Nu mai e un secret pentru nimeni! La fiecare colt de strada se discuta despre incalzirea globala, despre temperaturile foarte ridicate pentru aceasta perioada a anului si despre aceasta iarna care e mai mult primavara.  Daca mergi pe strada si asculti conversatiile celor din jur (defect profesional, ce sa zic!), sigur din trei grupuri in unul se discuta despre asta. "Ce zici domnule de vremea asta!; Pe vremea mea iarna era iarna, iar anotimpurile erau normale.; Nu se mai poate domnule cu vremea asta. De asta suntem toti raciti, nu mor microbii!" cam astea sunt schimburile de replici cel mai des auzite in aceste zile.  Bineinteles pe langa ultimele miscari din lotul UTA-ei si caragialescul biletel roz al blondei Elene. Dincolo de aceste comentarii pe marginea vremii, se pare ca exista totusi si multi aradeni fericiti de temperaturile ridicate si de soarele zambaret din ultimele zile.  Aradenii au renuntat rand pe rand la fulare, la caciuli si manusi si au optat in schimb pentru ochelarii de soare si jachetele de toamna. Mai mult decat atat, locul preferat de promenada, de obicei in anotimpul cald, faleza Muresului a fost luat cu asalt de tineri, varstnici sau mame cu carucioare.  Nici macar privelistea dezolanta a copacilor dezgoliti si a ierbii uscate nu ii descurajeaza. De exemplu, ieri pe la orele pranzului, Malul Muresului si parcurile asezate de o parte si alta a digului, erau pline de oameni iesiti sa ia o gura de aer proaspat sau sa profite de razele soarelui.  Chiar daca temperatura de afara nu batea peste 10 grade iar bancile erau departe de a fi confortabile din punct de vedere termic, acestia au profitat din plin de ele. Chiar si una dintre terasele mult cautate in varf de sezon si-a deschis portile, a scos mesele la soare si astepta clienti. In rest, ici acolo cate un strat de trandafiri proaspat sapati, cate un cos de gunoi care dadea pe afara sau cate o sticla aruncata la voia intamplarii!  Dar parca toate acestea sunt mai usor de suportat la 10 grade in ianuarie si cu un soare de toata frumusetea deasupra capului! Claudia Adjudeanu - Informatia Aradului

Problema aspectului dezolant al cladirilor de patrimoniu din centrul orasului a fost ridicata in plenul sedintei de Consiliu Local. Consilierul municipal Ionel Costin a ridicat, cu ocazia unei luari de cuvant de la finele celei mai recente sedinte de Consiliu Local, problema aspectului dezolant al cladirilor vechi din municipiu.  Problema este una mai veche, ea fiind chiar si subiectul unei Hotarari a Consiliului Local prin care se interzic efectuarea de lucrari care sa distruga fatadele cladirilor istorice. Hotararea, insa, se pare a fi ignorata de majoritatea proprietarilor.  "Sunt zeci de astfel de cladiri de patrimoniu, care au zugraveala verde la parter si la etaj, de exemplu, sunt rosii! Pe Bulevard este o cladire in stil Baroc, care are parterul zugravit pe jumatate intr-o culoare, iar cealalta jumatate e alta culoare", a subliniat Ionel Costin solicitand executivului local sa ia masuri. Problema a ramas, si de aceasta data, in coada de peste. Autoritatile locale sustin ca se va incerca intensifkarea controalelor in acest sens, pentru salvarea cladirilor istorice. Simona Mazare - Arad Expres

Un numar de zece carute, care circulau in Arad si pe drumurile nationale, au fost confiscate. Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Rutier, carutasii care circula cu atelajele prin orase sau pe drumurile nationale risca sa ramana fara "obiectul muncii".  In conformitate cu prevederile legii, carutele trebuie confiscate, iar cuantumul amenzii nu este nici el de neglijat, aplicandu-se penalizari intre 9 si 20 de puncte. "Exista un protocol incheiat intre Politie si Primarie, iar carutele sunt duse la Salubritate, unde sunt depozitate, caii ramanand insa in posesia oamenilor", a declarat Camelia Tuduce, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Arad.  De la schimbarea legislatiei, atat in municipiu, cat si in judet, au fost confiscate doar 10 astfel de carute.  "Scopul actiunii este acela de a-i determina pe oameni sa nu circule cu atelajele pe drumurile nationale si prin orase. De altfel, am informat si autoritatile locale pentru a asigura caile de acces ocolitoare in vederea asigurarii posibilitatii de evitare a drumurilor nationale", a declarat subcomisarul Adrian Lile, seful Serviciului Politiei Rutiere Arad.  Din pacate insa, Politia nu poate lua niciun fel de masuri contra edililor care, din lipsa de fonduri, sau din alte motive, nu construiesc drumuri ocolitoare. Soarta carutelor, incerta In ceea ce priveste soarta carutelor ridicate de politisti, aceasta este inca neclara.  Conform Ordonantei 128/1998, republicata, respectiv Legii 98/1999, toate bunurile confiscate urmeaza sa fie valorificate de directiile generale ale finantelor publice.  "Deocamdata sunt depozitate intr-un garaj al Salubritatii, urmand ca, dupa ce vom primi lamuriri cu privire la normele de aplicare a noului Cod Rutier, sa le preluam pe baza de proces verbal de la Politie si sa le predam la randul nostru celor de la finante. Pe de alta parte, trebuie vazut daca Ordonanta 128 se aplica si in acest caz. Oricum, ne confruntam cu o situatie inedita", a declarat Valer Marginean, purtatorul de cuvant al Primariei Arad. L.S. - Adevarul

Romanii nu au acces la normele europene.  Aceasta este parerea deputatului conservator Cornelia Ardelean, nemultumita de faptul ca nici pana la aceasta ora, nici una dintre normele sau directivele europene nu au fost traduse in limba romana.  Deputatul aradean spune ca in aceasta situatie, institutiile publice nu au cum sa aplice o norma pe care nu o cunosc.  Deputatul Partidului Conservator Cornelia Ardelean, sustine ca nici una dintre normele sau directivele Uniunii Europene nu a fost publicata in limba romana.  Printr-o scrisoare deschisa, Cornelia Ardelean ii cere primului ministru Calin Popescu Tariceanu sa solicite ministerelor sa publice pe paginile de internet ale institutiilor, toata legislatia europeana tradusa in limba romana.  Şi asta pentru ca, nici unul dintre romanii care nu stapanesc limbile engleza sau franceza, nu pot cunoaste ce drepturi sau obligatii avem in calitate de membrii ai Uniunii Europene.  Cornelia Ardelean mai spune ca odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, o serie de legi emise de Parlamentul Romaniei si-au incetat aplicabilitatea pentru ca nu respecta normele impuse de Uniunea Europeana. Vasile Blidar - Televiziunea Arad

"Locuri de munca se gasesc si in Romania, si in UE, dar trebuie muncitori calificati. Pleaca tineretul, studentii foarte buni raman dincolo, iar in tara raman rromii. De aceea, statul trebuie sa se gandeasca la noi, sa ne ofere ceva, ca daca si noi plecdm, cine mai ramane in Romania?" -spune Vasile Lingurar Au calatorit peste tot prin lume, si-au construit palate cu zeci de camere iar acum se vad nevoiti sa ceara bani dc la stat pentru incalzire.  Vorbim despre sute de rromi din judetul Arad, care vor beneficia de ajutor financiar ca sa isi achizitioncze lemne pentru iarna.  Vor primi doar cate 50 de lei de familie, dar s-ar bucura daca sumele ar fi cel putin triple, ca sa poata incalzi o casa de 500-600 de metri patrati.  Palatele lor sunt departe de a fi gata. Locuiesc intr-una sau cel mult doua camere. Nu stiu daca vor putea sa si le termine vreodata, pentru ca in Uniunea Europeana se cer chiar si zilieri calificati.  Asa ca rromii cer ajutorul statului. Pana la 31 ianuarie, fiecare persoana care are un venit lunar de pana la 500 de lei, poate depune la primarii dosare pentru primirea unui ajutor de incalzire. Aproximativ 450 de familii din comuna aradeana Covasant vor primi intre 50-150 de lei pentru urmatoarele trei luni.  Pe lista sunt foarte multi proprietari de palate tiganesti.  Multi dintre rromii care au palate cu bani castigati prin tari straine nu figureaza cu venituri la primarii.  Conform legii, acestia pot benefieia de ajutor pentru iarna.  Au insa o nemultumire. Ajutorul este binevenit, dar ar putea fi si mai mare... "E bine ca sc gandeste cineva si la noi" - spune Valerica Parva, care a si socotit deja ca banii din ajutorul de incalzire vor ajunge pentru intretinerea temperaturii optime intr-o camera, timp de o saptamana. Familia Lazar cste insa mai revolutionara. Nu e multumita de cuantumul ajutorului si promite scandal.  "Na am nici un fel de venit! Nu am nimic. O camera sa putem si noi incalzi. Suntem 9 persoane, banii astia nici de piata nu ne ajung"! Pentru incalzirea unui palat tiganesc este nevoie de patru masini de lemne, spun proprietarii.  Asta, in conditiile in care sunt incalzite numai cel mult doua-trei camere.  Mai bine de jumatate dintre rromii din Covasant s-au inscris deja pe liste, ca sa primeasca ajutor pentru lemne. Traian Balint primarul din Covasant explica:   "Pana in 31 dec 2006, rromii mergeau la munca in strainatate. Acum putini isi mai gasesc de munca afara si ajutorul e binevenit". Andrei Ando - Observator