Oamenii sunt de tot felul - Grea este viata de prefect. Cel putin judecand dupa cei care asteapta sa intre la dv… - Nu grea, cat incarcata datorita celor cu probleme si care cauta rezolvare la noi. - Si, o gasesc? - De cele mai multe ori, da. Dar destule probleme nu sunt de competenta noastra acestea fiind indreptate inspre cei care pot sa le rezolve, lucru care ii nemultumeste pe unii. Dar ce sa-i faci, asa sunt oamenii, de tot felul. - Ieri ati avut audienta. Cti aradeni au fost inscrisi? - 18. putini fata de cei 50 sau chiar 60 cati veneau in primele luni dupa ce am fost numit prefect, explicatia fiind ca pe parcurs oamenii au invatat ce pot cere si ce nu pot cere institutiei prefectului. Plus ca intre timp o buna parte din probleme s-au rezolvat. - De fapt, ce reclama oamenii? - Multe, dar in general, reclamatiile sunt legate de chestiuni de fond financiar: de punerea in posesie, de amplasamentul terenurilor, de intabularea lor si altele asemenea. Prefectul – ca un fost prim-secretar? - Lumea vine la dv. si pentru ca multi va identifica cu fostul prim-secretar… - Da, unora cand nu le convine ceva spun ca prefectul este un prim-secretar, desi, fireste, situatiile nu comporta comparatiile, dar, in schimb, cand au nevoie de ajutor atunci prefectul nu mai este un fost prim-secretar, ci este doar…  prefect. Normal ca noi ii ajutam pe toti in masura posibilitatilor si, mai ales, daca legea permite, eu netinand seama de etichetari, indiferent din ce motive sunt facute. - Totusi, ca putere sunteti sau ar trebui sa fiti cel mai tare intrucat nu dati socoteala nimanui. - Ba dam, cum sa nu dam, Prefectura fiind integrata si subordonata Ministerului Administratiei si Internelor. - Da, dar pe orizontala nu aveti nici o subordonare. - Intr-adevar, nu avem, pe plan judetean noi colaborand cu toti cei alesi sau numiti in diferite functii de conducere. - Si, daca nu va convine ceva, ce puteti face impotriva lor? Ii amendati? - In anumite situatii se pot da si amenzi care merg pana la 250.000.000 de lei (vechi), dar, de regula, institutia prefectului are la dispozitie atunci cand constata ca legea a fost incalcata alte formule precum atacarea unor hotarari in contenciosul administrativ. - Si, ati facut pana acum asa ceva? - Sigur ca am facut, desi, noi incercam prin discutii premergatoare sa nu se ajunga in fata instantelor, sistem care pana in prezent a functionat. - Iata o deosebire fundamentala fata de fostul prim-secretar care nu prea negocia… - Nu prea, intr-adevar. Dar lasand gluma la o parte as vrea sa spun ca treptat, treptat oamenii au inceput sa cunoasca si sa recunoasca locul si importanta institutiei prefectului, dovada si numarul mare al celor care ne cauta. Institutii care nu-si fac treaba - Este adevarat, dar numarul mare al celor care va cauta ar putea fi si dovada ca unele institutii ale statului nu-si fac treaba ca lumea. Nu credeti? - Ba da si tocmai de aceea si in asemenea cazuri intervenim noi. Precum in diferendele legate de problemele fondului funciar, cele mai multe, din pacate. - Sinceri sa fim este greu de inteles cum dupa 16 ani de la Legea fondului funciar mai sunt tarani care sunt obligati sa ia drumul Prefecturii sau sa bata salile Tribunalului pentru un petic de pamant… - Asa este, dar cat va exista pamant vor exista litigii! Fireste, noi incercam sa le diminuam cat putem si eu zic ca am reusit intr-o foarte mare masura. -  Ceea ce nu inseamna ca nu mai sunt si nu vor mai fi nemultumiti. - Nemultumiti, de ce? - In principiu, nemultumirile sunt generate de doua lucruri. Primul este legat de amplasamentele terenurilor, nu o data, din motive cel mai adesea obiective, amplasamentele fiind altele decat cele originale si al doilea, priveste incurcaturile si neconcordantele dintre marimea parcelei si ceea ce apare in Cartea Funciara. Situatia din urma care a generat numeroase procese – destule aflate si acum pe rolul instantelor de judecata – se datoreaza modului in care s-a facut reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv doar cu ajutorul unor martori, procedura la care ulterior s-a renuntat. - Si cum se procedeaza in prezent? - Simplu: doar pe baza Cartii funciare, lucru la care eu tin foarte mult. De ce? Pentru ca C.F.-ul este sfant, e un inscris care nu poate fi contestat. Si in Arad avem un mare avantaj in aceasta privinta pentru ca avem o Carte funciara solida, bine pusa la punct inca de pe vremea Imperiului habsburgic. Scandalul de la Paulis - Scandalul de la Paulis despre care s-a scris atat, tot de la asa ceva a pornit? - Nu, la Paulis au existat niste cauze – ca sa le zic, asa – locale generate de frecusurile dintre noul si vechiul primar. Pe de o parte. Pe de alta, acolo comisiile locale de fond funciar au lucrat cum au lucrat la care s-au mai adaugat si interesele unor fosti arendasi care au incercat sa traga spuza pe turta lor. - Bun. Asta a fost. Ce se intampla in prezent si cum poate fi stins focarul de acolo? - Intr-un singur fel: prin aplicarea stricta a Legii nr. 247/1995. - De catre cine? - De catre comisia locala de fond funciar, in primul rand. - Sa speram ca asa va fi intrucat oamenii asteapta. - Prefectura a urmarit si va urmari in continuare aceasta problema. Plateste primarul 100 de milioane amenda? - In urma cu ceva timp, un control venit de la Bucuresti – exact pe linia aceasta – a gasit unele nereguli grave… - Va referiti la situatiile de la Olari si de la Petris. Da, asa a fost, dar nu este vorba de nereguli iesite din comun, ci de unele greseli care insa s-au perpetuat de-a lungul timpului, greseli apartinand tot comisiilor locale de fond funciar. - Greseli pentru care s-au aplicat amenzi zdravene… - Da, 80 de milioane de lei la Olari si 100 de milioane de lei (vechi) la Petris. - Cui s-au aplicat aceste amenzi, primariilor sau primarilor? - Evident, primarilor care sunt si presedintii comisiilor locale de fond funciar. - Si, primarul din Olari va scoate din buzunarul propriu 80 de milioane de lei, iar cel din Petris – 100 (!) de milioane de lei pentru a plati amenda? - De ce sa nu scoata? - Am vrea s-o vedem si pe asta! Ar fi a 8-a minune a lumii! Domnia se plateste! - Despre Curtici, ce se mai aude? Mai ramane oras? - Pentru ce sa nu mai ramana? In fond, a fi oras inseamna un pas inainte fata de statutul de comuna, un pas care va cantari greu mai ales acum dupa ce am intrat in Uniunea Europeana. - Depinde. Sau cel putin avantajele intrarii in U.E. nu se vor intrezari prea curand, unii vorbesc chiar de trecerea unei generatii pana cand se va simti "gustul" U.E. … - Eu m-am referit la posibilitatile pe care le are Curticiul ca oras in ce priveste accesarea fondurilor comunitare, cu totul altele decat posibilitatile unei comune obisnuite. - Asa este, dar pana acolo oamenii vad si simt diferenta dintre comuna si oras indeosebi prin prisma impozitelor, mult mai mari la oras. - Impozitele sunt impozite peste tot, dar, din pacate, fara ele nu se poate – Curticenii au inteles insa in cele din urma si lucrurile au-reintrat in normal. - Au inteles pentru ca nu prea au ce face si, mai ales, au inteles ca trebuie sa aiba rabdare. - Dupa parerea mea, ideea schimbarii statutului orasului a avut si o conotatie politica, dovada ca ea a trecut tot atat de repede precum a aparut. Nu mi-e dor de politica! - Apropo de politica. Inainte erati liderul de necontestat al Opozitiei, nu va este dor de acele vremuri? - Deloc! De fapt, sincer sa fiu, prins pana peste cap cu problemele de le Prefectura, nici nu prea am timp sa ma mai gandesc la asa ceva… - Dar de urmarit, urmariti politica? - Evident, la urma urmelor nu vad cum i te poti sustrage cand ziarele si televiziunile numai despre asta vorbesc! Noi insa nu facem politica. Sau mai exact, politica noastra este urmarirea cat mai riguroasa a modului in care este transpusa in teritoriul politica si religia noastra! - Totusi, nu se poate sa nu va incerce din cand in cand nostalgia dupa anii cand – ca si consilier municipal – ii faceati multe zile fripte fostului primar, Dorel Popa… - Si eu lui, dar si el noua! Nu am relatii tensionate cu Gheorghe Falca - Cu Dorel Popa a mers cum a mers, dar cu actualul primar Gheorghe Falca se pare ca „mariajul” scartaie… - Nu am nici un fel de mariaj cu Gheorghe Falca intre noi existand doar relatii strict institutionale, normale si conform legii. - Suna bine, dar pe la colturi se vorbeste altfel… - Ce se vorbeste este cu totul altceva, eu pot doar sa afirm ca nu am nimic de impartit nici cu primarul Gheorghe Falca si nici cu un alt primar atata vreme cat se respecta si se aplica legea. - Nu vrem sa va bagam in gura primarului, dar, iata, cum explicati ca nu v-a invitat la discutiile privind strategia de dezvoltare a Aradului, o treaba de interes si pentru Prefectura si prefect? - Este de interes, dar nu era obligatoriu sa ne invite si de aceea nici nu ne-am suparat pentru neparticipare la acea dezbatere. - Da, dar ati citit ce a spus primarul cand a fost intrebat pentru ce nu v-a invitat, respectiv ca "nu este treaba dv. si ca nici in viitor n-o sa va invite"… E o problema, nu? - Este, dar aceasta este problema dlui primar, nu a mea! Mircea Dorgosan - Informatia Aradului

ISJ nu exlude varianta inchiderii unor imobile scolare, in cazul unor situatii disperate Consultarea organizata de Primarie, la finele saptamanii trecute, pe tema strategiei de dezvoltare a municipiului, eveniment la care au fost invitati sa ia parte reprezentantii de varf ai sistemului educational din Arad, a scos in evidenta, inca o data, seria de probleme cu care se confrunta invatamantul aradean.  Primul semnal de alarma a fost tras de rectorul Universitatii Aurel Vlaicu, Lizica Mihut, care a insitat pe scaderea dramatica a numarului de copii si de aici, implicit, pe scaderea numarului de cadre didactice. "In 2020 vor fi mai putin cu 10.000 de copii si cel putin 10.000 de cadre didactice trebuie sa se reorienteze", a punctat Lizica Mihut.  Migrarea profesorilor, greutatile pe care le intampina elevii si cadrele didactice in mediul rural, absenta dotarilor in unitatile scolare, problema internatelor si greutatile in accesarea fondurilor europene sunt tot atatea probleme cu care invatamantul aradean se confrunta in fiecare zi. Inchiderea, o solutie Chiriile mult prea mari care trebuie platite proprietarilor carora le-au fost retrocedate unitatile scolare si starea deplorabila in care se gasesc anumite imobile scolare vin sa completeze tabloul problemelor din invatamantul aradean.  In atare conditii, s-a ajuns pana acolo incat s-a afirmat ca este posibil ca inchiderea unor scoli sa reprezinte, pe viitor, o solutie la unele din problemele invatamantului.  Nicolae Pelegrini, inspector scolar adjunct al ISJ Arad, a sustinut faptul ca "exista scoli si unitati de invatamant care nu vor putea asigura spatii pentru elevi sau nu vor putea sustine aceste spatii care au fost retrocedate. Este posibil ca, pe viitor, sa fie un avantaj pentru Arad sa se inchida unele scoli (corpuri de cladire -n.r.) decat sa se incerce tinerea acestor peste puterile lor, decat sa consume mult prea multa energie, in conditiile in care acestea sunt si intr-o stare deplorabila. In orice tara civilizata, elevii pot face 2-3 km pana la o scoala performanta din toate punctele de vedere". Inspectorul scolar a sustinut ulterior faptul ca, pe moment, nu exista liste cu scolile care ar putea fi inchise pe acest considerent, dar ca si in momentul de fata sunt cladiri care functioneaza ca unitati de invatamant doar pe hartie, pentru ca in acestea nu pot fi tinute ore de curs. Declaratie: "Si in prezent exista imobile scolare care functioneaza doar pe hartie" - Nicolae Pelegrini A.B. - Adevarul

Detinutii din Penitenciarul de Maxima siguranta din Arad beneficiaza de conditii de detentie la nivelul Uniunii Europene.  O spun chiar administratorii Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la primul bilant dupa integrarea in structurile europene.  Bilantul Penitenciarului de Maxima Siguranta din Arad arata clar pasii urmati atat inainte cat si dupa integrare, in care detinutul nu mai este considerat un infractor ci se incearca reintegrarea lui in societate.  In cursul anului trecut, aproape toti detinutii din Penitenciarul de Maxima Siguranta din Arad au fost implicati in activitati sociale, educative, sportive sau religioase.  Este doar una dintre modalitatile prin care Administratia Nationala a Penitenciarelor incearca sa-i reintegreze in societate.  De asemenea, pe tot parcursul anului trecut, cu ajutorul unor institutii publice si asociatii neguvernamentale, mai multi detinuti au urmat cursuri de formare profesionala sau au absolvit scoala primara sau gimnaziala.  Pentru acest an conducerea Penitenciarului de Maxima Siguranta Arad isi propune sa continue contructia si la celelate pavilioane ale penitenciarului dar si sa dezvolte activitati care sa faca viata detinutilor mai usoara.  Vasile Blidar - Televiziunea Arad

Orasul Chisineu-Cris se numara printre cele mai vechi asezari din vestul Romaniei, situandu-se de o parte si de alta a Crisului Alb, la o distanta de 42 de km de municipiul Arad si la 72 de km de municipiul Oradea. Orasul Chisineu-Cris este traversat de soseaua nationala Arad-Oradea. Prezenta raului Crisul Alb, ce desparte localitatea in doua parti, da posibilitatea practicarii unor culturi irigate, folosindu-se apa ca sursa de alimentare. Digurile de protectie, inaltate si refacute in perimetrul orasului si in aval in anul 1974, impiedica inundarea localitatii mai ales primavara dupa topirea zapezilor. Orasul Chisineu-Cris cuprinde localitatile Chisineu si Padureni, satul Nadab subordonandu-se, din punct de vedere administrativ, orasului. Prima atestare documentara a orasului Chisineu-Cris dateaza din anul 1202, ajungandu-se ca in anul 1742 localitatea sa fie populata cu un numar de 90 familii. De-a lungul timpului Chisineu-Cris a devenit parte integranta a localiatilor ce au cunoscut o perpetua dezvoltare. Revolutia din decembrie 1989 a fost momentul de cotitura al dezvoltarii orasului. Avand in acea perioada in fruntea lor pe primarul Gheorghe Burdan, chisineoanii au avut intelepciunea si inspiratia sa-l aleaga ca primar si in urmatoarele legislaturi, tinand cont de calitatile sale de bun gospodar, precum si de realizarea unei continuitati pentru punerea in practica a proiectelor de dezvoltare a orasului lor, ceea ce a facut ca Gheorghe Burdan sa fie in prezent primarul cu cele mai multe legislaturi castigate din judetul Arad, iar orasul Chisineu-Cris localitatea cu cel mai mare ritm de dezvoltare din vestul tarii. "In spatele cifrelor se ascunde multa zbatere si o continua truda" A scrie in amanunt despre toate realizarile care au avut loc in Chisineu-Cris de la Revolutie pana in prezent ne-ar trebui pagini intregi de ziar. De aceea, ne vom limita la a le consemna doar pe acelea care ni se par mai semnificative, mai relevante pentru echipa de lucru din fruntea primariei si a celor din Consiliul Local Chisineu-Cris. A face o documentare despre o localitate, cu un primar de talia lui Gheorghe Burdan, este un lucru deloc simplu, pentru ca este foarte greu pentru condeiul gazetarului sa aleaga cele mai potrivite date din noianul datelor pe care le pune la dispozitie edilul si echipa sa. "Eu sunt un om al faptelor, al realului. Folosesc cuvintele pentru a comunica cu semenii mei, insa cifrele sunt acelea care imi dau o imagine relevanta a realitatilor obiective. Eu va pot spune, insa, ca in spatele cifrelor care atesta preocuparea noastra pentru dezvoltarea orasului Chisineu-Cris, se ascunde multa zbatere, o continua truda pentru realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus in campania electorala, obiective care sunt pentru mine un contract nescris intre primarul Gheorghe Burdan si alegatori. Am sa va dau cateva cifre care spun multe despre ceea ce facem noi, aici, in oras. Numai anul trecut am cheltuit prin forte proprii, prin noi insine, cum imi place mie sa ma exprim, peste 8,5 miliarde lei vechi pentru asfaltari strazi, 13,4 miliarde lei vechi pentru pietruiri trotuare, 2,1 miliarde lei vechi pentru extindere retele de apa si nu mai putin de 1,5 miliarde lei vechi pentru extindere canalizare. Tot ceea ce fac si evident, nu pot sa fac din varii motive, sunt legate structural de vointa mea de a lasa ceva viabil in urma mea, sa nu-mi fie rusine de mine atunci cand va veni sorocul sa mi se contabilizeze realizarile si nereusitele. Inca de la inceputul anilor 90 mi-am dat seama ca revenirea la proprietatea privata, la promovarea initiativei individuale este momentul propice pentru ca orasul Chisineu-Cris sa-si schimbe din temelii vechile mentalitati cu care ne-am obisnuit. In acest sens, am trecut cu toate armele la atragerea pe raza orasului a cat mai multi investitori atat din tara, cat si de peste granita pentru dezvoltarea industriei, comertului, culturii, miscarii sportive si a celorlate activitati, in vederea asigurarii a noi locuri de munca, precum si imbunatatirea serviciilor pentru cetatenii orasului. Ca atare sectorul industrial al orasului a cunoscut si cunoaste o permanenta modificare prin aparitia de la o luna la alta a noi firme. Chiar in aceste zile ne-a vizitat orasul Excelenta Sa, Ambasadorul Italiei la Bucuresti, Daniele Mancini, prilej cu care si-a exprimat public satisfactia pentru relatiile de colaborare excelente intre Romania si Italia, exemplul dat fiind deschiderea in ora-sul Chisineu-Cris a fir- mei „Maschio Gaspardo„. Aceasta firma are deschise filiale in absolut toate continentele, iar faptul ca Excelenta Sa, Daniele Mancini a avut numai cuvinte de lauda la adresa initiativei noastre ne onoreaza", ne spune primarul Gheorghe Burdan despre cateva dintre initiativele sale. Reteaua de apa potabila este introdusa pe 97,5 la suta dintre strazile orasului Chiar in aceste zile, Primaria orasului Chisineu-Cris organizeaza o intalnire cu toti dealer-ii din Romania care promoveaza si vand produsele GASPARDO, iar in luna lulie a acestui an aceeasi firma invita in Chisineu-Cris reprezentantii tuturor firmelor din Europa si, posibil, din lume, care vor asista la testarea pe un teren gazonat, aproape de fabrica, a masinilor si utilajelor agricole construite de GASPARDO. Acest lucru nu e de mica importanta, tinand cont ca Romania este reprezentata pe harta lumii prin orasul Chisineu-Cris. Va fi o actiune ampla, cu o prezentare pe masura, la care vor fi prezenti multi specialisti din agricultura romaneasca si a Europei. Tot in zona industriala a orasului s-a facut, in data de 20 februarie a.c., receptia unei hale de productie cablaje pentru masini a firmei NEXANS ROMANIA, fapt ce face sa creasca atat prestanta orasului, cat si veniturile realizate de primarie prin existenta acestei hale industiale. Ca sa nu mai vorbim ca acest fapt duce la realizarea de noi locuri de munca pentru populatie, care nu mai este nevoita sa caute alte slujbe pentru asigurarea existentei. Dupa cum ne spune Dumitru Lusca, viceprimarul din Chisineu-Cris, "pe toata suprafata orasului nostru nu exista nici macar o strada de pamant, toate fiind asfaltate sau in curs de asfaltare. Ca sa nu mai spun de introducerea retelei de apa potabila, care este realizata in proportie de 97,5 la suta, iar a canalizarii in proportie de peste 50 la suta. Exista, de asemenea, proiectul tehnic si pentru cartierul Padureni, care trebuie, insa, reactualizat, urmand sa accesam fonduri structurale pentru realizarea lui. Pentru canalizarea zonei industriale a orasului si pentru o parte a satului apartinator Nadab, proiectul este in curs de licitatie, fondurile fiind asigurate de Guvern. La aceasta lucrare liciteaza patru firme la care se adauga 1,5 miliarde lei vechi din bugetul local. Iar faptul ca pe toata raza orasului Chisineu-Cris gazul metan este introdus pe toate strazile, este de acum istorie pentru noi". "Nu ne ajunge timpul" Primarul Gheorghe Burdan si-a propus multe. Mare parte dintre cele propuse de el au prins contur in realitate. Toata proiectele sale nu aveau mari sorti de izbanda, insa, daca nu se inconjura de o echipa de colaboratori de elita, care au stiut sa faca corp comun cu intentiile primarului. De asemenea, colaborarea institutiei primarului cu consiliul local este in parametrii normalului, caci cu totii cred ca prioritatea principala o au cetatenii si interesele lor, fapt pentru care voteaza in consecinta. Unul dintre colaboratorii apropiati ai primarului, de la serviciul tehnic al primariei, este ing. Adrian Sentes, cel care contribuie nemijlocit la partea tehnica si inginereasca a proiectelor. Acesta ne spune, printre altele: "Noi ne-am propus multe, in Chisineu-Cris. Atat de multe incat tuturor ne e teama ca nu ne ajunge timpul pentru ca proiectele noastre sa prinda viata. De aceea, ne dramuim fiecare clipa pentru a ne programa prioritatile, ne sprijinim reciproc in vederea urmaririi in bune conditii a lucrarilor, caci fara o programare exacta totul poate deveni haos. De altfel, atat primarul, cat si colaboratorii lui, sunt in permanenta legatura cu cetatenii, orele de audienta oficiala fiind doar pe hartie. Vreau sa adaug ca pentru acest an ne-am mai propus sa realizam o casa mortuara in cartierul Padureni, in valoare de peste trei miliarde de lei vechi din venituri proprii, precum si un Monument al Eroilor Neamului Romanesc, ce va fi amplasat in acelasi perimetru cu cel existent, deja, Monumentul Eroilor Graniceri. Nu putem sa uitam de activitatea cultural-sportiva. Primaria sustine financiar Clubul Sportiv „Crisul Chisineu-Cris„ echipa ce evolueaza cu jucatori autohtoni in Liga judeteana. Cu toate ca la noi in oras au loc anual o multime de activitati culturale, suntem dezamagiti pentru faptul ca la Casa de Cultura a orasului s-ar putea organiza mai multe manifestari, tinand cont de faptul ca lacasul de cultura are o baza materiala buna, fiind una cum putine se gasesc in judetul Arad." La Chisineu-Cris cetatenii si-au ales in fruntea lor niste oameni care vor sa lase ceva in urma. Consilierii locali, functionarii primariei, in frunte cu primarul Gheorghe Burdan, au inteles, poate mai bine decat altii ca functiile pe care le detin nu sunt onorifice, ca acestea obliga la multe. Iar faptul ca toti acei cu care am stat de vorba, in timpul documentatiei noastre, sunt oameni normali, familisti convinsi, unii chiar bunici, nu face decat sa credem ca desi pe strada arata ca oricare dintre noi, ei fac parte din acea categorie de oameni care sfintesc locul in care traiesc si muncesc. Petre Don - Observator

Vinga este una dintre comunele judetului Arad ce a cunoscut o dezvoltare remarcabila in ultimii doi ani si jumatate. In randurile de mai jos vom incerca sa aflam de la edilul-sef, Lucian Stoicu, secretele unora dintre reusitele comunei Vinga, dar si sa trecem in revista ceea ce si-a propus sa realizeze pentru locuitorii acestei comune in anul 2007. - Cum va apreciati activitatea din acesti doi ani si jumatate de cand sunteti primar? - Per ansamblu ma declar satisfacut de ceea ce s-a realizat pana acum, de sumele pe care am reusit sa le atrag pentru a fi folosite in interesul comunitatii. Pot sa va spun ca este vorba despre sume mari de bani, de exemplu in urma cu 3 ani de zile, bugetul localitatii Vinga era de aproximativ 10 miliare de lei vechi, iar in anul 2006 a fost de130 de miliarde. Sumele la care fac referire au fost cheltuite pe baza unor programe de finantare si proiecte noi, care au fost realizate in aceasta perioada. - Ce s-a facut efectiv pentru oameni in acest mandat ? Despre ce realizari concrete puteti vorbi? - S-au facut foarte multe. Am sa amintesc doar cateva dintre acestea: uzina de apa Mailat - Manastur – care se va concretiza printr-o retea de furnizare a apei potabile pentru aproximativ 800 de familii (proiectul este in curs de realizare), a fost extinsa reteaua de apa din comuna cu 1,2 kilometri (realizare din anul 2005), s-au facut reparatii capitale la scoli si la gradinite, inclusiv inlocuirea mobilierului -, iar in perioada urmatoare acest program va continua. Avem obligatia morala fata de cei ce reprezinta viitorul comunei, sa le oferim conditii de studiu cat mai bune, atat din punct de vedere al dotarilor, cat si al confortului. S-a asfaltat o portiune de 1,3 kilometri de drum in localitatea Mailat (parte a drumului comunal). S-au realizat strazi in Mailat – in procent de 95%, in Manastur 50%, iar in Vinga de 70%.  Nu pot sa nu amintesc aici faptul ca de anul trecut Vinga are liceu, lucru extrem de imbucurator pentru noi. Este un castig real pentru cei ce absolva scoala gimnaziala, ca au posibilitatea sa-si continue studiile in localitatea natala. Tot la acest capitol, al realizarilor se inscrie si atragerea unor investitori pentru comuna noastra.  Una dintre prioritatile mele pentru aceasta perioada a fost racordarea localitatii la reteaua de gaz. Am reusit sa obtinem finantarea pentru acest proiect, deci banii exista, insa birocratia, pe de o parte, si dezinteresul celor ce erau implicati in derularea proiectului, pe de alta parte, au facut ca lucrarile sa intarzie. A fost un dezinteres manifestat fata de o lucrare abandonata in 2001, existand  posibilitatea de realizare imediata a actualei administratii. - Faceati comparatia cu bugetul de acum cativa ani, care era cu mult mai mic decat cel pe care ati reusit d-voastra sa-l strangeti in cursul anului trecut. Cum va explicati aceasta diferenta imensa, si cum de ati adus atat de multi bani pentru cei din Vinga ? - Bugetele administratiilor anterioare au vizat in primul rand posibilitatea de achitare a salariilor din invatamant si a angajatilor primariei, fara a cuprinde sau a solicita sume de bani care sa vizeze utilitatile si nevoile reale ale cetateanului (cetateanul fiind cel care, de fapt, platea taxele si impozitele), iar nimeni nu facea absolut nimic in schimbul acestora, in consecinta, la nivelul omului de rand, nu se facea simtita activitatea aparatului administrativ. In conceptia mea, cetateanul e pe primul plan, intrucat de la cetatean am primit acest mandat si am obligatia sa lupt pentru fiecare om al comunei. Eu sunt consecvent  sloganului pe care l-am promovat in campania electorala din 2004, anume acela de a crea un trai mai ridicat si conditii mai bune de viata. Nu putem sa-l facem pe om sa se simta mai bine daca nu facem nimic pentru el.  - Ce-i tine impreuna pe acesti consilieri, care se coalizeaza impotriva primarului, indiferent daca ei fac parte din partide politice diferite ? - Ati sesizat bine faptul ca acesti consilieri se coalizeaza impotriva mea, chiar daca reprezinta partide politice cu doctrine diferite. Aici nu se tine cont de asta, ci de faptul ca primarul Stoicu trebuie blocat cu orice pret. Orice initiativa pe care o am si e in folosul cetateanului, este blocata, folosindu-se niste motive puerile, demne de un copil de gradinita. Asta imi demonstreaza ca ei nu sunt in slujba cetateanului, ci doar in slujba lor sau a unor orgolii obscure ce-i macina de mai multa vreme. Raspunsul e unul cat se poate de clar: acesti consilieri nu au facut nimic, ani la rand, ci doar au colectat impozite si taxe pentru salariile lor. Sunt ostili la solutii si idei ce vizeaza bunastarea cetateanului. Cum va explicati, de exemplu, dumneavoastra ca doi consilieri alesi in 2004 pe listele Partidului Democrat si unul pe listele PNL, deci partide ale puterii politice din Romania, au trecut la un partid de opozitie, in speta Partidul Social Democrat ? Eu unul nu pot intelege migratia politica. Acesti consilieri nu sunt la primul pas de migratori politici, acesta este un mod de a se comporta pentru a fugii de responsabilitatile asumate prin juramant in calitatea lor de consilieri – privind interesul cetateanului. Acesti oameni si-au abandonat mereu ideile, moralitatea si obligatiile pe care le au fata de oamenii care i-au ales si le-au dat aceasta functie. Nu am cunostinta ca in 2004, 2005 sau 2006 acestia sa fi prezentat public raportul de activitate in calitatea pe care o au. Nu exclud posibilitatea existentei inscrisurilor privind raportul de activitate, ce sunt gestionate si facute publice prin grija secretarului (conform legii). Atitudinea consilierilor locali, neconstructiva si ostila, in acelasi timp nu corespunde cu interesul cetateanului, mai mult este o ostilitate transmisa direct primarului. Programul de guvernare pe care mi l-am asumat demonstreaza preocuparea, prin realizarile de la inceputul mandatului, ca tendinta este de a incerca sa traim mai bine. O data cu realizarea infrastructurii si utilitatilor, rangul localitatii a crescut, iar tendinta de a fi oras va fi o certitudine in urmatorii ani. Un fapt remarcabil si simtit, in comuna, in ultimii doi ani este acela ca s-a stopat tendinta de degradare accentuata a starii comunei. Prin realizarile mele, dar si prin atragerea de investitii, au renascut in cetatean sperantele de mai bine. - Ce urmeaza in 2007 pentru Vinga, din punct de vedere al administratiei pe care o conduceti? - Pot sa va spun ca mi-am fixat mai multe obiective pentru anul in curs inca de la sfarsitul anului trecut. As putea sa va spun  in linii mari ca-mi doresc finalizarea mai multor proiecte incepute in decursul anului trecut. Este vorba despre continuarea lucrarilor la scoli, dar si despre proiecte noi ce vizeaza institutiile de invatamant de pe raza comunei Vinga. Doresc de asemenea continuarea lucrarilor la drumurile din comuna. Sigur, lista mea de prioritati este mai lunga de atat, insa cred ca cel mai bine pentru Lucian Stoicu vorbesc realizarile. Fiti convins ca la finele lui 2007 veti avea ocazia sa remarcati si alte proiecte, despre care nu am facut referire in materialul de fata. Trebuie subliniat faptul ca Vinga este intr-o continua dezvoltare, iar acest lucru incepe sa se simta. Daniel Albu - Informatia Aradului