Expo Arad International a deschis seria targurilor din acest an. Este "primul targ european" dupa cum il numeste si presedintele Camerei de Comert Industrie si Agricultura, Nicolae Bacan.  Confort Construct a adunat in acest an peste 150 de expozanti din tara si strainatate.  Constructiile in Arad au devenit prioritate deoarece cu cat acest sector este mai dezvoltat si mai dinamic cu atat economia este mai sanatoasa. Confort Construct a crescut in acest an ca numar de expozanti, vizitatori precum si ca suprafata de expunere. "Domeniul constructiilor se bucura de un mare interes in randul comunitatii de afaceri din viata economica  a unui oras. De remarcat este interesul firmelor din Ungaria de a participa la aceasta manifestare. Speram ca experienta firmelor maghiare va aduce beneficii partenerilor din Romania", afirma Nicolae Bacanu, presedintele  Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Arad.  Autoritatile locale, in frunte cu primarul Gheorghe Falca el insusi fiind inginer constructor, au explicat cat de important este acest domeniu pentru Arad si au adus la cunostinta cat de mult  s-a construit in ultima perioada si cata nevoie are Aradul de firmele de acest profil.  Dupa deschiderea oficiala reprezentantii Camerei de Comert, Industrie si Agricultura, impreuna cu delegatii maghiari si autoritatile locale au vizitat standurile. Doamnele si domnisoarele au primit flori deoarece deschiderea targului a coincis cu ziua lor. Cei care nu au reusit sa viziteze acest targ pana acum trebuie sa stie ca in cadrul lui se gasesc  materiale de constructie (gresie, faianta, vopsele lavabile interior si exterior, blocuri de zidarie, cimenturi, aditivi, betoane, mortare, protectii, tigle, placaje din marmura, granit si travertin, pervaze, blaturi din marmura si granit, materiale pentru finisaje interioare si exterioare, piatra decorativa); balustrade inox si aluminiu, scari interioare lemn si metal, scule, abrazivi, elemente de asamblare, usi apartamente, usi interioare din lemn, usi blindate cu fete din lemn pentru constructii civile si industriale, automatizari usi, usi garaj, automatizari porti; confectii metalice, inox, fier forjat; panouri de gard bordurat, plasa impletita, sarme zincate, bare laminate, plase sudate forte, porti, usi garaj, automatizari;  tamplarie din PVC, aluminiu, lemn, jaluzele, confectii metalice din fier forjat, tehnica parasolara; tehnica de piscina, echipamente si accesorii pentru piscina-proiectare, instalare, intretinere. Targul este deschis pana duminica la ora 16.00 si este cel mai mare targ de constructii din zona de vest a tarii.  Claudia Untaru - Informatia Aradului

Patrimoniul arhitectural al Aradui se degradeaza pe zi ce trece. Nepasare sau neputinta financiara a celor care locuiesc ori detin aceste cladiri isi lansa amprenta adanc pe fatadele si structurile de rezistenta ale imobilelor vechi din centrul Aradului. Zeci de cladiri istorice sunt atat de degradate incat se prabusesc efectiv, bucata cu bucata. Vina pentru ca aceste imobile au ajuns ruine o poarta proprietarii, care fie nu au bani sa repare cladirile, pur si simplu nu le pasa. De cele mai multe ori, pompierii sunt chemati sa urce pe cladirile inalte de peste zece metri pentru a indeparta bucati de tencuiala, ornamente, grinzi sau tigle care stau sa cada peste trecatori. Potrivit purtatorului de cuvant al Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Arad, Kristian Pabin, in fiecare luna sunt cam zece solicitari de acest fel. O situatie de acest gen s-a intamplat ieri seara, cand de pe o cladire situata pe Bulevardul Revolutiei au inceput sa cada grinzii si bucati de tencuiala. Din fericire in acel moment pe trotuar nu se aflau trecatori, asa ca nimeni nu a fost ranit.  Cei de la Primarie spun ca nu pot face prea multe in cazul acestor cladiri. Primaria a somat de nenumarate ori asociatiile de proprietari sa repare cadirile deteriorate, insa pana acum foarte putini s-au si conformat. Cei care nu respecta legea risca amenzi de pana la 100.000 lei. "Este vorba de proprietati private, iar cei care le detin au obligatia sa-si intretina proprietatea", a explicat primarul de Arad, Gheorghe Falca. Cei care pot da amenzi in asemenea cazuri sunt cei de la Inspectoratul Teritorial in Constructii. "Centrul Aradului cuprinde cele mai valoroase cladiri din oras", este de parere presedintele asociatiei Pro Urbe, Buda Bujor. Potrivit acestuia, cladirile de pe bulevardul central al orasului, de la Piata Avram Iancu pana la gara mare, au fost construite in aproximativ 40 de ani. "Din pacate, din 1948, de la nationalizare, nu s-a mai facut nimic la aceste palate. In cele mai multe cazuri nicio reparatie", mai spune el, continuand: "nu s-a reparat nimic, doar s-a degradat". Sprijin de la stat pentru renovari In opinia lui Buda Bujor, salvarea acestor cladiri vine tot de la stat pentru ca acum exista o lege care ofera o serie de privilegii celor care sunt dispusi sa-si repare imobilele-patrimoniu. "Oamenii nu stiu inca acest lucru. De aceea, am convins autoritatile locale, sa infiinteze o linie telefonica si un serviciu de corespondenta, care sa le explice oamenilor ce beneficii pot avea", mai spune Buda Bujor, amintind ca sunt mai multe institutii care ar trebui sa vegheze la conservarea patrimoniului arhitectural. Printre institutiile vizate se afla Directia Tehnica din Primarie, Serviciul arhitectului-sef, Serviciul de Administrate a Teritoriului si Urbanism, Inspectia pentru cultura si patrimoniu, Directia Regionala de Patrimoniu, Inspectoratul in Constructii. Pe langa degradarea unor cladiri, la alte imobile se fac lucrari care sfideaza bunul simt. La unele cladiri, care sunt adevarate bijuterii arhitecturale, se monteaza, de exemplu, termopane albe care contravin fatadei imobilului. "Arhitectii ar trebui sa depuna un juramant, ca medicii", a mai spus Buda Bujor, considerand ca atunci astfel de erori arhitecturale nu s-ar mai produce. Alex  Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

GCA a decis sa ceara Primariei pentru bunurile de la strand peste un milion de euro. Primaria a finalizat studiul de fundamentare pentru infiintarea Serviciului public de administrare a Strandului Neptun, serviciu care ar urma sa preia baza de agrement de la GCA. Subiectul e discutat de mai bine de doi ani, iar preluarea ar fi trebuit sa aiba loc la 1 ianuarie, in conditiile in care GCA primise strandul in gestiune doar pana la 31 decembrie 2006. Lucrurile s-au dovedit a nu fi defel usoare. In primul rand, Strandul Neptun e departe de ce a fost, mai ales cand vine vorba de banii pe care ii produce, fapt ce reiese extrem de clar din studiul de fundamentare al serviciului. In al doilea rand, GCA nu are de gand sa se desparta cu una cu doua de baza de agrement, ci a decis sa ceara Primariei o suma considerabila (se vorbea inca din octombrie de peste un milion de euro), pentru bunurile pe care le are in contabilitate. Mai putini vizitatori Preluarea strandului de catre Primarie si gestionarea directa a bazei de catre viitorul serviciu e motivata de o serie de factori, printre care si cresterea veniturilor aici. In conditiile in care veniturile inregistrate pe strand au scazut dramatic. Daca in 2004 veniturile ajunsesera la 2,4 milioane RON, suma aproape identica cu cea inregistrata in 2005, anul trecut GCA a trebuit sa se multumeasca (din mai multe considerente, deja stiute) cu doar 1,3 milioane RON. Numarul biletelor vandute a fost si el in scadere, ca si numarul vizitatorilor de la strand. Anul trecut a fost vorba de 225.000 de persoane, in comparatie cu 2005, cand au calcat strandul peste 300.000 de oameni. Veniturile din abonamente au scazut si ele cu 25% fata de 2005. Ba mai mult, realizatorii studiului sunt de parere ca numarul celor care vor vizita strandul va fi in scadere si in 2007. Imprumut de la buget In studiu se arata si faptul ca exista dificultati in asigurarea fondurilor pentru intretinerea si exploatarea strandului si ca noul serviciu va trebui sa caute noi surse de venituri pentru a tine pe linia de plutire baza de agrement. Se vorbeste chiar de acordarea din bugetul local a unor imprumuturi fara dobanda, imprumut ce ar trebui rambursat in termen de un an de al acordare. GCA cere bani Gospodarirea Comunala, societatea care administreaza de ani de zile strandul, nu vrea insa sa renunte prea usor la baza, in conditiile in care strandul e principala sursa de venituri. Din informatiile pe care le detinem, GCA a cerut Primariei, inca din octombrie, o suma considerabila (un milion de euro) pentru bunurile inregistrate in propria contabilitate, adica pentru cele aflate in proprietate (bazinele, casutele etc.). Cerere la care executivul nu a raspuns inca. Un lucru e sigur, Consiliul de Administratie de la GCA este convocat pe 12 martie pentru a dezbate o serie de puncte spinoase, printre care si problema de mai sus, adica dupa cum se arata in ordinea de zi "administrarea Strandului Neptun". A.B. - Adevarul

Secretele succesului japonezilor in activitatea profesionala au fost "furate" direct de la sursa de catre directorul executiv al CNIPMMR Arad. Mihaela Breaz a participat, in perioada 15 ianuarie-3 martie, la trainingul "Management and Quality Control for Small and Medium Sized Enterprises in Romania", desfasurat in Japonia, la cursul finantat de catre guvernul nipon participand opt romani. Cursul  a fost structurat pe mai multe module ce presupuneau atat teorie cat si exercitiu practic, respectiv vizite la marile concerne japoneze printre care Toyota Motors, Yamaha Marine, Atsuta Kygio, Mishima Foods. "Pe baza cunostintelor acumulate pe durata acestei instruiri si a observatiilor facute in timpul vizitarii unor companii japoneze vom incerca sa adaptam si sa implementam, la nivelul firmelor membre, cateva dintre notiunile cu aplicabilitate practica invatate. Ceea ce m-a impresionant in mod deosebit este constiinciozitatea cu care lucreaza acestia, fiecare angajat stiindu-si foarte clar munca pe care trebuie sa o execute. Totul este extrem de bine pus la punct, spre exemplu la Toyota, am aflat ca ei nu lucreaza deloc in serie ci numai pe baza de comenzi. Va dati seama cat de bine trebuie sa functioneze totul ca in momentul in care se inregistreaza comanda lucrul sa porneasca pentru fiecare produs in parte, asa cum a fost el configurat de catre solicitant. Un alt aspect deosebit de important este interesul acestora pentru a valorifica totul, pentru protectia mediului si reciclarea a tot ceea ce poate fi folosit. Sunt extrem de multe lucruri de invatat de la ei, de la modul asociativ in care sunt organizati, de la modul in care administratia centrala si locala se implica in sprijinirea acestora prin lansarea anumitor politici si dupa cum spuneam, la constiinciozitatea cu care lucreaza angajatii. Ei lucreaza sapte zile din sapte si beneficiaza de un concediu de  20 de zile pe an, insa nici pe acesta nu si-l iau pentru ca primesc in schimbul lui tot felul de stimulente. Pentru a fi convins ca oamenii se mai si odihnesc, Guvernul a stabilit mai multe zile ca sarbatori nationale", afirma Mihaela Breaz. Madiana Mican - Informatia Aradului

Primarul orasului Nadlac, Vasile Ciceac, s-a intalnit cu o delegatie a unor oameni de afaceri maghiari care doresc sa realizeze cea mai mare investitie din oras. Este vorba de o fabrica care va produce bioetanol si biogaz si care are nevoie ca materie prima de 300.000 de tone de porumb pe an. Investitia, care se ridica la aproximativ 80 de milioane de euro, va necesita peste 500 de locuri de munca. Primarul Vasile Ciceac a analizat, impreuna cu investitorii si cu o parte dintre consilierii locali, posibilitatea ridicarii fabricii la Nadlac si a prezentat mai multe amplasamente, precum si utilitatile ce pot fi puse la dispozitie. Delegatia maghiara a explicat ca investitia trebuie realizata la o anumita distanta in afara orasului, asa cum cer normele europene de mediu. Fabrica va procesa cereale producand bioetanol, un combustibil ecologic care poate fi utilizat de motoare pe combustie in locul uleiului si petrolului. Materia prima ce va fi folosita este porumbul. Se estimeaza, in prima faza, ca este nevoie de aproximativ 300.000 de tone pe an, productia urmand sa fie preluata din judetul Arad si zonele invecinate. "Investitorii maghiari, reprezentanti ai SC EuroMediu, doresc sa ridice la Nadlac cea mai mare fabrica de acest gen din Romania. Pentru noi este o oportunitate si o vom trata ca atare. Deocamdata suntem in faza tratativelor. Ei au nevoie de o suprafata de 17 hectare pentru a ridica fabrica si de utilitatile necesare. Vom incerca sa le oferim o solutie, dupa care ei vor finanta studiul de prefezabilitate si se vor apuca de lucru. Trebuie sa ne miscam repede pentru ca, asa cum au subliniat si dansii, aceasta este prima generatie a tehnologiei aplicate. Peste un an s-ar putea sa apara ceva mai bun. Iar avizele, in special cele de mediu, dureaza. In aceste conditii, estimam ca investitia va fi gata peste un an jumate sau doi", a declarat primarul Vasile Ciceac. Tehnologia, una dintre cele mai moderne, presupune fermentarea porumbului si transformarea sa in bioetnaol si biogaz. In urma procesarii raman doar 10% reziduuri, insa si acestea se pot folosi ca ingrasaminte pentru agricultura. Biogazul rezultat din procesul de productie poate fi folosit ca sursa alternativa de energie. Fabrica poate reprezenta, de asemenea, o sursa pentru orasul Nadlac de energie electrica si energie termica. Anca Pascutiu - Observator