Aradenii nu s-au inghesuit ieri sa voteze candidatii pentru europarlamentare, dar nici votul uninominal.  Prezenta slaba la vot s-a datorat atat lipsei de interes fata de promovarea alegerilor in mass-media, cat si indiferentei aradenilor fata de actuala clasa politica. Chiar daca unii politicieni s-au implicat serios in alegerile de duminica, exemplu fiind d-na Lia Ardelean - deputat PC, Gheorghe Ghilinta - presedinte al Organizatiei Municipale a PC, Dorel Caprar - presedinte al Organizatiei Municipale PSD, Marian Melinte - vicepresedinte, Cristian Stragea - presedinte al PNL si Tiberiu Dekany, presedinte pe municipiu al PNL, pe altii nu i-am vazut interesati mai deloc.   Biroul Electoral Central a anuntat ca participarea la referendum pana la ora 11,00 a fost de 5,43%, dintre care 4,56% in mediul urban si 6,63% in mediul rural.  Pe primul loc s-a situat Tulcea, cu 8,01%, urmata de Vaslui (7,57%), Teleorman (7,42%), Covasna (7,38%) si Botosani (7,20%). Pe ultimul loc au fost bucurestenii, care au votat in proportie de 4,11%, respectiv jud. Ilfov, cu 4,15%. BEC a anuntat ca, pana la ora 10.00, s-au prezentat 3,79 % dintre cetatenii cu drept de vot care si-au prezentat optiunile pentru alegerile europarlamentare, 3, 13% din mediul urban si 4,72% in mediul rural. In jurul orei 8,15, la sectiile de votare din cartierul Micalaca se inregistra o prezenta a alegatorilor sub media obisnuita.  Conform unor estimari, la ora respectiva procentajul de participare era de 1,5% la alegerile europarlamentare si 1% la referendum.  Estimarile au fost facute in urma monitorizarii a 14 sectii de votare reprezentative din municipiu. * Conform datelor transmise de catre reprezentantul PRM Arad la sectia de votare de la Academia di Roma, pana la ora 14,00 au votat 145 de romani pentru alegerile europarlamentare. * La sectia de votare nr. 12 din Arad, o doamna a solicitat urna mobila pentru sotul dansei, care este handicapat, dar a fost refuzata.  Presedintele sectiei de votare a declarat ca nu a trimis urna deoarece doamna trebuia sa prezinte o cerere scrisa de catre sot si sa prezinte un document care sa ateste ca sotul este handicapat, lucru care nu s-a intamplat. La sectia de votare nr. 53 pana la orele 13,30 nu s-au inregistrat nici un fel de probleme.  "Pana in momentul de fata nu au fost nici un fel de probleme. Votul a decurs fara incidente. Totul este OK", ne-a declarat vicepresedintele sectiei Mihael Foslea. Europarlamentare Participarea la alegerile europarlamentare a fost de 11,67% pana la ora 13, dintre care 13,84% dintre votantii din  mediul rural si 10,11% din cel urban. Cei mai multi alegatori s-au prezentat in judetele Harghita (17,83%), Covasna (15,42%), Vaslui (15,16%) si Salaj (14,67%), in timp ce alegatorii din Bucuresti erau pe ultimul loc din punctul de vedere al participarii la vot (9,12%).  Rezultate slabe au fost inregistrate si in judetele Timis (9,42%), Ilfov (9,57%) si Prahova (9,86%).  Potrivit datelor anuntate anterior, pana la ora 10.00, prezenta la alegerile pentru Parlamentul European a fost de 3,79 %, din care  3, 13% in mediul urban si 4,72% in mediul rural. 24 de judete au avut participari peste media nationala. Participarea la votul pentru referendum a fost de 12,88%, potrivit datelor oficiale centralizate pana la ora 14.  In orase s-a votat in proportie de 10,95%, iar in mediul rural s-au prezentat la vot 15, 54% dintre alegatori.  La referendumul din mai prezenta la urne a fost de 18, 84 procente, la aceeasi ora.  Bucurestiul a pastrat in continuare ultimul loc cu 9,79%, iar in topul clasamentului s-a mentinut judetele Vaslui si Vrancea cu 17,68 si respectiv 16,77%.  Participarea la alegerile europarlamentare a fost de 11,67% pana la ora 13, dintre care 13,84% dintre votantii din  mediul rural si 10,11% din cel urban. Lia Ardelean: Referendumul - o brambureala Deputatul PC Lia Aradelean ne-a declarat ca a votat pentru europarlamentari care sa fie aproape de oameni.  Pentru a ne reprezenta in Europa trebuie sa cunoasca realitatea din Romania.  Despre referendum pot sa va spun ca este o actiune inutila.  Legea votului uninominal exista in acest moment, iar ceea ce se face acum este doar o cheltuiala in plus si nu a facut decat sa creeze o brambureala in sectiile de votare".    Gheorghe Ghilinta: Un hibrid de uninominal Gheorghe Ghilinta, presedinte al Organizatiei Municipale PC Arad: "Lumea ar trebui sa participe intr-un numar mult mai mare la europarlamentare, deoarece acolo vom trimite pe cei care ne vor reprezenta in Europa. In ceea ce priveste referendumul, se vede ca scandalul dintre palate probabil ca vom asista la un hibrid de vot nominal, ceva intre ceea ce a propus presedintele Basescu si Guvernul. In mod cert cred ca toti cetatenii isi doresc sa-si aleaga parlamentarii cu vot uninominal"     Liderii Organizatiei Municipale a PSD Arad si eurocandidatul Teodoray Hotaran au votat astazi, la orele pranzului, in sectiile de votare pe ale caror Liste electorale pertmanente se regasesc.  Vicepresedintele PSD Marian Melinte a fost cel mai constiincios, prezentandu-se la urne in jurul orei 11.00, optiunea sa fiind "in favoarea candidatelor pentru care am facut eforturi deosebite in ultima perioada, avand certitudinea ca isi merita din plin locul in Parlamentul European".  Melinte a votat "pentru o Romanie puternica si echitabila", fiind urmat de presedintele Organizatiei Municipale Dorel Caprar, care si-a exercitat dreptul de vot la sectia de votare nr. 66 din incinta Scolii Generale nr. 18 Arad.  Caprar a ales sa voteze "pentru un Parlament European puternic, care sa repretinte interesele nationale ale Romaniei dar sa serveasca si interesele romanilor de pretutindeni, pentru un partid care stie, vrea si poate sa isi indeplineasca obligatiile fata de electorat, promovand un proiect politic viabil."  De asemenea, secretarul executiv al Organizatiei Municipale si totodata unul dintre candidatii PSD pentru parlamentul European – Teodora Hotaran, a votat in Sectia nr. 25 din Micalaca, exercitandu-si optiunea "cu speranta unui rezultat favorabil care sa permita PSD sa demonstreze electoratului capacitatea partidului si a Grupului parlamentar al Socialistilor Europeni de a munci in folosul cetatenilor Europei". Parlamentul European Ultimele alegeri pentru cele 732 de locuri din Parlamentul European au avut loc in iunie 2004, iar prezenta la vot in cele 25 de tari UE a oscilat intre apatie maxima si participare masiva.  Au fost tari cu prezente record la urne ca Belgia 90, 8 sau Luxemburg 90,0, dar si tari cu interes foarte scazut pentru scrutinul european manifestat in special in valul de zece tari proaspat intrate in UE, ca Slovacia 16, 9% sau Polonia 20, 8.  Dar acestea sunt cazuri extreme, media de prezenta fiind de 45%.  In 13 tari s-au inregistrat prezente cuprinse intre 30% si 50%.  In 7 tari au mers la vot peste 50% din totalul alegatorilor. In doar cinci tari s-a inregistrat o prezenta de sub 30%.  Marile grupuri politice din Europa au sansa sa devina si mai puternice in legislativul de la Bruxelles. Acum, cel mai puternic grup din PE este cel al Partidului Popular European (38, 1% cu 279 de mandate), urmat de Partidul Socialistilor Europeni (27, 2% cu 199 de mandate) si de Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (9, 2% cu 67 de mandate). Desigur, alegerile din Romania nu vor putea schimba configuratia politica din Parlamentul European rezultata in urma alegerilor din iunie 2004, dar principalele doua grupuri parlamentare isi vor intari pozitia. Romania este a 7-a tara din UE ca marime avand in vedere numarul de locuri in PE (35), dupa Spania (54) Polonia (54),  Italia (78), Franta (78), Anglia (78), Germania (99).  In general, rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European organizate in cele 25 de tari in urma cu trei ani au indicat cresterea numarului de eurosceptici iar, de regula, partidele aflate la putere au avut de pierdut. Daniel Albu - Informatia Aradului

O delegatie a Universitatii de stat "Aurel Vlaicu" Arad, condusa de rectorul Lizica Mihut, se va deplasa, de luni pana joi, in Polonia, la Opole.  Este vorba despre un oras puternic industrializat, care are o Universitate Tehnica cunoscuta.  "Vom incheia un protocol de colaborare, dar nu unul formal. Noi dorim sa ne asociem cu Universitatea din Opole, in cadrul unor proiecte de cercetare pentru care vom putea obtine fonduri europene" a spus rectorul UAV.  Printre domeniile de interes se afla securitatea alimentelor, textilele si protectia mediului. Lizica Mihut a precizat ca va incerca sa beneficieze de experienta importanta a Poloniei, statul est-european care s-a descurcat cel mai bine in ceea ce priveste absortia fondurilor europene.  Delegatia aradeana, care va fi dublata de o delegatie a Consiliului Judetean prezenta la Opole in aceeasi perioada, va participa si la evenimentul organizat de Institutul Cultural Roman din Polonia – "Mircea Eliade, viata si opera". Observator

Proiectul castigator amplaseaza Monumentul Marii Uniri de la 1918 in mijlocul lacului de la Padurice Comisia de jurizare a concursului de creatie plasica pentru realizarea Monumentului Marii Unirii de la 1918 in municipiul Arad, constituita, potrivit prevederilor Ordinului Ministerului Culturii si Cultelor, din Virgil Stefan Nitulescu(presedinte), Stefan Ghenciulescu (vicepresedinte), Adrian Guta, Grigore Minea, Gheorghe Vida, Vlad Ciobanu, Darie Dup, Dumitru Pasima, Dumitru Paina, Mihai Oroveanu, Napoleon Tiron (membri), s-a intrunit marti, 20 noiembrie a.c., pentru jurizarea proiectelor si machetelor selectionate la cea de-a II-a etapa a concursului. In urma audierii disertatiilor teoretice si a analizarii fiecarei  machete in parte, timp in care cei trei finalisti si-au argumentat lucrarea propusa, Comisia a desemnat, prin vot, drept castigator proiectul sculptorului Florin Codre. Cum va arata, in viziunea artistului Florin Codre, Monumenul mult visat de aradeni, am incercat sa aflam de la prof. univ. dr. Aurel Ardelean, presedintele Asociatiei pentru ridicarea  Monumentului Marii Uniri la Arad. Domnia sa , care a facut parte din Comisia instituita de Ministerul Culturii si Cultelor dar, cum a subliniat, fara drept de vot, ne-a spus: "Lucrarea sculptorului Florin Codre este o surpriza si pentru mine si pentru colegii mei care am participat la jurizare, la Bucuresti. Ea reprezinta o coloana a infinitului stilizata sub forma uni stalp ramificat - simbolizand o convergenta a celor trei provincii romanesti - urmand sa fie amplasata in centrul lacului, loc legat prin trei poduri de partea terestra (reprezentand puntea de legatura). Lucrarea a impresionat prin amplasarea ei pe lac dar aceasta presupune costuri de 5 ori mai ridicate decat un monument apreciat initial la 15 miliarde vechi. In aceasta situatie ori M.C.C. va suplimenta  fondurile, ori va trebui sa apelam la fonduri de la autoritatile locale. Ar mai fi de precizat ca desi am adresat sugestia ca viitorul monument sa aiba o anumita legatura istorica cu Aradul si anul 1918, membrii  juriului nu au tinut cont de acest lucru. Noi vom solicita sculptorului, ca pana la prezentarea in fata Comisiei Nationale pentru monumente de For Public, sa faca imbunatatiri in acest sens”. V.F. - Adevarul

O noua campanie de donare de sange a avut loc saptamana trecuta la Centrul de transfuzii sanguine Arad! Initiatorii  campaniei, membri  filialei de Cruce Rosie au pus afise si au impartit flayere prin oras. Iar rezultatul nu s-a lasat asteptat - peste 150 de studenti, elevi, pompieri si cetateni care are au primit flayere pe strada au donat, deja sange. Studentii medicinisti de la Universitatea Vasile Goldis au fost cei care au donat primii, dupa care au urmat 15 elevi ai colegiului national Moise Nicoara. Campania de donare de sange a avut loc pana sambata inclusiv. De-a lungul anului au mai fost demarate astfel de campanii de catre studentii medicinisti ai universitatii Vasile Goldis, diverse asociatii, fundatii si partide politice. In perioada campaniilor si chiar imediat dupa acestea numarul aradenilor care au donat sange a crescut, unii dintre ei devenind donatori permanenti. Partenerii filialei de cruce rosie in campania ce are loc in aceste zile sunt Inspectoratul pentru situatii de urgenta, Compania de transport public si Televiziunea Arad.  Izabela Vekas - Televiziunea Arad

La finele unei partide cu un final nerecomandat cardiacilor, UTA a invins ieri Rapid Bucuresti, scor 1-0, prin golul lui Alexandru Baltoi (minutul 58). Cu salariile restante achitate de Nicolae Bara (care a adaugat si o prima consistenta, 50.000 de euro pentru intreaga echipa), jucatorii pregatiti de Marin Barbu au luptat pana la ultima picatura de energie si au invins echipa giulesteana cu acelasi scor italian ca si in precedenta stagiune. Gazdele au contestat penalty-ul acordat la patrunderea lui Mazilu, care a cazut intr-un duel cu Marne, dar portarul aradean a reusit sa respinga lovitura de pedeapsa executata de Cesinha. Eliminarea din prelungiri a lui Frasineanu i-a tinut pe spectatori cu sufletul la gura, insa meciul era deja jucat. In afara stadionului, patru suporteri giulesteni au luat bataie de la aradeni in momentul in care incercau sa-si cumpere ceva de mancare. Pentru Rapid, esecul de la Arad e o veritabila catastrofa. Victoria din etapa precedenta, 2-0 cu Dinamo, reaprinsese sperantele giulestenilor ca pot prinde urma "ceferistilor" clujeni. Antrenorul Mircea Rednic anuntase chiar ca primul pas spre cucerirea titlului trebuie sa fie clasarea pe locul secund la finalul stagiunii de toamna. Esecul de la Arad ii lasa insa pe giulesteni la 11 puncte de CFR si la trei de ocupanta locului secund, Unirea Urziceni. LIGA I UTA - Rapid............1-0 (0-0) Marcator: Baltoi (52) UTA: Marne 8 - I. Balan 7, Chita 6, Chirita 6, Pascovici 7 - Hidisan 6 (81, N. Varga), Cr. Todea 6, Simao 6, Frasineanu 6 - Hora 5, Baltoi 8 (59, Roszel; 73 M. Ilie 5). Antrenor: Marin Barbu RAPID: D. Coman 5 - Tamandare 5, Sapunaru 5, M. Constantin 5, Bozovic 5 - E. Dica 6 (64, Buga 4), Maldarasanu 5 (63, St. Grigorie 5), Lazar 5 (88, Burdujan) - Boya 5, Mazilu 4, Cesinha 4. Antrenor: Mircea Rednic Stadion: "Francisc von Neumann"; Spectatori: 5000; Arbitri: I. Kovacs 4 - Z. Szekeli Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)