Nasterea Mantuitorului sa ne reaprinda in suflet lumina credintei, a iubirii si dorinta de a face mai mult bine!

Sambata, 22 decembrie 2007

Familia Regala, crema Aradului, lume buna din tara s-au adunat la Palatul Cultural pentru un eveniment monden cu puternica relevanta sociala. Balul de Cristal – o idee generoasa promovata cu mult efort de sufletul evenimentului, Tiberiu Dekany. Primaria Arad, Asociatia Concordia, Cluburile Rotary si Lions au chemat societatea civila la un eveniment de exceptie.  Deopotriva monden si caritabil, Balul de Cristal si-a propus sa ia (de buna voie) de la cei avuti si sa intoarca spre comunitate.  Un copil de noua luni, grav bolnav si spitalele aradene sunt principalii beneficiari ai balului.  In plus, evenimentul a aratat ca Aradul poate intra oricand, cu implicare si pasiune, in circuitul reperelor importante la nivel national. Prezenta Majestatii Sale Regele Mihai si a Reginei Ana – primiti cu onoruri, in picioare de catre invitati, a dat solemnitate evenimentului.  Ion Caramitru, Maia Morgenstern, Marcel Iures au dat sentimentul audientei ca participa la un eveniment de clasa, care onoreaza in mod deosebit Aradul. Sala Palatului Cultural, cu scaunele scoase si total reamenajata, iti taia rasuflarea.  Ornata cu mult bun gust, a justificat pe deplin titulatura Balul de Cristal.  Spectacolul oferit participantilor a fost cu adevarat deosebit, elegant, de bun gust.  Toleranta si deschiderea au fost cuvintele de ordine, fie si numai daca e sa ne referim la diversitatea programului care a trecut firesc de la solemnitate la momente de senzualitate (oferite de dansatori de exceptie), de la sunetele rafinate ale viorii Stradivarius la chitara lui AG Weinberger, de la pasiunea Maiei Morgenstern la eleganta rece a lui Marcel Iures. "Vreau sa aprecieze aradenii acest eveniment, cei care au participat si cei care vor beneficia de el. In acest an ne-am axat pe sistemul sanitar, de la spitalul municipal la cel judetean. Sper ca rodul muncii noastre sa se vada anul ce urmeaza. Vreau sa multumesc Majestatilor Lor ca au acceptat sa participe la acest eveniment sub inaltul patronaj al Casei Regale, lucru care se intampla foarte rar. Vreau sa multumesc oaspetilor din strainatate si tuturor celorlalti invitati. Vreau sa subliniez ca Aradul este singurul oras in care cluburile Rotary si Lions si-au dat mana intr-un scop nobil. Sumele pe care le-au strans cei patru organizatori sunt undeva in jurul a 200 de mii de euro" a spus viceprimarul Tiberiu Dekany, sufletul organizarii acestui eveniment. Societatea civila aradeana a fost prezenta la eveniment prin principalii sai exponenti.  Rectorul Universitatii "Aurel Vlaicu", Lizica Mihut, care a avut alaturi alte personalitati ale universitatii de stat din Arad (si care a primit o mentiune speciala din partea lui Tiberiu Dekany), a spus: "Mi-a placut deosebit de mult acest eveniment. Nu este neaparat un eveniment monden, ci unul de caritate, un moment in care deopotriva clubul Rotary, Lions, Concordia si nu in ultimul rand domnul Tiberiu Dekany – cel care a avut ideea acestui bal – au oferit o noua etapa a acestui eveniment organizat si anul trecut, cu eleganta, cu rafinament, au facut un lucru minunat. Privind in sala realizez ca Aradul nu are doar prezent, ci are viitor". La eveniment a participat si jurnalista Corina Dragotescu, placut impresionata de Balul de Cristal.  "In primul rand mi s-a parut foarte bine organizat. Mi se pare minunat ca societatea civila se implica, au fost asociatii din zona civila. Este ca o palma pe care societatea civila o da lumii politice, prin organizarea unor astfel de baluri de caritate... Cel putin in Bucuresti, unde nivelul de trai este mai ridicat, se organizeaza astfel de evenimente. Au devenit nu pot sa spun o obisnuinta dar un lucru des intalnit, ceea ce arata ca nivelul de trai a crescut, ca omul isi permite sa se gandeasca si la altii. Este un fel de social-democratie – in ghilimele evident – fara sa fie implicata clasa politica" a spus cunoscuta jurnalista. Flavius Ghender - Observator

Pana pe 23 decembrie, aradenii sunt asteptati la Targul "Daruri de Craciun". Ultimul targ al anului si- a deschis portile. "Daruri de Craciun" este o expozitie cu vanzare de bunuri generale, oferindu- le insa vizitatorilor si spectacole de exceptie.  Targul le sta la dispozitie aradenilor pana pe 23 decembrie, de la ora 11.00 la ora 20.00.  La targ participa peste 100 de expozanti, spatiul dedicat expozitiilor fiind de 1.000 mp suprafata interioara si 300 mp suprafata exterioara. Printre produsele pe care le- au expus participantii se numara: ornamente pentru sarbatorile de iarna, confectii femei si barbati, incaltaminte adulti si copii, sticlarie, marochinarie, cosmetice, jucarii, bijuterii, produse de cofetarie si patiserie etc. Organizatorii au pregatit numeroase surprize si pentru cei mai mici, acestia avand la dispozitie un adevarat parc de distractii, dar si cateva animalute, "ajutoare ale lui Mos Craciun". Participare internationala "In toate cele cinci zile de targ vor fi momente artistice deosebite, colinde si cantece de Craciun care vor intregi atmosfera sarbatorilor ce se apropie. De asemenea, vizitatorii vor putea admira serbari ale scolilor si gradinitelor. In plus, cadourile oferite de expozantii nationali si internationali sunt pentru toate gusturile", a subliniat Doina Vasilescu, managerul proiectului. A.P. - Adevarul

Judetul a primit de la Guvern, la cea mai recenta rectificare de buget, 1.544.000 de lei.  Banii, care provin din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata, vor ajunge la sapte comune din judet.  Este vorba de localitatile Archis, Brazii, Carand, Almas, Conop, Macea si Vladimirescu, care au primari din tot spectrul politic. "Dupa cum se poate observa, banii de la Guvern vin pentru proiecte, indiferent de coloratura politica a celui sau a celor care le conduce", a declarat deputatul PNL de Arad, Titu Gheorghiof.  Cele mai multe investitii care au primit finantare vizeaza infiintarea sau reabilitarea retelelor de alimentare cu apa sau a retelelor de canalizare.  Alex Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Localnicii din comuna aradeana Halmagel ar putea da uitarii problemele aparute in sistemul de alimentare cu energie electrica dupa ce vor deveni beneficiarii principali ai unui proiect prin care se doreste producerea energiilor alternative.   Potrivit primarului comunei Halmagel, Mihaiu Tonta, au fost demarate deja cateva studii privind implementarea acestui proiect, studii care constau in efectuarea de masuratori necesare inaintea montarii unei centrale eoliene.  "Vrem sa introducem un sistem de producere a energiilor alternative. Este vorba despre montarea pe Muntele Gaina a catorva mori de vant sau centrale eoliene,  care vor asigura energia pentru alimentarea satelor din jur, atat de pe raza judetului Arad cat si cele invecinate, de pe raza judetului Alba", a declarat primarul comunei Halmagel, Mihaiu Tonta.   Oamenii vor plati mai putin  Acesta a mai adaugat faptul ca la Siria si Chisindia s-a montat  deja aparatul de masurare a puterii vantului, urmand ca un astfel de aparat sa fie montat si pe unul dintre versantii muntelui Gaina.  Aparatele vor ramane in locurile in care au fost amplasate timp de un an dupa care se mai fac calcule.  Daca rezultatele masuratorilor sunt favorabile, se va trece la montarea centralei propriu zise, dupa care, se estimeaza ca oamenii de la sate nu vor mai avea probleme cu energia electrica, mai mult vor beneficia de preturi mult mai avantajoase in cazul consumului.   Italienii s-au retras din proiect Edilul-sef a mai precizat ca a purtat mai multe discutii de principiu cu un investitor italian, reprezentant al companiei  "Gruppo Pinto" care s-a aratat dispus sa monteze aparatele pentru captarea energiei eoliene dupa modelul ,"padurilor" de centrale care se afla in Austria. Insa, chiar daca a venit cu o oferta destul de generoasa si de perspectiva si autoritatile din Halmagel i-au acordat toata increderea, investitorul nu a mai dat nici un semn de viata, astfel incat edilii vor fi nevoiti sa-si incerce norocul cu alti investitori.  "Ar fi fost foarte bine daca acest italian ar fi venit cu investitia promisa. Proiectul era mai avansat acum. Eu l-am cautat de nenumarate ori la Arad si nu l-am gasit. Oricum nu vom renunta la aceasta idee si asteptam alti investitori dispusi sa ne ajute sa implementam acest proiect care ar fi de mare ajutor taranilor din Halmagel si din satele apartinatoare", a mai precizat Mihaiu Tonta.   Proiect de patru milioane de euroAutoritatile din Halmagel sunt dispuse sa solicite si fonduri structurale pentru punerea in practica a acestui proiect. Valoarea investitiei intr-un parc de centrale eoliene se ridica la 3,5 - 4 milioane de euro, ea fiind formata dintr-o turbina cu o capacitate de 660 KWh si cel putin trei centrale cu o putere de 150 KWh fiecare.  Durata de recuperare a investitiei intr-o centrala eoliana dureaza in general 6-7 ani, dar cu o buna gestionare poate ajunge la 5 ani.  In conformitate cu cele declarate de specialistii in energii alternative, in  ultimul secol, folosirea energiei din combustibili fosili (petrol, gaz, cabuni prin ardere), a avut efecte dezastruoase asuprea mediului, mai mari decat orice activitate umana din istorie: acumularea de gaze nocive in atmosfera, ceea ce a declansat procese (poate ireversibile), precum: subtierea stratului de ozon, incalizirea globala, etc.  De aceea, utilizarea unor surse  alternative de energie, devine tot mai importanta si relevanta pentru lumea de azi.  Aceste surse, precum: soarele, vantul, practic nu se consuma si se numesc  energii regenerabile.  Ele produc emisii mult mai putine, reduc poluarea chimica, termica, radioactiva si sunt disponibile, teoretic oriunde pe glob.  Mai sunt cunoscute si sub denumirea de surse  alternative sau neconventionale. Tipurile de energie alternativa sunt: energia solara, energia eoliana, hidroenergia, energia valurilor, energia geotermala, bioenergia (biocombustibili, reziduri animale), biodiesel (dintr-o anumita perspectiva). Razvan Cretu - Glasul Aradului

Ca in fiecare an, Corul Filarmonicii, de data aceasta dirijat de Robert Daniel Radoias, a sustinut concertul de colinde, acum,  doua seri la rand, miercuri si joi, in sala Teatrului "Ioan Slavici". Atmosfera de sarbatoare a fost creata de corul acompaniat de pian (Manina Bogdan) cu o cunoscuta colinda armonizata de Dumitru Kiriac, "O, ce veste", pentru ca din creatia aceluiasi clasic al muzicii romanesti sa sa animeze atmosfera "Plecarea magilor", cantata a cappella. Corul ne-a transmis duiosie cu "Domnulet.." de Gheorghe Cucu si "La Vifleeem" de Nicolae Lungu, bucurie cu "Marire - ntru cele-nalte" ale aceluiasi, ca si cu "Steaua sus rasare" a lui I.D.Chieascu. Nu au lipsit colindele compozitorilor apropiati noua, "Sus la poarta raiului" si "Colindita" de Emil Montia, "Stea curata" de Iovan Miclea, "Floricica" lui Fr. Hubic (solo, Teodora Marta). Alte lucrari cu solisti au fost: " Veniti toate neamurile" de Stelian Olariu (Fl. Burdulean, Ioan Mot), ultimul cantand solo si in "Veniti crestini" de A. Adam, iar David Buzgau in "Le divin enfant" de D. Willcocks. Ingemanarea stiintei componistice cu filonul folcloric a impresionat in creatia lui Dan Voiculescu, "Noi pornim sa colindam", ca si in cea a lui Sabin Pautza, "Noi venim sa colindam". Formatia corala a lui R.D.Radoias ne-a transportat cu secole in urma, interpretand "En natus est Emmanuel" de Michael Praetorius.  Tot din creatia apuseana am putut auzi o noua prelucrare a celebrului "Stille Nacht" dar si mai putin cunoscutul "Hoer zu.." a lui L. Schroeter, "Somnul lui Isus" de Gevaert sau un "Noel alsacian" plin de vioiciune semnat Cesar Geoffray. Din zona mai apropiata noua ne-a venit "Leganelul" lui Lajos Bardos. Trebuie sa amintim si contributia unor instrumentisti la acest concert: Sorin Dagariu (orga, pian), Artemiu Simonca, Titus Avramut, Ladislau Kaszoni, Aniko Gaspar. De doua mii de ani se canta nasterea lui Christos in creatii mai vechi sau mai noi si de fiecare data oamenii se infioara de "vestea minunata" ce aduce mereu bucurie si lumina in suflete. Drept intre popoare Muzica a avut un rol de prim ordin si la Manifestarea omagiala dedicate memoriei Reginei Mama Elena la Sinagoga Neologa, in amintirea actiunilor Sale de salvare a vietii evreilor aflati in pericol in perioada Holocaustului. Fostul Mare Rabin al Romaniei (mai tarziu al Genevei) a propus printr-o scrisoare la Yad Vashem (Israel) acordarea titlului de "Drept intre popoare" Reginei Mama Elena pentru actiunile de protejare a evreilor roamani periclitati, asumandu-si mari riscuri.  Titlul a fost acordat, precum si o medalie pe care sta scris: "REGINEI MAMA ELENA – POPORUL EVREU RECUNOSCATOR". Ionel Schlesinger, Presedintele Comunitatii Evreilor din Arad, evocand faptele umanitare ale Reginei, a spus intre altele: "Cinstind memoria Reginei Mama, nu putem sa nu subliniem meritele Majestatii Sale Regele Mihai, care, prin infaptuirea curajosului act de la 23 august 1944, a contribuit decisiv la scurtarea razboiului si implicit la salvarea in ultima clipa a evreilor din Arad, care erau pe cale de a fi stransi in vederea deportarii, de trupele Szalasiste care au ocupat pentru scurt timp orasul. Faptul ca Majestatile Lor, Regele Mihai si Regina Ana ne fac deosebita onoare de a participa la manifestarea noastra, va ramane una din cele mai deosebite momente ale vietii Comunitatii noastre." Cei prezenti, aflati alaturi de Familia Regala si Episcopul Aradului, de alti reprezentanti ai diferitelor culte religioase, de Prefectul Judetului, a viceprimarului Dekany, au asistat la un recital extraordinar al actritei Maia Morgenstern, acompaniata de chitaristul A.G.Weinberger urmat de cel al cantorului Comunitatii evreilor din Viena, Shmuel Barzilai, care nu demult a fost si oaspetele Filarmonicii noastre. Cu aceasta ocazie a fost lansata cartea "Elena – Portretul unei Regine", semnata Radu, Principe de Hohenzollern – Veringen. Sarbatori fericite si Multi ani cu sanatate, cititorilor acestei rubrici! Hugo Hauptmann – Virtual - Arad