Acestia au fost investiti intr-un ceremonial plin de culoare, noblete si sobrietate Majorete, fanafara, calareti cu steagurile Uniunii Europene si Romaniei, cavaleri, asta au admirat zeci de aradeni, in centrul orasului.  A fost o actiune plina de culoare, cavaleri imbracati in haine specifice, dar si multa noblete si sobrietate.  A fost vorba despre un eveniment organizat in premiera la noi in tara, prin deschiderea unei filiale a Ordinului Cavalerilor Vinului European la Arad, miscare fondata in Austria.  Cu aceasta ocazie, noua aradeni au fost investiti cu gradul de cavaler, ceremonia desfasurandu-se la Biserica Lutherana: Levente Bognar, Tiberiu Dekany, Geza Balla, Geza Tudos, Ladislau Huszar, Andrei Schmack, Zoltan Szabo, Nicolae Chis si Dumitru Marinescu.  Toti cei noua cavaleri aradeni au primit o medalie, o diploma si cravate.  Ceremonia de investire a inceput cu un citat din Biblie, versetul 25, capitolul 5: "Sa nu mai bei numai apa, ci sa iei si putin vin".  Au vorbit pe rand, sefii din Senatul Cavaleresc, comitetul de conducere al Ordinului.  Din discursul acestora (sustinut in trei limbi: maghiara, germana si romana), dintre care noii membri si-au aflat drepturile si obligatiile, am spicuit: "Medalia de cavaler nu este o bijuterie, este un semn exterior pentru o sarcina interna: sa duci o viata nobila. A fi cavaler inseamna sa dai mai mult si sa primesti mai putin. Abia dupa ce ai invins invidia si te implici pentru altii, devii nobil". La finalul ceremoniei, toti cei prezenti, vechi sau noi, au rostit in cor motto-ul Ordinului: "In honorem dei et in honorem vinum".  Festivitatile sobre s-au incheiat cu o receptie data de Florian Torcos (principalul organizator si sufletul evenimentului), la Hotel Central, cel care a fost avansat la gradul de pro-consul, receptie la care, bineinteles, ca a curs vinul. Anca Pascutiu - Observator

Peste 20 de politisti, comisarii GFA, jandarmii, gardienii si conducerea TOP au luat cu asalt piata. Haos, lacrimi si disperare in Piata Mihai Viteazul, cand parte din comercianti s-au pus sa-si demonteze constructiile provizorii, iar altii se uitau in gol, in spatele produselor, si incercau sa afle, de oriunde, ce sanse au maine in fata politiei si conducerii TOP, daca vor refuza sa plece din piata.  Ieri de dimineata, conducerea TOP, peste 20 de politisti, reprezentantii Garzii Financiare si ai OJPC au luat cu asalt bazarul.  Pietarii au fost, potrivit propriilor declaratii, intimidati.  "Am primit o adresa in care se comunica ceva de genul ca cine vine luni la lucru va fi inchis de la unu la cinci ani. Maine (astazi -n.r.) o sa stam insa de la 7.00 aici sa vedem daca ne iau cu forta. Ne-au intimidat la maximum, dar noi vom veni si maine la lucru si o sa facem apel la toate forurile superioare, fiindca nu ne-au oferit nici un loc in schimb, in afara de Obor, unde poti vinde doar in week-end. Daca stiam din timp ce se va intampla, nu cumparam marfa de milioane", ne-a declarat Ioana Todea, unul dintre comercianti. Cu buldozerele? Pietarii au sustinut ieri faptul ca reprezentantii TOP si ai Politiei le-au comunicat faptul ca, daca pana duminica la ora 14.00 nu vor parasi cu tot cu bunuri piata, "se va intra cu buldozerele in gherete".  Fapt ce s-a si intamplat la ora 14.00, moment la care disperarea a atins cote maxime.  Ca si cum ieri tabloul disperarii nu ar fi fost complet, de dimineata Garda Financiara a impartit si cateva amenzi celor care nu erau in regula cu marfa. Disperarea Parte din comercianti isi demolau, ieri, gheretele si pareau resemnati cu un destin de somer.  "Sunt medic veterinar si acum nu stiu ce sa mai fac. Ma reintorc la vechea meserie: imi fac hotel de caini acasa", sustine A. Tudor.  Altii au insa chiar mai putine variante: "Sunt desenator tehnic, dar la 55 de ani spuneti-mi mie cine imi va mai da de lucru. Voi ramane fara un loc de munca doar pentru ca sunt interese aici. Langa mine e o familie cu doi copii mici. Sotia a ramas fara un plaman, iar sotul are un handicap la picior. Ce vor face oamenii astia, cum isi vor putea creste copiii?", ne-a declarat, printre lacrimi, Maria Lobont.  "O sa mergem unde putem, unde gasim un loc de munca. La 50 de ani ni s-a luat locul de munca, doar din cauza unui comision pe care l-a luat primarul si directoarea de la TOP. Sa le fie rusine", sustinea ieri, in timp ce isi punea la pamant ghereta, Traian Lulas. In viziunea comerciantilor, vinovatii sunt primarul ("am facut rau ca l-am votat, in frunte cu fiul meu ca acum sa-si rezolve interesele, pe vietile noastre") si conducerea TOP.  "Nu suntem presurile lor. Suntem familii cu copii care incercam sa muncim. Isi bat joc de noi, nu ne lasa timp nici sa ne vindem marfa pe stoc. O sa stam aici; ce sa facem altceva?", ne-au declarat Nicolae si Nadia Certu. Tot bazarul era transformat ieri, dupa-masa in santier, plin ochi de politisti, jandarmi, fosti gardieni, muncitori de la TOP si GCA.  Un sfert din gherete aveau lacatul pe usi, in timp ce alti comercianti asteptau, sub amenintarea faptului ca vine politia, o minune. Care, ieri, nu a venit.  Acuzele au curs, lacrimile de asemenea, amenintarile cu omorurile asisderea, pietarii fiind decisi la un moment dat sa-si apere gheretele cu piepturile si sa faca un zid viu in fata buldozerelor. A.B. - Adevarul

Week-end plin pentru localnicii orasului Pecica.  Zilele orasului Pecica, acesta fiind motivul agitatiei din localitate, au debutat inca de vineri dimineata printr-un asa numit "mars al pecicanilor" care s-a extins pe intreaga sosea principala din localitate. Majorete, muzica, tarabe, jocuri pentru copii, spectacole de exceptie au reprezentat ingredientele unei petreceri de zile mari care s-a intins pe parcursul a doua zile.  Un asemenea eveniment - dat fiind si faptul ca e prima sarbatoare de acest gen de la integrarea Romaniei in Uniunea Europeans - nu a trecut neobservat nici de mai marii judetului care au sarbatorit si au petrecut alaturi de pecicani.  In randurile acestora i-am surprins pe presedintele CJA, Iosif Matula, pe deputatii Lia Ardelean si Constantin Igas, inspectorul general al ISJ, Marius Gondor si lista ar putea continua.  In ceea ce privesc oficiile de gazda, desigur ele au fost asigurate de catre edilul sef al urbei Iustin Cionca, impreuna cu "vicele" Peter Antal. Daca, dupa cum aminteam, ziua de vineri a debutat cu acel mars al pecicanilor, sarbatoarea a continuat cu un spectacol de exceptie sustinut de catre atat de cunoscutele majorete din Nadlac, dupa care a fost oficiata premierea celor trei tinere care au participat la campionatul national de box si anume Kovacs Melinda, locul 1, Ivanovici Cristina, locul doi si Bustan Ioana, locul 3.  Dupa-masa a continuat cu un meci de fotbal iar seara sambata s-a incheiat in ritmurile muzicii formatiei Simplu, moment precedat si de ... Miss Pecica. Daca vinerea a fost mai bogata in actiuni festive, sambata a fost dedicata in mare parte muzicii, exceptie facand sedinta festiva a Consiliului Local, organizata cu prilejul implinirii a trei ani de cand Pecica a devenit oras. Iar daca vorbim de muzica trebuie, amintit spectacolul folcloric sustinut de ansamblurile Buzavirag, Clubul Copiilor si Pastratorii Traditiei, seara fiind marcata de momentul Ionas Florin Generalul cu Ducu Caraneant, nelipsind, desigur, nici discoteca si focul de artificii care a marcat incheierea celei de a treia editii a Zilelor Orasului Pecica. O atmosfera reala de sarbatoare, cu mititei, vata pe bat, carnaciori... tarabe cu tot felul... "E frumos. Aceasta sarbatoare ne ofera ocazia de a ne intalni cu prietenii, cu rudele...In restul anului suntem atat de ocupati fiecare cu serviciul si cu restul problemelor personale incat nu ne permitem sa iesim prea mult. Dar cu acest prilej ne bucuram impreuna. I-am dus in centru si pe parintii nostri, care desi au aproape 80de ani se bucura si ei de putina muzica, de un mititei... un suc... E frumos, mai ales ca vremea tine cu noi si nu e nici exagerat de cald, nici rece. Numai bine. Se pare ca pecicanii sunt oameni buni de au parte de o asemenea vreme", afirma zambind Ileana C., localnica. Madiana Mican - A.M. Stoica - Informatia Aradului

Ziua Internationala a Rromilor, 6 aprilie - a fost sarbatorita la Casa Jelen sub auspiciile Consiliului Local al municipiului Arad, a Directiei de Dezvoltare si Asistenta Comunitara. Alaturi de oficialitati au fost prezenti copii rromi, profesori de la centre de zi, ai Complexului social multicultural, parinti, presa. Au fost prezentate proiecte si programe sociale ale DDAC in colaborare cu primaria si consiliul judetean privind dezvoltarea si integrarea populatiei rrome in societate, in special a copiilor si tinerilor, urmate de un program artistic deosebit realizat de copiii si tinerii rromi. Proiecte si programe importante pentru integrarea rromilor Zilei Internationale a rromilor de pretutindeni, 6 Aprilie - i-a fost dedicata un simpozion tinut la Casa Jelen. Alaturi de oficialitati din cadrul primariei, Inspectoratului scolar judetean, au luat cuvantul toti cei care au prezentat proiectele si programele sociale destinate dezvoltarii si integrarii rromilor in societate. Proiectul "Curcubeu – Educatie si formare multiculturala pentru copii si tineri". Obiectivul tinta al proiectului consta in atragerea catre scoala a copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate, egalizarea sanselor copiilor si tinerilor defavorizati, promovarea spiritului multicultural; un alt proiect inovativ privind imbunatatirea calitatii vietii a 25 de familii din cadrul comunitatii romilor, prin imbunatatirea situatiei locative, asigurarea de venituri certe din salarii si iesirea din starea de dependenta. Rezulta calificarea unui numar de 25 de tineri rromi in meseria de zidar, repararea a 25 de locuinte care se afla in proprietatea rromilor participanti la cursurile de calificare, integrarea in munca a 90 la suta dintre beneficiarii cursurilor de calificare profesionala; acordarea de locuinte sociale pentru rromi pe strada Tarafului – proiect demarat in 2004; infiintarea unui centru comunitar pentru tineri, obiectivele proiectului fiind scaderea ratei abandonului scolar in cele doua scoli ale cartierului Dragasani, diminuarea fenomenului de "gasti de cartier", consilierea si informarea tinerilor din cartierul Dragasani in vederea integrarii si reintegrarii sociale, scolare si profesionale. Numeroasele proiecte si programe au ca parteneri principali Consiliul Local Arad, Directia de Dezvoltare si Asistenta Comunitara, ministerul finantelor publice, oficiul de plati si contractare PHARE, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca, Crucea Rosie Romana filiala Arad, Fundatia romano-germana de pregatire si perfectionare profesionala Vladimirescu, Complexul social multicultural, Casa Corpului Didactic, Inspectoratul Scolar Judetean, Fundatia Takacs, Fundatia Kinderdorf Pestalozzi din Elvetia, Politia de Proximitate Arad. Etnia rroma, inca sub semnul discriminarii Profesorul de limba romani Petre Ailincai a prezentat un scurt istoric al rromilor, popor provenit din marea Indie. "Limba romani este de origine indiana, iar stra-rromii au facut parte din popoarele indoeuropene care au migrat in secolele III si IX in toate partile lumii. In urma cu 36 de ani a avut loc, la Londra, primul Congres al Uniunii Internationale a Rromilor, steagul acestora fiind realizat din doua benzi longitudinale, una verde (pamantul-mama) si una albastra (cerul-tata, Dumnezeu) in mijloc fiind o roata - simbolul peregrinarii continue a acestui popor." Profesorul a accentuat faptul ca inca se mai poate vorbi de discriminare privind aceasta etnie, la toate nivelele, lipsa mentionarii in cartile de istorie despre populatia rromilor. Acesta a incheiat inspirat: "elementul de baza al etniei este comunicarea. Aceasta se face prin dans, muzica si poezie!". "Gelem, gelem, lungone dromença" Cel mai asteptat punct al simpozionului dedicat zilei rromilor a fost programul artistic al copiilor si tinerilor rromi de la centrele de zi, scoli si complexul social multicultural, sub indrumarea unor profesori deosebiti. Sala a ascultat in picioare solemnitatea intonarii imnului rromilor, apoi refrenul beethovenian al "Odei Bucuriei". A urmat un program de cantece tiganesti, pline de clocot, jale si romantism; baietii au fost imbracati in costum sobru, albastru inchis cu camasa rosie de matase, iar fetele in bluze de matase galbena, portocalie si verde, cu nelipsitele fuste inflorate cu pliuri largi. Au fost interpretate scenete din viata si obiceiurile etniei (ziua impacarii, cererea de nunta) dupa care tinerii s-au pus pe dans. Nimic nu poate fi mai frumos si mai antrenant decat dansul tiganesc. Desi doar niste copii, inca, acestia au demonstrat ca sangele de rrom este clocotitor. Frumoasele romance de maine au dansat draceste, scuturand cu eleganta pliurile largi ale fustele inflorate, trecandu-si pletele lungi peste obrazul infierbantat al tinerilor focosi. Muzica alerta incinge trupurile vibrante, iar obrajii rosii ca macul zambesc intr-una. Cat de usor se ajunge la fericire... dans, eliberare, cantec de jale sau bucurie, dragoste de la cer la pamant, triumful tineretii, biruinta sperantei. Rromii de azi continua traditia celor de ieri, de alaltaieri, dintotdeauna, pastrand in frumusetea si exotismul chipului, istoria straveche, destinul de peregrin, dragostea ardenta dusa la sacrificiu suprem, curajul in fata mortii. Tinerii de azi pastreaza acest blazon inconfundabil, dar, iata, menirea lor este sa salte calitatea vietii si destinului acestui popor. "Eforturile acestui timp modern vor da, in timp, rezultate excelente – spunea un sef de comunitate rroma. Rromii vor deveni un popor statornic si puternic, dezbarat de blestem si nestiinta. Vom fi aici mereu, oameni de nadejde ai pamantului pe care ne-am nascut!" Felicia R.Gheorghe - Observator

Numele cetatii si al localitatii de la poalele dealului, Siria sau Siri (in evul mediu), deriva de la cel mai vechi toponim atestat in zona: Serenia, un sat romanesc; acesta a fost tradus in maghiara – Világos – si germana - Hellbrug – cu semnificatia "luminoasa", "cetatea luminoasa". Prima atestare documentara a "cetatii regale" dateaza din anul 1318 pentru ca in secolele urmatoare cetatea sa intre in posesia unor diferiti stapani ai locului – dintre acestia remarcandu-se Ioan de Hunedoara intre anii 1444-1448. Peste un secol cetatea ajungea sub ocupatia trupelor otomane, ocupatie intrerupta pe timpul domniei lui Mihai Viteazul, cand intre anii 1599 – 1601 Siria se subordona autoritatii domnului roman. La sfarsitul secolului al XVII-lea trupele austriece cucereau zona Aradului pana la Mures, punand stapanire si pe cetatea Siria. Rascoala taranimii condusa de Horea, din anul 1784, a cuprins si satele aradene, rasculatii ocupand cetatea Siria. De altfel acesta a fost si motivul pentru care autoritatile austriece au ordonat bombardarea cetatii in acelasi an. Azi, cetate medievala mai pastreaza urmele trecutului: parti din vechiul donjon, zidul de incinta care conserva locul unor incaperi - construite pe trei niveluri, iar in sectorul de vest se mai vad ruinele unui turn cu platforma exterioara pentru amplasarea tunurilor. V.F. - Adevarul