Peste 80 de militari special pregatiti pentru misiuni de razboi vor lua drumul spre Kosovo zilele urmatoare.  Cei 86 de militari, mai precis, au fost binecuvantati de un preot inaintea imbarcarii spre teatrul operational din Kosovo, in prezenta familiilor indurerate de apropiata despartire.  Militarii romani vor participa la misiuni de mentinere a pacii in Kosovo timp de sase luni. Cei mai multi dintre militarii Batalionului 191 Infanterie "Radu Golescu" nu se afla la prima experienta de acest fel.  Acestia au mai participat la misiuni de mentinere a pacii in Kosovo, Iraq sau Afganistan.  Cu toate acestea, despartirea de familie este la fel de dureroasa, iar lacrimile au umplut ochii mamelor la gandul ca vor fi separate de copiii lor aflati la datorie. Printre cei 86 de militari se afla si doua femei. Acestea nu sunt primele romance care au imbracat uniforma si au plecat in misiuni periculoase.  Cu toate acestea, despartirea de familie pare mult mai grea pentru femeile-militar, chiar daca acestea au incercat din rasputeri sa mascheze sentimentele de tristete.  Maistrul militar, Marioara Coman, a afisat pe parcursul intregii manifestari militare o tarie de barbat.  La fel a raspuns si intrebarilor celor care au ramas mai mult decat suprinsi de inclinatiile unei femei care lasa acasa, in grija parintilor si a sotului, doua fetite gemene. "Este prima misiune a mea. Am incercat din toate puterile sa-mi insusesc toate cunostintele necesare indeplinirii acestei misiuni", a declarat maistrul militar Marioara Coman.  Intrebata cum va razbi intr-o misiune periculoasa, la sute de kilometri departare de tara si familie, aceasta nici nu a clipit cand a raspuns, convinsa, ca se va descurca conform asteptarilor.  "Suntem pregatiti sa facem fata tuturor provocarilor si sa ne face datoria asa cum trebuie. Ca femeie, dar in primul rand ca militar, sunt constienta ca ceea ce fac este periculos, dar este meseria mea. Cat despre familie va dati seama cat este de greu pentru mine ca mama. Las in urma doua fetite si nu le voi mai vedea timp de sase luni de zile, lucru care ma indurereaza", a explicat militarul, cu glas grav.  Cu toate acestea, sperantele Marioarei Coman se indreapta spre comunicarea permanenta cu familia, promisa de catre superiori.  Cat despre faptul ca este una dintre putinele femei militar intr-un domeniu dominat de barbati, maistrul militar Marioara Coman nu isi face prea mari probleme.  Nici nu ar avea de ce, deoarece s-a pegatit cot la cot cu colegii ei barbati, iar prejudecatile nu isi au locul in batalionul din Cetatea Aradului.  "Relationez foarte bine cu colegii. Chiar daca nu am fost tratata diferit pentru ca sunt femeie, noi femeile care imbracam uniforma ori de cate ori ni se cere nu ne putem lasa mai prejos de colegii nostri barbati", a afirmat cu tarie maistrul militar Marioara Coman. Caporalul Marius Gecan este si el mai mult decat pregatit pentru misunea din Kosovo, chiar daca vestile despre situatia din teatrul operational nu mai sunt asa de linistite.  Cu toate acestea, caporalul este convins ca detasamentul roman isi va face datoria. Toate acestea erau spuse cu privirile indreptate spre locul unde mama sa isi stergea lacrimile.  "Totul va fi bine. Si eu plec in misiune miliatra pentru prima data. Daca ajuta Dumnezeu, ne vom intoarce cu bine", a declarat acesta. La doar 50 de metri distanta de militarii incolonati, pregatiti pentru o despartire de sase luni de cei dragi, se aflau familiile.  Ingrijorate inca inainte de plecarea copiilor spre zone de razboi, mamele ne-au relatat ca de fiecare data e parca tot mai greu, despartirea fiind extrem de lunga.  "Sa ajute Dumnezeu sa-mi vad copilul acasa la finalul acestor sase luni care se anunta extrem de lungi. Aici se afla si sotia si copiii si suntem intristati ca se apropie momentul despartirii", ne-a declarat Constanta Manoli cu lacrimi in ochi. Oficialitatile si cadrele militare superioare prezente la festivitatea militara le-au urat succes celor care ne reprezinta in teatrul operational din Kosovo, in misiuni de mentinere a pacii, si o misiune lipsita de evenimente neplacute.  "Misiunea este bine pregatita, avem potential bun si o logistica de exceptie. Militarii care vor pleca spre Kosovo si-au dorit acesta misiune si consider ca aceasta se va indeplini in conditiile cele mai bune. Peste sase luni, la finalul acestei misiuni, ii vom intampina ca pe eroi, care si-au facut datoria fata de tara", a declarat seful Statului Major al Corpului 4 Armata Teritoriala, Ioan Eugen Ghiorghioni. Cei 86 de militari se vor imbarca spre Kosovo zilele urmatoare. Acestia vor inlocui batalionul 30 de vanatori de munte de la Campulung-Muscel. Militarii romani isi vor indeplini misiunea de mentinere a pacii sub comanda italiana si sunt asteptati sa se intoarca la sfarsitul lunii august. Militarii romani, cu grade inalte, vor primi pentru indeplinirea misiunii de pace in teatrul operational militar din Kosovo in jur de 1000-1300 de euro pe luna. In schimb, un militar italian, cu functie superioara, este rasplatit pentru indeplinirea aceluiasi obiectiv cu aproximativ 10 000 de euro pe luna. Camelia Catean - Observator

Element definitoriu al transportului in comun aradean, tramvaiul face parte, indiscutabil, din viata noastra de zi cu zi, din peisajul Aradului.  Iar statiile de pe traseul lui, devin mai mult decat un loc de asteptare impersonal, ele transformandu-se in adevarate repere al orasului. La "Bou' Rosu", la "Burza", la "Ocska" sau la "Calul Balan" sunt nume de statii intrate in folclorul local, chiar daca generatiile mai tinere nu prea le mai cunosc pozitionarea sau motivele pentru care au fost denumite astfel.  Aceste nume starnesc insa nostalgia, aduc in memorie amintiri, lucruri care s-au intamplat tocmai in aceste statii sau in apropierea lor. Chiar si in zilele noastre unele statii se remarca prin ceva.  Daca astepti tramvaiul la "Burza" (sic!) poti afla preturile din Piata "Mica", "Ocska" inseamna duminica dimineata cu "haine la zece mii si mici", iar la "Calul Balan" faci "stopu" spre Glogovat si Lipova.  Statia de tramvai de la gara, e cunoscuta si ca "a boschetarilor", iar cea de la UTA se confunda acum cu fotbalul si stadionul odata cu disparitia fabricii de textile. Tot duminica, la orele amiezii, la Podgoria in statie se regasesc credinciosii ortodocsi, lucru valabil si pentru cei catolici, dar in statia de la "Teatru". Acolo unde un nazdravan de 4-5 ani, am fost martor la asta, o directiona pe bunica, pentru ca voia sa vada "pasalile".  Adica stolurile de vrabiute, obisnuite sa fie hranite cu firimituri si malai in parculetul dintre cele doua statii. Cam asta e scurta poveste cu statiile de tramvai din Arad. Acolo unde ne "culturalizam" citind afisele care anunta piesele de teatru sau concertele, aflam ultimele evenimente gratie traditionalului "ai auzit ca…", ne punem la punct cu preturile apartamentelor din diferite zone, iar cand urcam in tramvai stim si cat costa meditatiile.  Cat despre ofertele "celularelor" nu are rost sa mai vorbim. In statia de tramvai intalnim vechi cunostinte, socializam, injuram guvernul, primarul si pe ministrul sanatatii, si dati-mi voie sa cred ca intr-o statie de acest gen s-a scris "Un tramvai numit dorinta". Florin Coita - Informatia Aradului

Protectia Civila din Romania este sarbatorita in fiecare an la 28 Februarie, in aceasta zi a anului 1933 fiind emis decretul regal de infiintare.  Mai putin cunoscut este faptul ca, in fiecare an, la 1 Martie, se sarbatoreste Ziua Internationala a Protectiei Civile. Aceasta data coincide cu intrarea in vigoare a tratatului privind infiintarea Organizatiei Internationale a Protectiei Civile, in anul 1972. Organizatia Internationala a Protectiei Civile este o entitate creata la nivel de guverne, care prin actul de infiintare si-a propus unele obiective principale: -aducerea in atentia populatiei din lumea intreaga importanta vitala ce o reprezinta protectia civila, mai ales ca in anul infiintarii acestei structuri lumea era in plin "razboi rece"; -crearea unor principii in domeniu aplicabile pe tot globul si a unor acte normative care sa fie respectate de toate statele si aplicabile in timp de conflict armat sau dezastre; -cresterea gradului de alarmare, pregatire, preventie si protectie a populatiei din punct de vedere al protectiei civile, in caz de conflict armat sau dezastre; Prin infiintarea Organizatiei Internationale a Protectiei Civile sa trecut la un nivel superior de organizare al managementului dezastrelor, deoarece aceasta institutie a pus bazele unor principii noi ce au fost integrate in legislatiile specifice ale fiecaror state semnatare. Pe tot mapamondul, Ziua Internationala a Protectiei Civile este o zi in care se organizeaza manifestari festive, conferinte si forumuri de specialitate, iar nu in ultimul rand, exercitii practice.  Totodata, 1 Martie este o zi si prin care se aduce omagiul si recunostinta celor care prin sacrificiile, efortul si daruirea stau in prima linie de lupta cu accidentele si catastrofele. D.S. - Adevarul

"Va trebui sa sprijinim mai mult traditiile populare si folclorul aradean"  La 5 februarie a.c. postul vacant de director al Centrului Cultural Judetean Arad a fost ocupat,in urma unui concurs organizat la Consiliul Judetean Arad, de catre domnisoara ANA MARIA DUMITREAN.  Din curricumul pe care ni l-a prezentat am retinut ca s-a nascut in anul 1975 in municipiul Arad.  Cu putin timp inainte de-a se fi nascut parinti ei s-au stabilit in Arad, fiind originari din judetul Maramures.  Este de nationalitate romana si a absolvit doua facultati la cursurile fara frecventa.  Prima: Facultatea de Drept din cadrul Universitatii "Vasile Goldis" din Arad, pe care a absolvit-o in anul 2004, iar cea de-a doua: Facultatea de Teatru si Televiziune din cadrul Universitatii "Babes – Bolyai" din Cluj-Napoca, in anul 2006. Prezentam in continuare interviul pe care l-a acordat, la inceputul acestei saptamani, cotidianului "Informatia Aradului" Am inceput ca recuziter la Teatru E.S.: Stimata domnisoara Ana Maria Dumitrean castigand concursul de director al C.C.J.A., ati surprins lumea culturala a  Aradului. Sunteti prima actrita care a ajuns in fruntea unei importante institutii culturale a judetului Arad, functie ravnita inclusiv de mai multi politicieni locali. Cum ati ajuns in fruntea CCJA? A.M.D.: Cred ca a contat foarte mult experienta mea cu privire la conducerea unor societati private. Din 1995, cand domnul director Ovidiu Cornea de la Teatrul din Arad m-a angajat pe un post de recuziter, trecand dupa trei ani regizor tehnic, iar dupa alti doi ani pe un post de actrita, pana in anul 2002, am avut permanent doua slujbe. Intrucat salariul era foarte mic, ca sa pot urma doua facultati – de Drept la Arad si de Teatru la Cluj Napoca – aveam nevoie de mai multi bani ca sa-mi pot plati taxele de la facultate. Astfel, am colaborat si muncit pentru diferite societati private, ajungand, la 25 de ani director, apoi director si asociat, iar in cele din urma director si asociat unic, la cateva societati comerciale din Arad. E.S.: Va rog sa nominalizati societatile comerciale pe care le-ati condus in timp ce erati studenta, la cursurile fara frecventa, la cele doua facultati: de Drept din Arad si de Teatru din Cluj Napoca. A.M.D.: Fireste! Am fost director la SC „E-Discount” SRL Sibiu (Punct de lucru Arad); director si asociat la SC „Automarket DaD Motors” SRL (raspundeam de conducerea si administrarea societatii) si director si asociat unic la SC „Intermed Consult Profile” SRL (conducerea si administrarea societatii). E.S.: Se pare ca o tanara inteligenta si serioasa poate promova mai usor in conducerea unor societati comerciale! In cultura se promoveaza mai greu, adesea pe baza de „pile”! Va intreb direct: ce „pile” ati avut, cine v-a recomandat la concursul pentru postul de director al C.C.J.A.? A.M.D.: Nu m-a recomandat absolut nimeni. In decembrie 2006 m-am uitat din pura curiozitate pe saitul Consiliului judetean Arad ca sa vad ce averi au consilierii locali, mai precis demnitarii aradeni. Cu acea ocazie am citit un anunt de pe sait ca se va organiza un concurs pentru ocuparea postului de director al C.C.J.A. Concursul era anuntat pe data de 27 ianuarie 2007, iar dosarul de participare trebuia depus cu doua saptamani mai inainte. Dupa ce m-am gandit cateva zile, am hotarat sa dau si eu concurs. M-am interesat de bibliografia pe care trebuia sa o parcurg si ce trebuia sa cuprinda dosarul de participare. E.S.: In ce a contat dosarul pentru concurs, ce trebuia sa cuprinda? A.M.D.: Cel mai important era un Proiect cultural legat de strategia judetului Arad. De asemenea au contat foarte mult cunostintele mele de drept, de arta si cultura, plus experienta cu privire la conducerea unor societati comerciale, implicit a unei institutii de cultura. Vocatie pentru cultura si arta E.S.: Sa ne oprim pe scurt la vocatia dvs. pentru cultura si arta. Dupa ce v-ati "lansat" in activitatea (si conducerea) unor societati comerciale, in anul 2002 ati parasit postul de actrita la Teatrul din Arad, continuand insa Facultatea de Teatru din Cluj-Napoca, pe care ati absolvit-o in anul 2006. Care au fost primii dvs. pasi spre "miracolul" artei? A.M.D.: De mica, am avut o inclinatie aparte pentru muzica. Astfel parintii mei, care erau muncitori, m-au inscris in clasa intaia primara la Scoala de arta (astazi Liceul de Arte "Sabin Dragoi"), unde am facut opt ani vioara si, incepand din clasa a V-a, si pian, alaturi de alte instrumente auxiliare (chitara, acordeon, dar si orga).  Intrucat pe vremea lui Ceausescu a fost de desfiintat Liceul de muzica, in 1989 mi-am continuat scoala la Liceul industrial nr. 2 (orologerie) iar apoi, ca sa fiu mai aproape de casa, m-am transferat la Liceul nr. 7 (profil mecanica in constructii).  Intre timp, dupa 1990, s-a reinfiintat Liceul de Arte, dar pierdusem deja doi ani, astfel ca nu am mai revenit, ar fi trebuit sa o iau din nou de la capat.  Am intrat in productie ca sa castig bani, parintii mei erau foarte saraci.  Am fost insa ambitioasa, nu m-am lasat, iar dupa sapte ani de la terminarea liceului mi-am continuat si studiile universitare.  Un moment important l-a constituit anul 1995 cand am fost angajata recuzier la Teatrul din Arad, apoi regizor tehnic si in final actrita. „Am crezut mult in Proiectul meu!” E.S.: Dupa aceasta paranteza interesanta sa revenim la concursul pentru postul de director al C.C.J.A. Cati concurenti ati fost si pe cine ati cunoscut din comisia de examinare? A.M.D.: Am fost doi concurenti. Alaturi de mine a mai participat un domn tanar, pe care nici nu stiu cum l-a chemat.  In comisia de examinare au fost 5 persoane. Eu nu am cunoscut absolut pe nimeni!  La inceput am avut emotii, dar mi-au trecut repede, simteam ca sunt stapana pe cunostintele mele, am crezut mult in Proiectul meu legat de strategia culturala a Consiliului judetean, proiect care a si fost foarte apreciat de intreaga comisie de examinare. E.S.: Sa ne oprim la Proiectul pe care l-ati prezentat la concurs. Ce aduce nou in strategia culturala a judetului Arad? A.M.D.: Acum, dupa ce am ajuns director, cred ca este necesar sa fie reorganizat Centrul Cultural Judetean Arad. Sunt multe lucruri pe care nu le-am cunoscut inainte de a ajunge director. In primul rand este vorba de completarea personajului. Avem prea multe posturi vacante. E.S.: Concret, cate posturi vacante aveti? A.M.D.: Pe schema avem un numar de 33 de posturi, din care 8 sunt noecupate. In aceasta schema de 33 de posturi intra si Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei Populare; Orchestra "Rapsozii Zarandului"; Revista "Arca" si Compartimentul de marketing si management pentru cultura si turism. E.S.: In afara de completarea schemei de functionare, cum vedeti mai departe restructurarea C.C.J.A.? A.M.D.: Nu o vad neaparat ca o restructurare, ci, mai degraba, ca o reformulare.  Vrem neaparat sa-l ajutam mai mult pe coregraful Viorel Nistor de la Centrul de Conservare si Valorificare a Traditiei Populare.  Desi aceasta a avut rezultate exceptionale pe linia valorificarii traditiilor populare si folclorului coregrafic, lucreaza in prezent in conditii foarte vitrege.  In schema are 5 specialisti, dar, din pacate, sunt doar 3 persoane! E.S.: Ma bucur pentru aceasta apreciere pe care o faceti la adresa  coregrafului Viorel Nistor. Fosta conducere de la C.C.J.A. l-a marginalizat total.   S-a facut o crima culturala la adresa traditiilor si folclorului aradean! A.M.D.: Asa este! Din pacate activitatea coregrafului Viorel Nistor nu este cunoscuta cum trebuie. A organizat permanent foarte multe manifestari traditionale, expozitii si a pregatit multe formatii de dansuri populare in cel mai mare anonimat. Am aflat ca de multe ori isi urca bicicleta pe tren, intrucat nu avea alt mijloc de transport din centrul de comuna pana in satele unde instruia, ori culegea folclor coregrafic! Asemenea gesturi nu le poate face decat un om cu mare dragoste pentru arta populara! E.S.: Ati sesizat un lucru foarte de important. Desi C.C.J.A. are in dotare doua sau trei masini mici, fostul director, care in prezent este Ambasador la Vatican, a refuzat sa-i ofere domnului Nistor mijloc civilizat de deplasarea in teren! Dvs. ce veti face in aceasta directie? Va primi Viorel Nistor in viitor masina sa se deplaseze pe teren? A.M.D.: Da, promit! Dar, mai intai trebuie sa angajam cat mai repede un sofer.  Cel vechi a iesit in pensie si pana in prezent nu s-a incadrat un alt sofer in locul lui!  Eu nu voi folosi masina C.C.J.A. intrucat ma voi deplasa in teren cu propria mea masina! E.S.: Sunteti o tanara actrita si o intelectuala care ati trait mai mult la oras. C.C.J.A. se ocupa si de cultura din mediul rural. Va intreb in ce masura cunoasteti traditiile populare? „Eu am crescut cu folclorul!” A.M.D.: Raspunsul meu cred ca o sa va surprinda. Ma pricep mai mult la folclor decat la cultura oraseneasca! Eu am cantat inca de mica muzica populara si cant si astazi.  Cunosc solisti foarte multi, cunosc instrumentisti de mare clasa, nu sunt doar o domnisoara de la oras care sa nu cunoasca folclorul!  Eu am crescut cu folclorul. Parintii mei sunt din Maramures, provin dintr-o zona foarte bogata in folclor si traditii populare.  De asemenea, bunicii mei sunt mari iubitori de folclor, de arta populara, pe care i-am admirat cu multa dragoste de fiecare data cand i-am vizitat in Maramures! E.S.: Asadar, inteleg ca veti sprijini toate manifestarile folclorice si traditionale din judetul nostru! A.M.D.: Evident, evident! Nu se poate altfel. La tara este radacina noastra.  Daca se taie radacina unui copac, ii cad toate frunzele, iar copacul se usuca.  De aceea radacina trebuie udata, protejata, promovata – ca sa ma exprim intr-un termen la moda!  De asemenea voi sprijini Orchestra "Rapsozii Zarandului" – dansii sunt cei care ne reprezinta pe noi si cultura populara.  Ceea ce nu inseamna ca nu voi acorda importanta cuvenita si revistei de cultura "Arca" si Comportamentului de marketing si management cultural si turistic. Dar am in vedere si unele surprize, pe care o sa vi le comunic la timpul potrivit. O noua revista pentru judetul Arad! E.S.: Va rog sa ne spuneti macar una dintre surprizele pe care doriti sa le pregatiti! A.M.D.: Ma gandesc sa intreprindem ceva pentru o mai buna cunoastere a traditiilor populare si manifestarilor folclorice din localitatile judetului, din orasele si comunele aradene, o revista de genul celei pe care o editeaza Casa municipala de cultura din Arad, intitulata "Avancronica".  Inca nu stiu ce titlu o sa aiba, dar stiu ce trebuie sa cuprinda.  Vom prezenta intreaga viata cultural – artistica din orasele si comunele judetului, toate manifestarile traditionale si folclorice, dar si alte aspecte legate de activitatea asezamintelor culturale aradene, a caminelor culturale, a bibliotecilor si caselor de cultura etc. E.S.: Nu pot decat sa va felicit pentru o asemenea initiativa. In sfarsit am putea avea o revista a aradenilor pentru aradeni si nu doar una platita din banii contribuabililor aradeni, fara ca ea sa fie ceruta si cunoscuta de intelectualii aradeni! A.M.D.: Am inteles, va referiti la revista "Arca".  Eu am o alta parere despre aceasta revista, o consider importanta pentru Arad; dl. Vasile Dan mi-a prezentat o situatie magulitoare cu difuzarea ei peste hotare, prin Ministerul Afacerilor Externe.  De asemenea mi-a marturisit ca intreprinde permanent o serie de actiuni literare pentru o mai buna cunoastere a ei in toate scolile aradene. E.S.: Intrucat ne apropiem de sfarsitul convorbirii noastre, va intreb in ce raport va aflati cu partidele politice? Din ce partid faceti parte? Seful dvs. direct, av. Gavril Buza, face parte din U.D.M.R.!… A.M.D.: Personal nu fac parte din nici un partid politic. Ocolesc scena vietii politice. Sper ca voi lucra foarte bine cu dl. vicepresedinte Gavril Buza, chiar daca nu sunt membra U.D.M.R.! E.S.: Ultima intrebare: care este, in opinia dvs., locul si rolul C.C.J.A. in viata cultural-artistica si spirituala a Aradului? A.M.D.: Sper sa nu gresesc, dar am convingerea ca C.C.J.A. are un rol foarte mare in intreaga viata cultural-artistica a judetului Arad.  Voi incerca sa pun in valoare cultura din toate orasele, comunele si satele judetului. Va trebui sa vedem si sa sprijinim mai clar judetul.  Ca si la planeta Saturn: prima data se vede inelul stralucitor si apoi Planeta.  Asa vreau sa se vada si roteasca intreaga spiritualitate si cultura aradeana in jurul Centrului Cultural Judetean.  De aceea va trebui sa promovam mai mult traditiile populare si folclorul aradean!  Este valoarea noastra cea mai de pret, care ne reprezinta, motiv pentru care trebuie sa-l ocrotim ca pe un lucru sfant! - Va multumesc! Emil Simandan - Informatia Aradului

Orchestra Filarmonicii aradene a sustinut un concert la Budapesta, la invitatia Centrului Cultural Roman din capitala Ungariei.  Concertul a fost gazduit de Centrul Cultural Italian de la Budapesta, iar prezenta publicului a fost mai mult decat satisfacatoare, sala de peste 350 de locuri fiind plina. Programul prezentat de Filarmonica aradeana a fost variat, de la Enescu la Liszt, de la Debussy la Bartok, de la Mascani la Wagner.  "Am incercat sa aratam cat mai mult din valentele orchestrei noastre, abordand o diversitate de epoci stilistice", a spus dirijorul Dorin Frandes, directorul institutiei.  Solistul grec Giorgios Konstantinou a completat diversitatea ofertei. Succesul Filarmonicii aradene este cu atat mai remarcabil cu cat, "la Budapesta oferta culturala este enorma, atat din partea institutelor culturale cat si a celor autohtone", dupa cum spunea Brandusa Armanca, directorarea Institului Cultural Roman de la Budapesta, aflata ieri la Arad. Aradul a mai fost prezent in capitala Unigariei, tot la invitatia Institului Cultural Roman, la sfarsitul anului trecut, printr-o expozitie de fotografii "Aradul in imagini", realizata de Florin Hornoiu si Bagynszki Zoltan. V.S.- Adevarul