Dupa o saptamana in care Palatul Cultural si Filarmonica din Arad s-au aflat in centrul vietii culturale a orasului, prin "Festivalul Aradean de Muzica Vieneza", dar si prin Concursul International Pentru Pian "Beethoven 2007", astazi ne indreptam atentia catre aceasta cladire. Alaturi de spitale, scoli, case de raport, orfelinate, biserici si gari, intre anii 1911 si 1913 a fost construit si Palatul Cultural in actuala Piata "George Enescu".  Acest lucru vine in continuarea istoriei muzicii aradene, care incepuse in anul 1883.  La 15 februarie 1833, Joseph Daurer (negustor de sticlarie), Peter Nimsgern (invatator) si Ignatz Markovits (comerciant de gravuri) au hotarat infiintarea Conservatorului aradean, incepand cu data de 1 mai si beneficiind de patronajul baronului Orczy, prefectul Aradului. Construirea Palatului Cultural a fost initiata inca din anul 1901 de catre Societatea Culturala Kolecsey din Arad, care a inceput demersurile pentru a se ridica o cladire care sa adaposteasca muzeul local, biblioteca orasului si o sala de concerte.  Tot atunci s-a preconizat si infiintarea unei galerii de arta. Proiectarea Palatului Cultural a fost incredintata lui Szántay Lajos, aceasta dupa ce concursul organizat de autoritati, la care au participat 26 de arhitecti, din Paris, Berlin si Budapesta, a ramas fara castigator.  Niciunul dintre proiectele prezentate nu a corespuns cerintelor autoritatilor locale, iar numirea lui Szántay l-a determinat pe acesta sa realizeze un unicat. Unicitatea este rezultatul imbinarii intr-o singura cladire a tuturor stilurilor existente pe teritoriul judetului Arad: clasic, renascentist italian, gotic francez, baroc francez si roman. Din lipsa de fonduri, lucrarile au stagnat pana in anul 1910.  In toamna anului 1912 constructia palatului era pe terminate, iar o parte dintre colectiile muzeului au fost deja mutate in noile incaperi ale cladirii. Inaugurarea s-a facut in 24 octombrie 1913, intr-un cadru festiv deschis prin cuvantul lui Vilmos Mandl, presedintele din acel moment al Societatii Filarmonice, dupa care a urmat Concertul inaugural, sustinut de orchestra simfonica dirijata de Alexander Zellner, formata din 75 de persoane.  Concertul a cuprins piese de Schubert, Goldmarck, Bizet si Beethoven.  In perioada ce a urmat, publicul aradean, s-a intalnit in sala de concerte cu numeroase personalitati muzicale din tara si strainatate.  Amintim de faimoasele concerte date de marele tenor Traian Grozavescu, de prezenta lui Richard Strauss si a lui Bela Bartok si mai ales de prezenta in mai multe randuri a marelui nostru compozitor si violonist, George Enescu. Cu ocazia darii in folosinta a Palatului Cultural, un contemporan scria: "..si in cazul in care ar fi singura realizare a lui Szántay si tot l-ar incadra in randul arhitectilor de seama ai epocii". Fatada in stil neoclasic este ornamentata cu un fronton sprijinit de masive coloane in stil corintic, iar deasupra lui strajuieste un turn masiv.  Aripile laterale sunt dominate de elemente ale stilului Renasterii italiene.  In partea dinspre parc, arhitectul s-a inspirat din elementele castelului de la Hunedoara, cladire cu elemente gotice.  Urcand scarile monumentale, vizitatorul intra intr-un frumos hol lucrat in marmora de Moneasa si de aici are acces in magnifica sala de concerte. Pe frontispiciu, basoreliefurile sunt dedicate muzelor stiintei, muzicii si literaturii.  Ornamentatiile holului sunt in stil secession, iar ferestrele in stil nouveau-art.  Intre 1978-1980 a fost restaurat interiorul palatului, de catre fratii Milataller.  Fresca este poleita cu foita de aur, iar pictura de pe bolta cupolei reprezinta sistemul solar si cometa Haley.  Palatul adaposteste in momentul de fata Filarmonica si Complexul Muzeal Arad. La 8 si 9 decembrie 1922 a avut loc primul concert sustinut de catre George Enescu la Arad, intr-o serie de concerte care vor continua si in anii urmatori, pana la ultimul, din 1943.  A ramas memorabil in constiinta aradenilor Concertul special din data de 6 august 1931, luna in care marele muzician a implinit 50 de ani, prilej cu care i s-a predat, intr-un cadru festiv, actul prin care a fost decretat Cetatean de Onoare al orasului Arad. Dintr-o foto-copie a unei cronici muzicale aflam ca in data de 10 octombrie 1924, la Palatul Cultural a concertat Bela Bartók, cu lucrari de Liszt, Chopin si propria Sonatina.  Compozitorul si interpretul maghiar ( nascut la Sanicolaul-Mare) a revenit la Arad si in data de 16 februarie 1926, prilej cu care a interpretat - printre altele - seria a doua din "Colinde Romanesti". Renovarea Palatului Cultural din Arad a inceput in 1998. Prima etapa a vizat interiorul cladirii si a fost finantata de Consiliul Judetean.  In anul 2000, institutiile de cultura au trecut in subordinea municipalitatii, iar programul de reparatii si consolidari a fost continuat cu fonduri de la bugetul local.  Municipalitatea a prevazut in bugetele ultimilor ani sase miliarde de lei vechi pentru a consolida cladirea, care nu a mai fost inclusa intr-un program de reparatii de la mijlocul secolului trecut.  Lucrarile de executie au inceput in august 2003 si s-au intins pe o perioada de un an, astfel ca in iulie 2004, Primaria Arad a putut receptiona lucrarea.  Pentru aceasta etapa a proiectului, de consolidare a cladirii, municipalitatea a achitat 2,9 miliarde de lei vechi. Aleile din apropierea palatului poarta numele unor personalitati precum: George Cosbuc, Alexandru Xenopol, P. Pipos, profesor de pedagogie; I.P.Sirianu, fostul comite suprem al comitatului Arad; Gh.Popa de Teius, primul roman comite suprem al Aradului. Unul dintre cei mai mari specialisti in acordajul pianelor, germanul Martin Dernbach, care este si constructor de piane si un foarte bun cunoscator al modului de intretinere a acestui instrument, a vizitat Palatul Cultural in urma cu doi ani.  El a efectuat un studiu in care a cercetat toti parametrii tehnici ai mai multor sali de concerte din Romania.  Despre sala filarmonicii aradene se spunea ca ar avea una dintre cele mai bune acustici din tara.  In urma studiului efectuat si al rezultatelor obtinute de specialistul german, s-a constatat faptul ca, intr-adevar, sala Filarmonicii de Stat are cea mai buna acustica din tara, ea fiind urmata de cea a Filarmonicii din Targu Mures, Ateneul Roman situandu-se, din acest punct de vedere, doar pe locul trei al topului. In 2006, Martin Dernbach, unul dintre cei doi consilieri care lucrasera in anul care trecuse pentru Filarmonica de Stat Arad, atunci cand s-a pus problema achizitionarii unui pian de concert Steinway - una dintre cele mai importante achizitii aradene, a revenit.  Martin Dernbach, specialist in acordaj, constructor de piane si un foarte bun cunoscator al modului de intretinere al acestui instrument‚ in privinta pianului de concert achizitionat anul trecut, specialistul german spune ca este intr-o stare excelenta.  "Acest lucru se datoreaza atat muzicienilor care au stiut cum sa lucreze cu el, cat si salii. Avand o acustica impresionanta, sala nu il determina pe muzician sa chinuie instrumentul, pentru a obtine un rezultat bun", a precizat Martin Dernbach. Dana Mirea - Observator

Cartierul Alfa, va fi unul dintre cele mai moderne zone din Arad.  Asa spun autoritatile locale care sunt pe ultima suta de metrii la amenajarea zonei.  Dupa ce au fost asfaltate strazile, acum se lucreaza la amenajarea spatiilor verzi, care trebuie sa le ofere oamenilor care lucreaza in zona un ambient placut si curat.  Numai in ultimele zile au fost plantate sute de fire de gard viu dar si pomi ornamentali.  De-alungul trotuarelor din carter sunt deja amenajate toate spatiile verzi iar acum se lucreaza si la un alt loc de joaca pentru copii.  Sunt cele mai importante lucrari de modernizare de la constructia cartierului si pana in prezent.  Lucrarile vor continua si in zilele urmatoare, astfel incat, la primavara, vartierul sa fie inconjurat de spatii verzi Vasile Blidar - Televiziunea Arad

Un tren international si un TIR incarcat cu mere s-au ciocnit, duminica noaptea, langa Arad. Un TIR plin cu mere care venea din Serbia si se indrepta inspre Republica Moldova s-a ciocnit, duminica noaptea, cu trenul rapid international Budapesta-Bucuresti in care se aflau sute de pasageri.  Soferul autotrenului nu a respectat semnalele accustice si luminoase de la trecerea cu calea ferata de la iesirea din cartierul Micalaca, cand a fost lovit de rapidul care circula cu viteza, acesta nemaiputand evita coliziunea.  In urma impactului autotrenul inmatriculat in Republica Moldova a fost pur si simplu spulberat in timp ce locomotiva si primul vagon al trenului au deraiat. Imediat dupa ce garnitura si TIR-ul s-au ciocnit, in locomotiva a izbucnit un incendiu care insa a fost stins repede.  Din fericire pasagerii care se aflau in rapid au scapat doar cu rani usoare, la fel si soferul TIR-ului.  "Un conducator auto nu a respectat semnalele sonore si luminoase de la calea ferata, a fortat trecerea si a fost surprins de o garnitura de tren care l-a lovit din plin. Chiar daca nu sunt victime, se putea transforma oricand intr-o catastrofa rutiera", a declarat subcomisarul Adrian Lile, seful Serviciului de Politie Rutiera Arad. Trafic deviat Pentru a degaja calea ferata blocata in urma accidentului a fost nevoie de interventia echipajelor de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU).  Acestea au trebuit sa taie acele parti din remorca TIR-ului, ramase in urma impactului pe linia ferata, pentru a debloca traficul feroviar.  "Pentru degajarea liniei de cale ferata in urma accidentului am intervenit cu echipaje de la ISU. Am taiat remorca TIR-ului pentru a degaja calea ferata", a declarat locotenent colonelul Ilie Costache din cadrul ISU Arad.  Pasagerii din rapid au fost transportati in gara din Arad unde au asteptat alte trenuri pentru a-i duce la destinatie, in timp ce o locomotiva de interventie a tractat celelalte vagoane ale rapidului pana in statia CFR.  Traficul feroviar a fost dirijat spre Timisoara si Oradea.  Luni dimineata muncitorii firmei Polaris adunau, cu sacii, merele imprastiate pe camp in urma coliziunii dintre tren si autotren.  Traficul rutier s-a desfasurat cu dificultate in zona. I.C.- Adevarul

Proiectele ultimilor ani au facut ca tabara din Moneasa sa fie din ce in ce mai solicitata atat de catre cei din zona de vest a tarii, dar si de catre straini. Lucrarile intreprinse aici au crescut nivelul serviciilor, dar totodata si aprecierea celor ce au trecut pragul locatiei de la poalele Muntilor Codru-Moma.  In randurile de mai jos vom discuta cu directorul Autoritatii Nationale pentru Tineret Arad – Cristian Dragan – cel ce are in administrare aceasta tabara, proiectele ce au fost puse in practica pe parcursul mandatului sau.  Un mandat de peste doi ani de zile, ce a insemnat mai bine de 10 miliarde de lei vechi atrasi pentru investitii. - Cand ati preluat conducerea Autoritatii Nationale pentru Tineret, si in ce conditii? - Am fost numit pe 30 august 2005, iar o zi mai tarziu aveam sa fiu investit in functie. Am sustinut in acel an un concurs in capitala, concurs in urma caruia am preluat destinele acestei institutii. - Aveti in subordine una dintre cele mai cautate tabere din judet, anume cea de la Moneasa. Care este prima realizare pe care ati avut-o in aceasta calitate? - Initial, am avut o discutie cu toti angajatii de aici, iar in urma acestora am ajuns la concluzia ca avem nevoie de un microbus, pentru a transporta doritorii in diferite excursii in zona. Ne-am propus, astfel, sa dinamizam putin serviciile pe care le oferim. Pornisem la drum cu 600 de milioane de lei vechi (atat aveam in cont in toamna lui 2005), bani cu care am achitat avansul pentru achizitionarea microbusului cu 20 de locuri. Pot sa va spun ca in momentul de fata organizam excursii la Pestera Ursilor, Castelul Huniazilor, Pestera Scarisoara, iar pentru cei ce sunt din alte judete si vor sa vada municipiul Arad sau Timisoara – oferim si aceasta posibilitate. Sigur, aceste excursii nu sunt incluse in pretul de cost al cazarii si mesei de la tabara, ci se achita suplimentar. - Care este, in momentul de fata, situatia locurilor de cazare si ce costuri implica? - Pe timp de vara capacitatea taberei de la Moneasa e de 110 locuri, iar in anotimpul rece putem gazdui 90 de persoane, asta pentru ca nu exista in toate casutele incalzire. Despre costuri pot sa afirm ca sunt mai mult decat decente, raportat la preturile pe care le implica Statiunea Moneasa. Astfel, o zi de cazare in tabara costa 42 de lei (420.000 de lei vechi)  - bani in care sunt incluse si trei mese pe zi. Practic cazarea e mai scumpa, deoarece costul celor trei mese servite e de doar 15 lei, iar mancare pe care o servim se incadreaza in orice standard de calitate. - Cat de mult si-a pus amprenta directorul Cristian Dragan pe aceasta locatie? - Am realizat foarte multe lucruri pentru tabara de la Moneasa in cei peste doi ani de cand conduc destinele Autoritatii pentru Tineret. In anul 2006 am modernizat spatiile de cazare, in sensul ca s-a inlocuit mobilierul, instalatiile electrice, s-a pus in fiecare casuta televizor. Pe jos erau covoare, pe care le-am inlocuit cu parchet melaminat. S-au inlocuit geamurile si usile existente, cu unele din termopan.  Am marit spatiul de cazare ridicand din temelii doua noi casute, crescand astfel numarul de locuri disponibile cu 32. Acest din urma proiect costand peste doua miliarde de lei vechi. In acest an am reusit sa punem gazon artficial pe terenul de fotbal, unde s-au pus porti noi, dar si instalatie de nocturna pentru cei ce prefera orele din seara pentru a face putina miscare. Terenul e imprejmuit si se inchiriaza contr-cost de la administratia taberei.  Tot in acest an s-au finalizat lucrarile la piscina, iar de o saptamana este terminata si sala de conferinte. - La ce veti mai lucra pana la finele anului? - Desi mai sunt putine zile pana la sfarsitul lui 2007 vom schimba mobilierul din sala de mese. Scaunele vechi vor fi inlocuite cu unele din inox, iar mesele din sala vor fi cu blat de bucatarie. Toata aceasta operatiune ce va fi gata pana de sarbatori, ne-a costat 150 de milioane de lei vechi. - Ce va propuneti pentru anul care vine ? - Chiar saptamana aceasta voi merge la Bucuresti pentru a prezenta proiectele pe care le am in vedere pentru 2008. Cel mai important proiect pe care-l voi prezenta, impreuna cu nota de fundamentare si studiul de fezabilitate – prevede mansardarea salii de mese si a bucatariei. Am luat legatura cu mai multe firme de specialitate, iar costul s-ar situa intre 4 si 5 miliarde de lei vechi. Aici dorim sa amenajam 30 de locuri de cazare, in regim de motel, fiecare camera urmand sa fie dotata cu televizor si baie proprie. -Ce sanse aveti sa obtineti de la "centru" acesti bani, deci sa va puneti in aplicare proiectul - Nu mi-a fost usor niciodata cand a trebuit sa solicit sume pentru lucrarile ce le aveam in plan. Totdeauna am mers cu proiectele bine facute, nu m-am lasat pana ce nu am obtinut ceea ce doream. Daca mi se intampla sa fiu dat afara pe usa, voi intra pe geam, caci proiectele de la Moneasa sunt importante si trebuie facute. Sper sa gasesc intelegerea necesara in acest sens. Razvan Cretu - Glasul Aradului

Festivalul aradean de muzica vieneza, care a inglobat si Concursul international de pian "Beethoven 2007", manifestari organizate de Primarie (prin persoana d-lui Levente Bognar, mereu vizibil la manifestarile culturale), de Filarmonica, Musikforum Europa Arad (despre care stim prea putine), Casa de Cultura si Liceul de Arta, s-a incheiat sambata (15.12) si duminica cu doua concerte dirijate de Wolfgang Groehs. Ca si anul trecut pe vremea asta, dirijorul vienez ne-a oferit un concert sub titlul "Nu numai Beethoven" (anul trecut fusese …Mozart), dedicat muzicii Familiei Strauss. Din creatia lui Beethoven, orchestra Europasymphony si-a inceput programul cu Uvertura "Fidelio", al patrulea preludiu al operei cu acelasi nume, creatie draga compozitorului, lucrare care a suferit mai multe transformari, fapt destul de des intalnit si la alti creatori daruiti artei lor. Europasymphony si dirijorul ei au sugerat eroismul Leonorei, care milita pentru protejarea si eliberarea sotului intemnitat pe nedrept, in contrast cu suferintele celui din urma, apoi triumful victoriei idealei iubiri casnice. Patrunderea in lumea muzicii straussiene s-a facut cu "Delirien – Walzer" a celui mai tanar frate al lui Johann, romanticul Josef, vals in care s-a imaginat o ridicare din genuni, o reformare a lumii, ca apoi sa se contureze asteptatul vals, lucrare auzita in aceeasi interpretare si anul trecut. Au fost aduse insa mai multe noutati (pentru noi) din creatia aceluiasi Josef Strauss: "Sphaerenklange Walzer", urmat de "Accelerationen Walzer" si polka-mazurca, "Die Libelle". Din tezaurul lui Johann Strauss ne-au fost prezentate "Valsul milioanelor", "Klaenge aus der Raimundszeit", apoi "Annen Polka", "Tritsch Tratsch" si nelipsitul "Mars a lui Radetzky", ocazie cu care dirijorul a antrenat si auditiorii, realizand un urias ansamblu, care traia acelasi ritm cu cei de pe scena. Cu polcile "Mit Dampf!" si "Unter Donner und Blitz", orchestra lui Wolfgang Groehs a incheiat in triumf frumoasa seara de muzica, desi audienta a fost un pic sub asteptari si o voce zicea cu sfiala ca parca ar lipsi ceva....Acel cava indescriptibil, greu de numit. Un pic de sare si piper? Cum se spune....Oamenii vor totdeauna ceva mai mult si mai bun. Probabil de aici vine progresul. Noi nu renuntam si minunata lume a muzicii o cercetam. Daca doar intrevezi via personalitate a creatorilor in fluxul sonor vitalizat de interpreti si in seara respectiva s-a putut intampla, misiunea este indeplinita. Oda bucuriei In finalul festivalului, a fost programata "Simfonia a IX-a" de Ludwig van Beethoven, reorchestrata de Gustav Mahler la inceputul veacului al XX-lea. La primul contact cu aceasta rescriere, faptul ni se pare o impietate. Pe de alta parte, Mahler a avut pe lunga bogata experienta de compozitor si implicit pe cea de orchestrator cu avantajul unui plus de acumulari de aproape un veac in acest ultim domeniu. Mai trebuie amintita practica indelungata a dirijorului care a fost Mahler, care s-a servit de bogata experienta in privinta timbrelor instrumentale pentru a revigora interesul pentru o capodopera ce nu trebuia sa fie uitata. Vienezului Wolfgang Groehs, dirijorul, i s-au raliat solistii, tot vienezi: soprana Andrea Olah si trei membri ai Operei din Viena , mezzosoprana Mihaela Ungureanu, tenorul Peter Svensson si basul Sorin Cliban. Ultima simfonie a lui Beethoven, in imbracaminte orchestrala mahleriana a fost executata in prima auditie nationala la noi, dupa premiera din 1901 si revenirea din septembie 2006 la Musikverein din Viena. Mana sigura a dirijorului austriac a realizat blocuri unitare si foarte elocvente din primele doua parti, dominate de energii implacabile, orchestra aradeana, intarita cu membri ai orchestrei Europasimphony fiind apoi transpusa in lumea liricului profund din partea lenta. In a patra miscare, dirijorul a imprimat expresivitate discursului orchestral pentru inceput, ca apoi basul Sorin Coliban sa impresioneze cu vocea sa bine timrata, cu limpezimea dictiei. Acelasi Wolfgang Groehs insa, a uzat de sonoritati ample si un tempo toscaninian, relativizand perceptia frazelor muzicale, chiar pe cele ale grupului de solisti, dand la un moment dat impresia instumentalizarii, metalizarii vocilor corului instruit de Robert Daniel Radoias, silabele textului servind doar ca generatoare de multiple si scaparatoare explozii sonore. Cert este ca am asistat la un eveniment muzical ce nu va fi uitat curand, cu atat mai mult cu cat ziua de 16 decembrie era chiar ziua de nastere a marelui clasic. Hugo Hauptmann - Virtual Arad *** Concertul de colinde de miercuri, 19.12.07 si joi, 20.12.07 ora 19 in sala TEATRULUI "IOAN SLAVICI" va fi sustinut de Corul Filarmonicii dirijat de Robert Daniel Radoias