|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Marti,
16 octombrie 2007 |
|
|
Ziarul
Observator a implinit 10 ani.
In urma cu un deceniu, o echipa entuziasta punea
bazele unui nou cotidian aradean, ca replica a ceea
ce exista pe piata presei pana la acel moment.
Intre timp, ziarul a castigat incredere in randul
aradenilor, devenind o voce credibila si importanta
pentru judetul Arad.
Observator aradean este un prieten dar si un adversar
al oamenilor politici din Arad, care de fiecare data,
incearca sa puna in fata cititorilor sai mai presus
de cat orice doar informatia utila.
Şi cum nu se putea, la aniversare au fost prezenti
oameni politici, oameni de cultura dar si colegi de
breasla.
In anul 1997, un grup de jurnaliti aradeni puteau
bazele Observatorului Aradean.
In data de 14 octombrie, ziarul aparea pentru prima
data pe piata presei aradene, ca o alternativa pentru
ziarele care existau la acea vreme.
In ultimii 10 ani, Observatorul Aradean s-a impus
pe piata presei aradene, devenind un ziar credibil
dar incomod pentru multi oameni politici.
In ultimii 10 ani, Ziarul Observator si-a schimbat
de mai multe ori structura actionariatului.
Fiind una dintre cele mai importante voci din presa
locala, ziarul a devenit un punct de reper atat pentru
aradeni cat si pentru oamenii politici care conduc
destinele orasului.
Cu aceasta ocazie, si redactia de stiri a Televiziunii
Arad doreste colegilor de bresala La Multi Ani!.
Vasile
Blidar - Televiziunea Arad
|
|
- Primaria
Arad vrea sa intre in posesia canalelor Muresel si
Ier
|
|
PD
considera ca Aradul se confrunta cu probleme legate
de doua canale care trec prin municipiu: Muresel si
Ier.
Aceste canale apartin de ANIF (Administratia Nationala
pentru Imbunatatiri Funciare) si reprezinta surse
de poluare pentru aradeni.
"Aradul este strabatut de alte trei canale,
Zadarlac, Ţiganca si Canalul Morilor, care apartin
municipalitatii, iar primarul Gheorghe Falca a propus
alocarea unor sume importante pentru amenajarea acestora.
In prezent, se lucreaza la decolmatarea, curatirea
si infrumusetarea canalelor si a cartierelor care
sunt strabatute de acestea", a declarat Adrian
Nitu, presedinte al Organizatiei Municipale a PD.
Ca cele doua canale sa fie luate in considerare pentru
a li se rezolva statutul administrativ, PD a inceput
o campanie de strangere de semnaturi in oras.
"Din pacate, nu putem sa intervenim pentru
amenajarea celorlalte doua canale, Muresel si Ier,
care apartin de ANIF. Ar trebui fie ca Ministerul
Agriculturii sa aloce bani pentru amenajarea celor
doua canale care ii apartin, fie Guvernul sa transfere
Primariei Arad aceste canale", a propus Adrian
Nitu.
Partidul Democrat Arad doreste ca Bugetul de Stat
pentru 2008 sa cuprinda si fonduri pentru amenajarea
celor doua canale, Muresel si Ier.
I.S.
- Observator
|
|
- Spre
disperarea aradenilor - Pretul painii se va dubla
|
|
Brutarii
anunta o noua scumpire a painii.
Ultimele scumpiri din domeniul panificatiei
au avut loc in perioada august-septembrie, cand
s-a majorat cu 10%.
In aceasta luna ne asteapta tot o majorare de 10%,
iar in noiembrie si decembrie aceasta va fi de 10%-15%.
Daca facem un calcul painea se va scumpi cu
circa 50% pana la sfarsitul anului, ca urmare a cresterii
pretului graului, alimentata de productia proasta
de anul acesta.
Patronii brutariilor din Arad declara ca aceasta scumpire
este necesara.
"Suntem nevoiti sa facem aceste majorari,
deoarece altfel nu ne scoatem cheltuielile. Graul
este mult mai scump fata de anul trecut de aceea scumpim
si painea in prima transa cu 10%", declara
R.M., patron brutarie Arad.
In aceasta toamna, graul este de 2,5 ori mai scump
fata de aceeasi perioada a lui 2006, si tendintele
pe piata internationala, de unde va trebui sa importam,
sunt de crestere.
La ora actuala o paine de 1 kg costa 2 lei si
30 de bani, iar pentru majoritatea aradenilor si acest
pret este mult prea ridicat.
"Nu stiu ce o sa ne facem, intelegem ca si
pentru brutari e greu. Nu sunt ei de vina, problema
e a intregii tari. Trebuie sa se faca ceva. Noi cei
cu venituri medii o sa ajungem sa murim de foame.
Nu mai vrem alte scumpiri. O sa reducem consumul de
paine, alta solutie nu vad", afirma Delia
L.
C.U.-
Informatia Aradului
|
|
- Pelerinaj
la schitul din padure
|
|
Loc
de reculegere spirituala inedit, unde sute de credinciosi
au participat, duminica, la slujbele de la schitul
cu hramul Cuvioasa Parascheva.
Schitul este ridicat in mijlocul padurii de langa
orasul Pecica,
din judetul
Arad.
Sute de oameni vin, in fiecare an, la schitul din
padure, ridicat, in anul 2000, pe locul unde Manastirea
Hodos-Bodrog avea, pe vremuri, un canton pentru paza
padurii.
Schitul se afla la doi kilometri de satul Bodrogul
Vechi si la cinci kilometri de Pecica.
Oamenii vin la schit pentru a se inchina la vesmintele
Sfintei Cuvioase Parascheva, care sunt adapostite
intr-o racla, alaturi de moastele a 12 sfinti.
Vesmintele Sf. Cuvioase Parascheva au fost aduse chiar
de la Iasi, dupa ce moastele acesteia au fost invesmantate
cu ele.
Alex
Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest) |
|
- La
Arhivele aradene, "File de istorie"
|
|
La
Galeriile Turnului de Apa Dl. Eugeniu Criste, directorul
Arhivelor Statului, a deschis in 12.10.2007 in prezenta
reprezentantilor Primariei,
a Universitatii
"Aurel Vlaicu", a delegatiei
Arhivelor din Zrenjanin (Serbia) s.a. o expozitie
"Ionescu - o familie de intelectuali
aradeni" in care da tonul un arbore genealogic
intocmit de prof. Valer Demian.
A urmat apoi comunicarea legata de subiect a d-lui
Horia Truta.
S-a continuat cu cele doua sectiuni paralele de comunicari
sub titlul generic "File din istoria Transilvaniei".
Noi am fost prezenti la Sectiunea I, moderata de dr.
Vasile Ionas de la Deva.
Pentru inceput, Dr. Ioan Hategan a vorbit despre felul
cum se alcatuieste o monografie, trasand liniile directoare
pe care mai ales tinerii cercetatori trebuie sa le
cunoasca.
Pe locul al doilea s-a impus dl. Doru Bogdan
care a
sustinut o comunicare legata de Preparandia
aradeana intre 1812 si 1912. Tonul vorbitorului a
devenit patetic, cand s-a referit la situatia actuala
a Liceului Pedagogic aradean, urmas al vechii Preprandii,
cand filonul specific al scolii s-a subtiat in favoarea
altor specialitati. Noi zicem ca aceasta nu e o noutate
caci in 1963 cand eu eram numit profesor de muzica
la fostul Liceu nr. 5 de pe str. Dobrogeanu Gherea,
acesta scoala proaspat infiintata se structura pe
fosta Scoala Generala nr. 11 din actuala piata Caius
Iacob si pe un sir de clase E, F etc. de la Liceul
Pedagogic. Mai tarziu, acealasi Liceu Pedagogic, gazduia
clase ale Liceului de Muzica (care nu avea un sediu
corespunzator), tot in dauna unor clase specifice.
Asadar, chestiunea este departe de a fi noua, conturandu-se
in vremea cand insusi vorbitorul facea parte din structurile
locale de conducere anterevolutionare.
Tot dl. D. Bogdan a mai consumat timp cu promisiunea
solemna ca va scrie o carte despre Preparandie.
Preotul Pavel Vesa, un temeinic cercetator al arhivelor,
autor a unui voluminos si consistent volum legat de
istoria Episcopiei ortodoxe a Aradului, a sustinut
de asta data comunicarea : "Ctitori si binefacatori
de biserici in partile Aradului".
Prof. Eugen Padurean a avut o comunicare
cu titlul "O piesa sculpturala feudal-timpurie
de la Manastirea Hodos Bodrog", pentru ca
dr. Ioan Lacatusu sa vorbeasca despre "Iobagii
romani din comitatul Trei Scaune in secolul al XVIII-lea".
Dr. Vasile Ionas, in comunicarea "O probleama
de administratie in secolul al XVIII-lea: sediul comitatului
Hunedoara", ne-a lamurit, avand la baza documente
de arhiva, cum a devenit Deva capitala acelui comitat.
Dr. Liviu Boar a vorbit despre "Scoala romaneasca
din Ciuc si Giurgeu in secolul al XIX-lea".
Revenind
la aradeni, Iuliana Sranko, studenta, a avut o comunicare
despre "Evolutia demografica a localitatii
Lipova in veacul al XIX-lea".
Un subiect interesant, incitant, l-a avut dr. Corneliu
Padurean: "Copii ilegitimi si copii din flori
in secolul al XIX.-lea in unele localitati din comitatul
Arad".
Schematic si totodata poetic, pe date esentiale,
cum se cuvine sa fie un discurs in asemenea ocazii,
cel al d-lui Nicolae Nicoara a expus evolutia vietii
si activitatii lui Gheorghe Popa de Teius, cel ce
a fost, intre altele, si prefect de Arad.
Foarte interesanta a fost si comunicarea drd. Laurentiu
Ovidiu Rosu: "Aspecte legate de evolutia financiara
din cadrul Comunitatii de Avere din Caransebes",
comunitate si mai ales avere pe care unii contemporani
vor sa o reconstituie in folosul lor.
Cuplul Andrea si Tudor Arhire din Sibiu, au vorbit
despre rolul si posibilitatea ingradirii de catre
Principe a Statutelor sasesti, urmarind firul unui
indelung proces pentru incendiere, consemnat partial
in arhivele locale.
Atractiva a fost si moderna expunere plina de consistenta
a d-lui Alexiu Tatu: "Sibiul in documente
de arhiva, o expozitie itineranta", cu mijloace
audio-vizuale ultramoderne.
Regretam ca spatial nu ne permite sa redam in detaliu
cele percepute la aceasta sesiune, ramanand ca cei
interesati sa participe si ei la urmatoarele sesiuni.
Sectiunea a II-a desfasurata la DJAN nu o putem reda,
decat sa va informam ca si acolo subiectele au fost
interesante: "Calea ferata Arad-Podgoria…."
(dr. Virgil Valea), "Societati culturale ale
romanilor aradeni" (L. V. Ienasescu), "Documente
ale Politiei aradene…"
1919-1949 (dr. Emil Arbonie), "Campania
electorala a comunistilor aradeni in alegerile din
1946" (dr. Bogdan Ivascu), "Colectivizarea…"
(dr. Antoniu Martin), "Mitul bunului imparat…"
(dr. Lucian Petras), "Reforma agrara in viziunea
Consiliului Dirigent al Transilvaniei
dupa 1919" (Eugeniu Criste), "Solidaritatea
aradenilor cu satul Costesti in 1930" (St.
Baitoiu), "…8 iunie in Aradul lui 1939"
(Anca Dorina Baitoiu), "Arhiva electronica…"
(Ioan Popovici).
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Glasul
Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|