|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Marti,
27 martie 2007 |
|
- Din
"mandria" Aradului a ramas doar amintirea...
|
|
Terenul
de sub fostele fabrici aradene – mina de aur ravnita
de investitori
Aradul a cunoscut in ultimii ani o revolutie semnificativa
in ceea ce priveste economia locala.
Cine nu isi aminteste de IMAR (fosta IAMBA),
Tricoul Rosu, Aradeanca, Strungul…
Fabrici cu renume in tara si in afara granitelor ei,
care au asigurat Aradului o dezvoltare semnificativa
si implicit un venit sigur pentru zeci de mii de oameni.
In timp insa, ele s-au privatizat, unele mentinandu-se
cat de cat la un nivel decent, altele dezvoltandu-se
cum este cazul Asta – Vagoane (Strungul), iar
din altele ramanand doar amintirea, cel putin in ceea
ce privesc spatiile in care au functionat.
Dupa cum spuneam, in decursul dezvoltarii economice
s-au ridicat importante obiective, inca din anii 1800,
precum fabrica de confectii (1867), fabrica de gaz
(1868), fabrica de caramida si tigla (1869) si
doua fabrici de mobila, una in 1878 si o alta
in 1890.
Doi ani mai tarziu s-au pus bazele Fabricii de locomotive
si Vagoane Ioan Weitzer si a uzinei Marta.
Tricoul Rosu a luat fiinta in 1918, fabrica
de jucarii -1959, fabrica de ceasuri -1960 si combinatul
chimic in 1971.
O dezvoltare exorbitanta, acum, o mare parte a lor
zacand sub…daramaturi.
Evolutia pietei insa a condus la o schimbare radicala
a opticii investitorilor.
In contextul in care doua dintre aceste fabrici, referindu-ne
la IMAR si Tricoul Rosu (Sabina & Company) erau
localizate in zone extrem de bine cotate ale municipiului,
proprietarii le-au vandut la niste preturi exorbitante,
(despre IMAR vorbindu-se ca s-ar fi dat cu peste 14
milioane de Euro) cu banii acestia ridicandu-si fabrici
noi in zone de la marginea orasului, asa cum, de fapt
e si normal sa fie.
Pe locul ei, insa, se va ridica un mall cu o suprafata
comerciala de 50.000 de metri patrati, la care se
adauga peste 30.000 de metri patrati in spatii verzi
si parcari, investitorul fiind compania Africa-Israel
Investments.
Mall-uri peste mall-uri
Asa ca, daca pana acum ne plangeam ca nu avem
si noi, ca timisorenii, un mall adevarat, in curand
vom avea…
Si din cate se vorbeste pe la colturi nu va fi numai
unul, gurile rele spunand ca in curand se va mai ridica
un altul la iesirea din Arad spre Oradea, iar un altul
pe terenul fostului stadion Strungul, unde se lucreaza
deja la nivelarea terenului.
Daca tot vorbim de constructii cu destinatii comerciale
nu putem sa nu amintim situatia de pe stadionul ACU,
unde pe terenul vandut cu 100 euro/mp se ridica
un hipermarket Kaufland.
Revenind la cea de-a doua fabrica din care deocamdata
a ramas molozul, adica fostul "Tricou Rosu",
aici se pare ca se va ridica un cartier rezidential.
Specialistii financiari sustin ca fenomenul demolarilor
si al constructiilor este unul binevenit pentru dezvoltarea
orasului, el fiind practicat in mai toate tarile Uniunii
Europene.
Ei sustin ca nu e firesc ca astfel de fabrici sa mai
functioneze in zone centrale ale urbei, la vremea
la care acestea s-au ridicat zonele cu pricina fiind
chiar la periferia orasului.
"In primul rand orice constructie are o viata,
la fel si uzinele si fabricile care au o linie tehnologica
ce in timp, se degradeaza. Sunt constructii de peste
o suta de ani. Ele nu mai pot permite introducerea
tehnologiei performante. Cand s-au construit
fabricile care acum se demoleaza, limita orasului
Arad era pe undeva pe la UTA, iar ele erau amplasate
la margine. Cu timpul insa, au inceput sa ajunga inspre
centru, deoarece Aradul a cunoscut o continua dezvoltare.
Dupa cum spuneam, orice lucru are o viata. Asa ca
si aceste cladiri trebuia demolate si activitatea
mutata in afara orasului. Normal ca o mare parte dintre
aradeni sunt legati sufleteste de aceste cladiri,
dar, decat sa se lucreze intr-o cladire veche si cu
utilaje vechi, mai bine se construieste una noua,
cu o linie tehnologica performanta. Niciunde
in lume o cladire, de exemplu chiar un hotel nu are
viata lunga. Dupa ani de zile, se demoleaza si se
construieste altceva in loc. De exemplu, am fost la
negocierea de cumparare a primei fabricii care s-a
construit in Zona Industriala Arad. Patronii
respectivi nu au vrut sa cumpere nici IMAR-ul, nici
alta fabrica deoarece au spus ca nu investesc intr-o
cladire veche, deoarece repara pe o parte si se degradeaza
pe alta. In ceea ce priveste constructia de
hipermarket-uri, aici am ceva retineri, necunoscandu-se
foarte clar potentialul de cumparare al aradeanului.
Se investeste in ele, important este insa sa fie clienti…
trebuie cercetata piata. In ceea ce priveste construirea
de locuinte acestea sunt binevenite, deoarece in imobile
se investeste mereu", declara Nicolae Grosan,
vicepresedinte Camera de Comert, Industrie si Agricultura
Arad.
In ceea ce privesc parerile oamenilor de pe strada
acestea sunt impartite.
"Eu am lucrat la IMAR douazeci de ani. De
acolo am si iesit la pensie. Nu a fost o munca usoara,
insa am realizat ceva. Eram tineri si cu salariul
meu si al sotului, care lucra tot acolo, am reusit
sa ne tinem copiii in scoala si sa ne mai facem una
alta pe langa casa. Sentimental sunt miscata de faptul
ca nu mai este fabrica. Nici nu imi vine sa
cred cand trec pe acolo ca nu mai e nimic, decat daramaturi.
E bine ca se construieste, ce sa zic. Sunt batrana,
nu mai cunosc atat de bine evolutia pietei, insa parca
atatea magazine si centre comerciale… sunt multe.
De unde sa aiba bietul om bani sa isi cumpere ceea
ce ofera ei. Si astea care s-au deschis deja,… dar
daca vin si altele… Iar locuinte… Sunt binevenite,
numai ca trebuie ca omul sa aiba bani sa le cumpere.
Dar in conditiile de azi, desi e mare nevoie de apartamente,
cine isi mai poate permite sa isi cumpere unul?"
considera Doina Popa.
Ioan Covaciu sustine:
"Tot se distruge… Isi bat joc de tot ce avem
si noi valoros...Atatia ani aceste fabrici ne-au castigat
un renume, iar acum se imbogatesc unii pe spatele
acestora. Acesta e capitalismul, ce sa facem. Noi
am vrut democratie si acum asta avem.."
Indiferent ca vrem sau nu, lumea se afla in continua
schimbare, modificari care se resimt, firesc si in
viata economica si prin aceste obiective de care aminteam…
Ca schimbarea este sau nu in bine, vom vedea!
Madiana
Mican & Claudia Untaru - Informatia Aradului
|
|
- Dezbateri
pe tema votului uninominal
|
|
Votul
uninominal naste dezbateri intre tinerii aradeni.
La initiativa organizatiei de tineret a Partidului
Democrat, mai multe organizatii politice dar si reprezentanti
ai societatii civile au dezbatut necesitatea votului
uninominal.
Organizatorii sustin ca alegerea direczta a fiecarui
ales este mai mult decat necesara si trebuie adoptata
imediat.
Nu toti participantii la dezbateri sunt insa atat
de optimisti.
Organizatorii dezbaterii pe tema votului uninominal
spun ca alegerea directa a alesilor ar da legitimitate
fiecarui consilier sau parlamentar.
Acestia spun ca numai in acest fel, cei alesi vor
da socoteala in fata celor care i-au votat.
Cu toate ca sustin aceasta forma de alegeri, social
democratii araden sunt mai sceptici in ceea ce priveste
adoptarea unei astfel de lei.
Ei spun ca legea ar trebui votat tot de cei care au
beneficiat de alegerea pe liste.
La dezbateri, alaturi de tinerii formatiunilor politice
din Arad au fost si reprezentanti ai societatii civile
care au venit cu propuneri privin viitoarea lege a
votului uninominal.
Vasile
Blidar - Televiziunea Arad
|
|
|
Conducerea
CET
recunoaste ca pierderea zilnica a centralei
atinge pe zi suma de 87.607 RON.
Conducerea
CET cere majorarea pretului la energie termica si
electrica, anexand ca motivatii la solicitarea de
aviz din partea Primariei si pierderile zilnice pe
care centrala le inregistreaza si pe care nu le poate
recupera.
In adresa remisa executivului, CET aminteste faptul
ca "media zilnica a livrarilor de energie
termica aferente lunilor decembrie-ianuarie este de
1.663 GCal/zi, pierderea zilnica inregistrata de CET
Arad SA fiind de 87.607 lei/zi".
In act se mentioneaza si faptul ca "aceste
pierderi inregistrate sunt nerecuperabile, iar pentru
evitarea livrarii de energie electrica si termica
sub pretul de productie solicitam luarea unor masuri
pentru aprobarea pretului propus de SC CET Arad SA".
CET a depus o serie de acte la Primarie in vederea
"finalizarii documentatiei de catre ANRE"
pentru stabilirea costurilor de producere si distributie
a energiei termice si electrice.
Spre faliment
Liderii sindicali sustin insa ca Primaria
nu si-a pus avizul pe noul pret la energia termica,
desi documentatia de majorare a pretului a fost inaintata
pe 16 noiembrie 2006.
"In lipsa avizului primariei, ANRE a emis
decizia de marire de pret doar pentru energia electrica
produsa in congenerare. Dupa 30 de zile, neprimind
avizul de pret de la primarie, ANRE a alertat compartimentul
management energetic ca atitudinea primariei ne indreapta
spre faliment. ANRE, fara avizul Primariei, a emis
decizie de majorare minima a pretului energiei termice
incepand cu 01.02.2007".
Liderii sindicali sustin in comunicatul de presa ca
se doreste falimentarea CET si ca pe 5 martie primarul,
impreuna cu presedintele CA, Corneliu Neamtiu "s-au
prezentat la ANRE pentru anularea deciziei de majorare
a pretului. Au fost refuzati, ANRE afirmand ca preturile
se aproba pe baza unor calcule economice si ca rolul
ANRE nu este sa determine falimentul societatilor
din domeniul energetic".
Sindicalistii adauga la final ca nu stiu daca primaria
a dat in judecata ANRE pentru anularea deciziei.
Cresc preturile
Primaria a decis insa ce va face in domeniu:
va supune joi votului consilierilor locali majorarea
subventiei locale (pretului local de referinta pentru
energia termica furnizata populatiei in sistem centralizat),
motivul acestei majorari fiind, potrivit raportului
de specialitate, majorarea cu 12% din 1 februarie
2007 a pretului energiei termice livrate populatiei
(de la 202,48 lei/Gcal la 226,48 lei/Gcal).
Majorarea cu 12% a gigacaloriei este insa sub majorarea
propusa de CET Arad iar, potrivit directorului CET,
"cele 12 procente nu vor reduce cu mult pierderile
de zi cu zi".
Cat despre acuzele sindicalistilor, primarul a spus
doar ca nu comenteaza afirmatiile acestora pentru
ca nu e problema primarului sa rezolve conflictul
de munca de la CET.
A.B.
- Adevarul
|
|
- Aradeanca
Ramona Varga este cea care va petrece o zi alaturi
de edilul sef
|
|
Ieri,
in cadrul campaniei "O zi cu primarul, in
primarie", a avut loc tragerea la sorti a
numelui aradeanului care va petrece o zi alaturi de
primarul Gheorghe Falca.
Extragerea a avut loc in fata presei aradene, fiind
introduse in urna numele a 45 de aradeni care s-au
inscris pe lista.
Urna a fost una speciala iar extragerea efectiva a
fost facuta de trei reprezentanti din mass-media locala.
"Au fost extrase trei nume pentru a evita
situatia in care cel extras nu ar raspunde la telefon
sau din alte motive nu ar putea sa participe la eveniment.
Am dorit ca evenimentul sa fie cat se poate de transparent
si din acest motiv am ales sa facem o lista de trei
potentiali castigatori, acestia urmand sa fie contactati
in ordinea extragerii, daca cel dinainte nu este de
gasit", a explicat Claudia Macra, Directorul
Departamentului de Comunicare din cadrul Primariei.
Cele trei nume extrase au fost Ramona Varga, Norbert
Svetislav Sinster si Simona Trif.
Prima a fost contactata telefonic Ramona Varga, de
26 de ani, din Arad care a si raspuns, astfel incat
maine aceasta isi va petrece intreaga zi alaturi de
Gheorghe Falca.
Primarul Aradului a declarat ca pentru aceasta zi
nu a fost pregatit nici un program special, invitata
sa urmand sa fie luata de acasa cu masina dimineata
si sa stea alaturi de el pana la incheierea zilei
de munca.
Acesta a mai adaugat ca pe tot parcursul zilei vor
fi insotiti si de un reprezentant al departamentului
de comunicare al institutiei.
Ramona Varga mai este invitata ca miercuri, la orele
pranzului sa prezinte primele sale impresii dupa o
jumatate de zi de lucru in primarie, iar a doua zi
pe cele finale.
Claudia Macra a mai precizat ca celelalte 44 de solicitari
depuse la primarie vor fi luate in considerare pentru
miercurea viitoare, campania urmand sa se deruleze
pana la sfarsitul lunii aprilie.
Claudia
Adjudeanu - Informatia Aradului
|
|
- Barzava
– o comuna pentru mileniul trei
|
|
Comuna
Barzava
este asezata in partea central-sudica a Muntilor Zarandului
si, partial, in Lunca Muresului.
Teritoriul comunei este strabatut de drumul National
7, Barzava situandu-se la aproximativ 62 km est de
Arad.
Comuna este alcatuita din localitatile Barzava, Monorostia,
Capruta, Batuta, Lalasint, Dumbravita, Grosii Noi
si Slatina de Mures, si are o populatie cu putin peste
3000 de locuitori.
Denumirea localitatii Barzava este de origine dacica,
conform opiniei marelui istoric Constantin C. Giurascu,
si este atestata documentar din anul 1471, insa sate
cum ar fi Capruta si Monorostia sunt atestate inca
din anul 1350.
Principalele ramuri economice sunt agricultura, exploatarile
forestiere, industria materialelor de constructii
etc.
Dupa revolutia din decembrie 1989 comuna Barzava si-a
folosit din plin reintroducerea economiei de piata,
insa a cunoscut cu adevarat o revitalizare a activitatilor
obstesti odata cu anul 2004, cand a fost ales ca primar
Nicolae Jimon, un om deosebit de ambitios, dornic
sa faca din Barzava o adevarata comuna europeana.
Prin inchiderea unei halde de la Mina de Uraniu
iradierea a scazut de doua-trei ori
Comuna Barzava, datorita asezarii sale pe malurile
Muresului precum si pentru ca este strabatuta de Valea
Barzavei, era amenintata permanent cu inundatiile,
in fiecare primavara.
Primarul Nicolae Jimon a hotarat, inca din primele
zile de cand a fost ales in functia de primar rezolvarea
acestei grele situatii.
Astfel ca a initiat un proiect de regularizare a acestor
vai prin fonduri guvernamentale, in valoare de peste
40 miliarde lei.
In prezent lucrarea este terminata in proportie de
70 la suta, aceasta problema fiind pe cale de finalizare.
A doua problema pe care ambitiosul primar a trecut-o
in programul sau de prioritati a fost rezolvarea modernizarii
tuturor scolilor de pe raza comunei, astfel ca in
prezent toate scolile au apa curenta, au fost renovate,
li s-au schimbat usile si ferestrele, s-a rezolvat
incalzirea.
In plus, la Scoala Generala Barzava s-a construit
un grup social nou, realizat in cooperare cu o societate
nonprofit din Germania, numai usile costand 4000 euro,
dar in final aratand ca in orice scoala din Germania
sau din SUA. Nicola Jimon ne mai spune:
"Cand
am venit la primarie am gasit niste datorii imense.
Ca sa va dati seama de marimea lor va spun ca numai
datoriile la curentul electric erau in valoare de
peste 600 milioane de lei. Pe parcurs le-am rezolvat.
O alta problema care ma framanta inca de la inceput
era aceea ca pe raza comunei noastre functioneaza
o mina de uraniu care periclita sanatatea oamenilor,
prin iradiere. In urma unor demersuri insistente am
reusit sa inchid una din halde, ceea ce a dus la scaderea
iradierilor de doua-trei ori. Printr-un proiect depus
la Bucuresti urmeaza ca in cel mai scurt timp s-o
inchidem cat de curand si pe cea de-a doua halda ceea
ce, zic eu, este o mare realizare pentru locuitorii
comunei".
"Am "curatat" 40 la suta din
angajatii primariei"
Consiliul Local Barzava este compus din unsprezece
membri, cu care primarul Nicolae Jimon spune ca lucreaza
in ultima perioada bine.
Cu toate acestea, la inceput si-a dat seama ca multi
functionari ai primariei nu dau randamentul pe care
el il pretinde, asa ca "am "curatat"
40 dintre ei." Primarul avea nevoie de oameni
pe care sa se bazeze.
A trecut imediat la crearea unei echipe de constructori
pe care o foloseste pentru necesitatile comunei, apoi
a achizitionat utilaje pentru primarie care se folosesc
numai in scopuri publice.
Nu au fost uitate nici repararea caminelor culturale
de pe raza comunei toate cele sase fiind renovate
si dotate cu utilitati cu specific cultural, distractiv
si ocazional.
"Muresul mi-a luat podul spre Lalasint"
"Am avut si incidente neplacute. Muresul
mi-a luat podul plutitor spre Lalasint. Noroc cu colonelul
Popina, primarul de la Lipova, care m-a ajutat foarte
mult. L-am ancorat la Lipova. Daca ajungea la Arad,
distrugea tot. L-am dus in amonte, la locul lui, cu
patru motoare de barca, transportul si reparatia lui
costand 217 milioane de lei. In general mi-am promovat
initiativele personale, insa nu pot sa nu remarc ca
am colaborat si colaborez bine si cu Danielo Dudas,
viceprimarul comunei. Nu de mica importanta este modernizarea
cladirii primariei si extinderea ei prin mutarea postului
de politie in vechiul lui amplasament. Dintre proiectele
pe care tin mortis sa le vad realizate, enumar doar
cateva: asfaltarea drumului judetean intre Dumbravita
si Slatina de Mures; introducerea apei curente si
a canalizarii; promovarea activitatilor turistice
din zona, atragerea de investitori in domeniul prelucrarii
lemnului si a materialelor de constructii etc.",
ne mai spune Nicolae Jimon, primarul care nu umbla
cu jumatati de masura, omul caruia ii place ca lucrul
sa fie temeinic facut.
Petre
Don - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Adevarul, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia deVest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Glasul
Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|