basul, cu vocea sa generoasa, si-a dat obolul in "Tuba mirum" (…creatura va invia sa-i dea socoteala judelui) si "Confutatis", in care a subliniat nota dramatica (…ai grija de sfarsitul meu), avand uneori o intonatie mai putin certa. Corul lui R.D. Radoias, insotind grupul de solisti, a sugerat zbuciumul din "Rex tremendae", apoi amplitudinea sonora si varietatea timbrala din "Sanctus", acelasi joc timbral perceput mai inainte in "Lacrimosa", unde , alaturi de solisti, a redat profundul si caracteristicul lirism verdian. Orchestra, sensibilizata de gesturile minimale dar eficiente ale maestrului P. Sbarcea, a creat impresia ca vorbeste in "Dies irae", pentru ca in "Offertorio" sa creeze baza expresiva ( si soloul de violoncel) a discursului solistilor, aceiasi care au sugerat linistea luminii vesnice in penultima parte, "Lux aeterna". Soprana Arona Bogdan, s-a intrecut pe sine penduland intre dramatic si liric in "Libera me", sustinuta de cor (Izbaveste-ne, Doamne, de moartea eterna…..si da-ne odihna si lumina vesnica). Asadar, merita sa vizitam saptamanal minunata noastra sala a Filarmonicii, pentru ca acolo putem avea parte de manifestari de exceptie, cum a fost si cea creionata palid in aceste randuri, lume sonora de o varietate si expresivitate rar intalnite. Hugo Hauptmann – Virtual Arad