Pe langa produsele imobiliare prezentate ca la orice targ de locuinte, anul acesta la Targul de case si locuinte AR-INVEST vor fi prezentate si oferte de credite si solutii financiare pentru piata imobiliara. Cea de a doua editie a Targului de case si proiecte de investitii, "AR-INVEST", se va desfasura in perioada 20-23 septembrie, la EXPO Arad International. La eveniment vor participa 77 de expozanti: straini, din Italia si Germania, expozanti veniti din Bucuresti, Timisoara, Oradea, iar pentru ca targul doreste sa promoveze Aradul, majoritatea expozantilor sunt din municipiul si judetul nostru. "Editia de anul acesta a targului sigur va fi un real succes, pentru ca de la an la an se construieste tot mai mult iar acest lucru face piata sa se miste; si-au anuntat prezenta 24 de primarii din judetul nostru, ele reprezentand mai mult de o treime din numarul de locuitori din judetul Arad" – ne-a declarat Iosif Matula, presedintele Consiliului Judetean Arad. Targul isi propune, in cele patru zile de desfasurare, sa ofere participantilor o serie de informatii utile, concentrate pe tema investitiilor si a sectorului imobiliar. Pe langa dezvoltatorii imobiliari care isi vor prezenta oferta de apartamente si case in zone rezidentiale noi, anul acesta la AR-INVEST vor fi prezente si bancile, care vor da informatii complete in ceea ce priveste creditele si conditiile acordarii lor, precum si oferte de solutii financiare pentru investitori. "Judetul Arad a ajuns in 2007 pe locul 5 in ceea ce priveste produsul intern brut; astfel, Aradul a devenit atractiv pentru investitorii de pe piata imobiliara" - declara Gheorghe Falca, primarul Municipiului Arad. Programul targului cuprinde si doua zile de conferinte, unde se vor prezenta informatii utile despre modul in care se pot obtine finantari pentru investitii din fonduri nerambursabile, folositoare atat autoritatilor locale cat si agentilor economici. Tot in cadrul targului, vor avea loc, sambata, de la ora 16.00, un spectacol folcloric sustinut de artisti locali, iar duminica de la ora 13.00, extragerea castigatorului Lap-topului oferit ca premiu la tombola pentru vizitatori. Pe toata durata manifestarii, organizatorii (Idea Pro Arad) asigura vizitatorii de posibilitatea de afisare a anunturilor imobiliare in cadrul unui spatiu special amenajat.  S. S. - Observator

Gheorghe Schill vrea sa impuna reguli si mai stricte pentru biciclisti, masini si cei care se joaca in parcuri. Unul dintre consilierii locali, Gheorghe Schill, vrea sa modifice una dintre hotararile votate de colegi, act care se refera la modul in care orasul este gospodarit.  Prevederile pe care liberalul le vrea introduse in hotararea luata in anul 2006 se afla acum la transparenta si, daca vor fi votate de consilierii locali, vor impune noi restrictii in Arad.  Alesul a pus ochii, de aceasta data, pe biciclisti, motociclisti, pe cei care parcheaza masina pe spatiile verzi, dar si pe cei care practica sporturi pe strazi. Proiectul vorbeste de faptul ca "pentru crearea unui climat civilizat si de siguranta pentru cetatenii din municipiul Arad se interzice: circulatia bicicletelor, mopedelor, motocicletelor si oricaror alte vehicule de orice fel pe aleile pietonale, pe aleile din parcuri, stranduri, pe zone verzi, pe aleile de pe Malul Muresului, pe dig si coronamentul digului raului Mures, cu exceptia pistelor obligatorii pentru biciclete marcate corespunzator". Aceasta nu este insa singura interdictie pe care Gheorghe Schill vrea sa o impuna pentru oras. Tot potrivit proiectului propus, circulatia vehiculelor metionate mai sus este posibila in cimitire doar daca viteza de deplasare a acestora va fi de maximum 5 km/ora.  O alta intredictie gandita aici vorbeste de faptul ca se interzice parcticarea jocurilor sportive "in parcuri sau zone verzi in afara locurilor special amenajate in acest sens". Amenzi in plus Noile reguli ar urma sa fie sustinute si de sanctiuni drastice in cazul incalcarii lor, amenzile putand ajunge si pana la 2.500 RON. Alesul isi motiveaza propunerile prin faptul ca in cazul gospodaririi orasului se impun sanctiuni mai drastice decat pana acum, sanctiuni permise de lege, ca se impun precizari mai clare si mai restrictive privind, de pilda, ocuparea domeniului public, dar si faptul ca "se impune o interventie ferma in zona Malului Muresului, a parcului si a aleilor din aceasta zona, in cimitire, precum si in domeniul ocuparii temporare a locurilor publice, aspecte cu care se confrunta agentii de ordine si paza cu care colaboram". Fara materiale Cei care isi vor depozita materialele de constructii, uneltele si masinile agricole, caroseriile etc. pe domeniul public se vor trezi cu amenzi foarte mari, daca proiectul lui Gheorghe Schill privind gospodarirea localitatii va trece de colegii din CLM, ca de altfel si cei care isi vor parca vehiculele pe spatiile verzi. A.B. - Adevarul

Aproape nouazeci de detinuti din Penitenciarul de Maxima Siguranta sunt, de ieri, elevi. "Avem clasele I-VIII, care sunt afiliate Scolii Generale "Avram Iancu" din Arad. Avem detinuti care incep clasa I. Aici deslusesc tainele literelor. Sunt altii care vor termina scoala in penitenciar", a declarat subinspector sef de penitenciare, Ionel Iovescu. Cel mai varstnic elev are 59 de ani si e in clasa a IV-a, iar cei mai tineri sunt doi baieti de 19 ani, unul e in clasa a II-a si altul in clasa a VII-a.  Pentru ei, vin la penitenciar 23 de invatatori si profesori de la Scoala Generala "Avram Iancu" din municipiul Arad. Orele de curs se tin intr-un spatiu special amenajat care cuprinde cinci sali de clasa, doua cluburi, un teren de sport, cancelaria si un cabinet metodic.  De asemenea, elevii detinuti au acces la biblioteca penitenciarului care cuprinde un numar de aproximativ 15.000 de volume. Alex Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Vest - ADR Vest, in parteneriat cu Centrul de Asistenta Rurala - CAR a organizat, in cadrul proiectului StrategVest, la Timisoara, conferinta "Elaborarea unei strategii de dezvoltare locala la nivelul autoritatilor publice din Regiunea Vest". La acest eveniment a fost prezent domnul Horia Irimia, secretar de stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei, autor al lucrarii "Dezvoltare locala. Elemente fundamentale" in care este prezentata o metodologie de elaborare a unei strategii de dezvoltare locala. In cadrul acestui eveniment echipa de proiect a prezentat metodologia de elaborare a unei strategii de dezvoltare locala utilizata in cadrul proiectului pentru cele 4 comunitati selectate: orasul Anina, microregiunea Santana, microregiunea Timis - Torontal si microregiunea Valea Jiului.  Participantii au fost reprezentanti ai autoritatilor publice din Regiunea Vest care sunt interesati de o posibila metodologie care sa fie utilizata in procesul de elaborare a unei strategii de dezvoltare locala, indiferent daca este vorba de un municipiu, un oras, o comuna sau o asociere de unitati teritorial administrative. Proiectul StrategVest – "Strategii locale pentru oportunitati globale si pentru un viitor european al comunitatilor locale din Vestul Romaniei: intarirea capacitatii de elaborare si implementare a strategiilor de dezvoltare socio-economica la nivel local in Regiunea Vest" – este finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare 2004. Obiectivul principal al proiectului StrategVest il reprezinta intarirea capacitatii de elaborare si implementare a strategiilor de dezvoltare locala a autoritatilor locale din Regiunea Vest. Pana in acest moment in cadrul proiectului au fost inventariate si analizate ex-ante strategiile de dezvoltare existente la nivelul comunitatilor din Regiunea Vest, selectarea cele 4 comunitati implicate in proiect, dar si lucru propriu-zis la elaborarea celor 4 strategii de dezvoltare. Intre etapele viitoare ale proiectului se numara finalizarea celor 4 strategii de dezvoltare locala la care se lucreaza si elaborarea ghidului metodologic despre elaborarea unei strategii de dezvoltare locala.  Nadia Bodran - Informatia Aradului

Trenuri vin si pleaca. Cu ele, puhoaie de navetisti si turisti. Ma numar si eu printre ultimii, pornita din Germania sa descopar "mereu surprinzatoarea Romanie".  Si am descoperit-o, in vara aceasta torida, cu varf si indesat.  Am plonjat direct in "gangsta paradise" si un infern de gunoaie care incepe chiar din gara unui oras de frontiera vestica a Romaniei.  Nu stiu alte gari cum mai sunt, insa cand ma gandesc la cum a fost si cum a ajuns una dintre cele mai circulate zone ale Aradului, mi se face si acum piele de gaina. Proiecte si realitati Intre Gara - monument istoric, vechi de 150 de ani, al Aradului, una dintre cele mai vechi si mai frumoase gari ale tarii, Casa Alba - un zgarie-nori local, strada Miron Costin, complexul sportiv cu bazin de inot si zona de agrement de la Padurice, pana la zona de banci BRD Societe generale, Banca Comerciala, CEC, Raiffeisen – Western Union, cu magazine si restaurante cochete, e o zona de trafic uman maxim. Locuitorii din zona vorbesc, ca pe suprafata fabricii de vagoane ASTRA Arad, - care incepe de la Casa Alba, insa urmeaza sa se mute la periferia Aradului- se prefigureaza noul centru civic al Aradului. Insa nu despre proiecte viitoare, de beton si sticla, e vorba acum, ci despre mizeria stradala si umana care pune momentan pecetea pe zona cu pricina. Dar sa incep cu inceputul. Intru in magazinul non-stop vizavi de gara sa cumpar o apa minerala. Dau sa scot banii si sa platesc, trei aurolaci stau calare pe mine cu "Da-mi, doamna!".  Ii intreb ce, imi arata un casetofon la care le trebuie baterii. Hai sa fie si pentru muzica, doar arta innobileaza pe om. Le mai spun sa-si ia din frigiderul magazinului sucuri, unul insfaca o sticla de doi litri de Cola.  Platesc la casa, le mai dau 10 lei de mancare si ma trezesc cu Blondul de gat, cu multumiri si binecuvantari.  Parfumul de aurolac imi intra ascutit in nari, simt instinctiv nevoia sa-mi protejez poseta. Peturi, zdrente si excremente Ies din magazin si vreau sa-mi cumpar un ziar si un fruct, de la chioscul din colt, pe care il stiam de ani de zile. Fructe nu sunt, a fost seceta mare. Un stalp cu rapciugi de afise vechi de ani de zile, pe care se tot lipesc altele noi, anunta intrarea in "parculetul de distractii". Navetisti beti sau doar obositi zac la umbra nucului batran intre peturi goale, resturi, zdrente. I In Romania, peturile goale nu au valoare, le vezi aruncate peste tot.  Un trecator, probabil calator intre doua trenuri, se repede de pe trotoar, isi scoate ustensila de urinat la umbra foarte scurta a unui tufis si se usureaza. In plina zi, la nici un metru de strada principala, pe care circula femei si copii. Fac cateva fotografii ale zonei verzi ingalbenite de excremente si imi indrept aparatul foto spre gunoaiele de pe trotuar...cand, ca un vultur se repede asupra mea o bruneta plina de nabadai.  Intrata singura in obiectiv, tiganca vrea bani si ma ia la rost cu fotografiatul, de parca tot ce misca in zona ii apartine.  Incerc sa o lamuresc ca n-am treaba cu persoana ei, ci cu gunoaiele de pe trotuar si o iau mai repede la picior, iesind pe principala Pietii Garii. Mafia cersetorilor Mai reusesc sa fotografiez o banca ocupata de o consoarta a ei iesita cu bebelusul la cersit.  Femeia-i pusa pe scandal, urla intreband mereu cine sunt.  E adevarat, nu fac parte din peisajul cotidian, "mandatara" nu ma stie.  O atentionez verbal cu chematul politiei, e in fond vorba de agresarea unui jurnalist in exercitiul functiunii.  Nu pare sa fie impresionata, mai ales ca primeste intariri: cersetoarea cu copilul, inca o bruneta si vreo trei aurolaci. Doi dintre ei sunt, spre norocul meu, Blondul si Negrul, pe care ii "omenisem" la magazinul din colt si care, recunoscandu-ma, imi iau apararea.  Profitand de diversiunea creata, dispar in scara unui bloc.  Nu atat de frica, insa lumea de pe strada nu se baga, vreo uniforma n-am vazut prin preajma, si in ambuscada creata nu stii cum te trezesti fara aparat foto, portofel sau celular.  S-a mai intamplat si altora, in zona, si nu o data. Fenomenul cersetoriei este generalizat in tara, s-a extins si in toata Europa.  Cotidianul Romania libera (Cristian Cealara, 11.07.07) ii sesizeaza implicatiile, intr-o ancheta pe zona Constanta: "Cersetoria in sine nu mai este incriminata de legile penale, astfel ca Politia nu face altceva decat sa-i amendeze pe "subiecti" pentru tulburarea ordinii si linistii publice. Sunt amenzi care nu se achita niciodata si care sunt date unor persoane fara domiciliu stabil, iar unele chiar fara acte de identitate. Politistii constanteni spun ca nu este de competenta lor sa actioneze impotriva celor care-i exploateaza pe cersetori" "Atunci cand ne confruntam cu astfel de situatii sesizam Biroul DIICOT, care se ocupa de astfel de anchete privind criminalitatea organizata", a declarat purtatorul de cuvant al IPJ Constanta, inspector Crina Chirea.  Procurorii au depistat in doi ani doar doua astfel de retele, explicand saracia de capturi prin faptul ca nu primesc prea des sesizari in acest sens.  "Nu exista autosesizari, anchetatorii asteptand probabil ca cersetorii maltratati de acesti mafioti sa faca plangere scrisa“. "S-a format asadar un cerc vicios, permis de o legislatie plina de lacune. De mai bine de trei ani trebuia sa apara noul Cod Penal, acesta urmand sa cuprinda reglementari privind infractiunea de exploatare a cersetoriei. Gasti precum cele ale lui Blondu’ sau Sile Chioru’ isi vad linistite de treaba. Veniturile realizate de acestia sunt de ordinul miliardelor, bani negri proveniti din infractiuni acceptate tacit de autoritati". Treci si taci Am ramas cateva zile in Arad, situatia din zona garii mi s-a parut nefireasca. Asa ca, stau de vorba cu cativa locatari din zona.  Ce aflu? Ca se fura containerele de gunoi, probabil pentru predare la centrele de colectare a fierului vechi, contra cost.  Containerele puse la dispozitie de primarie sunt noi, mari, cu capace etanse.  Degeaba: capacele stau in general deschise, lasand mirosul de gunoi sa aromatizeze zona dintre blocuri. Mai tot timpul scormonesc in ele aurolacii si cersetorii, imprastiind gunoi si pe trotuar.  In apropierea containerelor e o banca veche, pe care pensionarii mai stau la povesti. E un obieci vechi, lumea socializeaza.  Ar putea sa iasa si in parculetul din fata, daca zona n-ar fi infestata cum am descris mai sus.  Ar putea respira si aer ozonat de la arteziana inaugurata de fostul primar si uitata de cel actual. In ciuda zilnicelor 35 de grade, nici un strop de apa nu iese pe gurile artezienei. Banci noi printre blocuri sau in zona verde nu se doresc insa, "caci se umplu ciorchine de cersetori si aurolaci", ne spune Feri, presedintele asociatiei de locatari de pe strada Avrig.  Vreo doua sesizari la Primarie s-au facut, insa nici locatarii din zona nu se inghesuie cu luari de pozitie. "Treci si taci" pare a fi un motto al Pietii Garii.  De ce oare? "Nu-mi mai pot trimite copilul la cumparaturi dupa lasarea serii" imi spune sotia lui Feri, deci climatul general e unul de nesiguranta si teama.  Mai aflu ca in zona stau multi bosi cu relatii la nivel de autoritati locale, insa nici ei nu se baga.  Probabil ca nu circula pe jos si percep situatia ca fiind sub control. Renovari si WC-uri publice Intr-adevar, forte de ordine exista in zona. Domeniul public e de competenta Primariei Arad, controlul TF, al politiei de trafic feroviar, inceteaza la cativa metri de la gara propriu-zisa.  Gara centrala Arad e in renovare, promite sa arate foarte bine.  Traficul functioneaza normal, ca si cele cateva restaurante si chioscuri din incinta garii.  Peroanele sunt curate, insa chistoacele de tigari sunt maturate cu miile de pe pavaj, printre linii. Mai comod asa, se fac economii la farase. Cosuri pentru gunoi exista, "civilizatii" in tranzit prefera insa sa arunce resturile de mancare pe jos.  Exista si banci pe peroane. "Cam slabute", ne spune un impiegat de miscare. Bancile sunt din plastic, la traficul si apucaturile calatorilor s-ar impune ceva mai solid, caci acum, cele de pe peronul principal sunt in parte rupte, schioape, murdare, vai de capul lor. In fata mea, pe un tren stationat, se desfasoara campania promotionala a centrului de turism intern romanesc, cu motto-ul "O calatorie este o lectie de viata. Descopera Romania turistica."  Imi insusesc mesajul si o pornesc prin pasajul subteran ce leaga liniile de tren, de peronul principal al garii. Orgoliul local imi este satisfacut: pe peretii pasajului grafiteaza la loc de cinste "Muie Poli", iar eu tin cu Batrana Doamna UTA.  Pasajul subteran e curat, proaspat spalat, insa doar cu apa.  Esti nevoit sa-l traversezi in cea mai mare viteza, te innabusa mirosul de urina. Se face oare economie la detergenti? O singura toaleta publica exista in incinta garii, una-doua prin restaurantele din preajma, insa toate contra cost.  Mi s-a spus ca vidanjarea in zona e dificila, datorita vechimii retelelor de scurgere in zona. La traficul existent, imperios necesar ar fi mai multe toalete publice, caci altfel lumea se usureaza la pomi, in boscheti, in parculete, intre linii, in pasajul subteran din gara, in gangul dintre Piata Garii si strada Avrig, pe scurt, unde apuca. Mai ales ca e vara, e cald, racoritoarele si berea curg garla pe gaturile calatorilor. Odata cu renovarea garii si lichidarea chioscurilor din fata ei, boschetarii si cersetorii au fost nevoiti sa mute cortul vizavi.  Salile de asteptare sunt inchise, si ele in renovare.  Politia TF pare a fi vigilenta la perimetrul ei de actiune, boschetarii nu se mai aciuiesc in vagoane.  Mai deunazi, doua vagoane CFR s-ar fi aprins, caci locatarii de ocazie au aprins focul in interiorul lor, iarna, sa se incalzeasca. De meserie pungas Acum e insa vara si boschetii trag la boschet si se spala in bazinul de inot al strandului aradean de pe Mures, unde seara poti intra fara bilet.  Anul acesta, n-am mai facut baie la strand. Ar fi bine insa sa fie doar atat. In zona umbla vorba ca nu toti aurolacii sunt doar "pungasi la gura", ci si altfel de pungasi.  Unii ar fi "cercetasi", trimisi la inaintare sa vada, prin magazine si in restaurante, ce se scoate din portofel si ce prada ar mai fi de raportat.  Ei stiu precis mersul trenurilor, dar si orele de razie ale politistilor, gardienilor si jandarmilor. Banii gheata si telefoanele mobile sunt pe primul loc la achizitii, mai rar cardurile bancare.  Portofelele si actele de identitate sunt apoi aruncate, poate chiar sprijinite de pervazul unui magazin, probabil pentru ca omul pagubit sa nu se infurie prea tare.  Sunt insa cazuri rare, "comoara" e in lac. Lacul din parcul Padurice se spune ca ar fi plin de portofele golite si aruncate in apa. Nici restaurantele si terasele din zona nu sunt scutite de plaga cersetoreasca. Pizzeria din Piata Garii si-a angajat gardian propriu, iar pe terasa "Pisica Albastra", linistea si-o face clientul uneori singur, cu pumnul si sutul in fund, cand cu vorba si injuratura n-are succes. Clientul cu tricoul verde, care a restabilit ordinea si confortul clientilor de la "Pisica", intr-o seara in care iesisem la o bere, isi transformase repulsia si revolta fata de continuele agresiuni cersetoresti, intr-o adevarata ideologie. Tare de dreapta. Pe drept oare? Modelul Gangsta Paradise Interesant e insa, ca si aurolacii isi au propria ideologie.  Sub protectia lui Mario, politist de ordine publica, stau de vorba cu cativa dintre ei, incercand sa inteleg care-i treaba cu ghetto-ul din Piata Garii Arad.  Am avut noroc cu Mario, alt purtator de insigna publica a refuzat sa-mi dea detalii si a intervenit in discutie cu un mesaj gen "mucles".  Se pare ca si unele uniforme concubineaza placut cu situatia. Nu mi-era clar, de ce acesti copii ai strazii prefera mizeria si vagabondajul, unui pranz cald si unui acoperis deasupra capului oferit in centrele de recuperare si resocializare existente in oras.  "Acolo n-ai voie sa mergi beat sau drogat" imi spune unul. Ma uit la ei, si in afara de unul intins pe o banca, complet desfigurat de aburii drogului, al carui loc este intr-un institut psihiatric, restul par la fel de vioi si chiar impertinenti, ca orice adolescent plin de visuri si fumuri la cap.  "Cumpara-mi un sapun sa-mi spal petele de pe treling", imi spune pe un ton imperativ Negrul.  Mi se mai cer bani si pentru poze sau pentru ca se binevoieste a se sta de vorba cu mine. Un aurolac fara un ochi, din Alba-Iulia, incearca sa intervina cu atentionari de bun-simt la adresa obrazniciei in discutie a ortacilor sai.  Deci, se poate si asa. Baiatul e sarac, murdar, necajit, insa se vad cei sapte ani de acasa.  E insa singurul de acest fel, din gasca adunata spontan in Piata Garii.  Restul au ifose de banda mafiota si porecle gen Leonardo sau Roberto. "Nu ne trebe centre sociale, noi vrem sa fim liberi!" imi spune unul cu aere de sef de sindicat, umflandu-si muschii.  "Credem numa-n Dumnezeu", mai adauga el.  In cercul de dialog social se mai strecoara unul, curatel, non-aurolac, parand a fi un fel de lider de opinie.  Ma taie la orice fel de intrebare referitoare la necesitatea unei discipline, daca vrei sa traiesti in lumea oamenilor civilizati si "normali".  "Ce normali? Am vazut noi in filmele americane cine-s normali. Si ei stau ca noi, pe strada". In sinea mea, ma intreb la ce televizor isi alimenteaza dumnealor modelele de normalitate.  La ce televizor dispar toti cand e meci de fotbal? Raman cu intrebarea, precum si cu altele, la care nu s-a putut, sau nu s-a vrut a se raspunde.  Poate ca am venit cu un fix din Germania, referitor la curatenia stradala, linistea si siguranta publica a cetateanului.  In ghetto-ul Pietii Garii din Arad, acesta mi-a fost deocamdata spulberat. Livia-Daniela Rockhoff - ziarista Germania