Primaria propune spre vot o noua taxa, in cazul gararii pe drumurile publice, de 2.000 RON Primaria are de gand sa modifice hotararea privind "circulatia utilajelor si a autovehiculelor destinate transportului de marfuri cu masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone in municipiu".  Proiectul de modificare a hotararii luate de consilieri in 2005 este supus acum transparentei decizonale si va sta afisat la Primarie timp de 30 de zile. Poate cea mai importanta dintre prevederile cuprinse in proiectul executivului local face referire la o noua interdictie.  Este vorba de interzicerea gararii pe drumurile publice din municipiul Arad, a tuturor categoriilor de autovehicule, cu exceptia autoturismelor si a microbuzelor de 8+1 locuri. Primaria are de gand, tot prin intermediul acestui proiect, sa modifice si orarul de aprovizionare al agentilor economici din oras (care ar urma sa fie intre 6.00-9.00 si 18.00-22.00) si sa stabileasca noi sanctiuni pentru incalcarea prevederilor hotararii.  Ar mai trebui poate adaugat si faptul ca zonarea municipiului (zona A, B,C) se modifica si ea prin introducerea unor noi strazi in fiecare dintre zonele de mai sus. O noua taxa Revenind la cea mai importanta reglementare propusa prin acest proiect, odata cu stabilirea interdictiei de a gara pe drumurile publice, Primaria vrea sa introduca si o noua taxa locala: taxa de garare pe drumurile publice. Taxa in cauza e mai degraba o amenda aplicata pentru nerespectarea prevederilor cuprinse in hotarare, valoarea acesteia fiind stabilita la 2.000 RON (20 de milioane lei vechi).  Taxa de garare pe drumurile publice urmeaza, potrivit executivului, a fi platita de proprietarul masinii care nu a respectat prevederile hotararii si a fost depistat de echipe de control ale operatorului. In 48 de ore Daca consilierii locali vor fi de acord cu taxa de garare, aceasta va trebui platita de cei vizati in termen de 48 de ore de la constatarea neregulii (dovada se face prin fotografiere si filmare), in caz contrar urmand ca curga majorarile de intarziere. Motivatia data de Primarie pentru modificarile de acum (incluvis pentru introducerea acestei noi taxe) face referire la necesitatea decongestionarii traficului rutier in Arad, redirijarea traficului greu, necesitatea restrictionarii accesului TIR-urilor pe centrul Aradului si faptul ca, dupa 19 luni de aplicare a hotararii din 2005, s-au constatat o serie intreaga de disfunctionalitati. Nu in ultimul rand, Primaria vorbeste de "necesitatea atragerii de resurse financiare la bugetul local, fara ca aceasta sa fie un scop in sine". Alte referiri la modul de colectare a taxei de garare nu exista in proiectul de hotarare. A.B. - Adevarul

Vantul puternic care s-a abatut in rafale asupra municipiului Arad a spulberat acoperisul unui bloc si mai multi copaci au fost smulsi din radacini iar in cadere au avriat mai multe autoturisme.  Acoperisul din tabla de pe un bloc din centrul Aradului a fost luat de vantul puternic si aruncat pe trotuar.  Din fericire nu s-au inregistrat victime.  Cu totul altfel s-a intamplat pe o alta strada din Arad unde un castan a cazut si a distrus 3 masini.  In cadere a rupt cablurile de energie electrica si telefonie. Intreaga zona a ramas fara curent electric.  Oamenii ale caror masini au fost distruse sunt nemultumiti deoarece spun ca au facut plangere cu catva timp inainte la Primarie pentru ca arborii respectivi sa fie taiati dar raspunsul Primariei a fost ca nu este nevoie deoarece pomii sunt sanatosi.  Acum ei sunt hotariti sa actioneze in instanta Primaria pentru a-si putea recupera pagubele.   Vasile Obsitos - Televiziunea Arad

Dupa ce a fost cumparata de la proprietar, cladirea de pe strada Preparandiei nr. 13, in care a functionat Preparandia Romana a ramas in aceeasi stare, interventiile atat de necesare pentru renovarea ei nefiind facute.  La un moment dat s-a ridicat problema cedarii ei Consiliului Judetean Arad, considerandu-se ca acest organism ar avea mai multe posibilitati financiare pentru renovarea si intrejinerea ei.  In acest sens, s-au purtat chiar si discutii cu directorul Complexului Muzeal Arad, institutie care, in cazul trecerii Preparandiei la CJA, s-ar fi ocupat si de administrarea ei. Iata ca, totusi, municipalitatea nu va mai renunta la batrana cladire, ca ramanand in proprietatea orasului.  Motivele, sunt si de aceasta data strict de ordin material.  Primarul municipiului, Gheorghe Falca, sublinicaza faptul ca imobilul de pe strada Preparandiei nr. 13 este cuprins intr-un amplu proiect de refacere a centrului vechi al orasului, proiect pentru care se doreste accesarea de fonduri structurale europene.  In judetul Arad sunt patru astfel de obiective pentru care se doreste obtinerea de fonduri structurale; iar unul dintre ele este cel al municipiului, privitor la vechiul centru al Aradului.  Studiul de fezabilitate a fost intocmit deja, de municipalitate. Mai mult, proiectul tehnic de finantare, care va fi inaintat forurilor europene, nu va fi intocmit pe banii aradenilor, ci pe cei ai Guvernului.  Astfel, de elaborarea acestui proiect se va ocupa Executivul care va suporta inclusiv toate cheltuielile, dupa care il va transmite forurilor competente. Primaria municipiului Arad spera ca aceste fonduri structurale europene sa fie accesate cat mai curand, astfel incat lucrarile la centrul vechi al Aradului - si, implicit,la cladirea Preparandiei Romane - sa inceapa inca din acest an. Mihaela Cerna - Observator

Declaratia Secretarului Executiv al Organizatiei Municipale, Teodora Hotaran, referitoare la depunerea candidaturii pentru locul de rezerva pe lista PSD Aradpentru alegerile Europarlamentare Am luat hotararea de a candida in contextul in care PSD Arad si-a manifestat dorinta de a-si promova proprii reprezentanti in aceasta competitie. Contez pe sprijinul organizatiei pentru votul din Biroul Permanent Judetean cu atat mai mult cu cat miza este locul de rezerva.  La nivelul Euroregiunii, prima sansa va reveni cel mai probabil deputatului Daciana Sarbu, iar pentru al doilea loc il vom sustine pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, candidatul Organizatiei Judetene Arad a PSD. In ceea ce priveste sansele pe care le am, un prim semnal favorabil a venit tocmai din partea PD, care a decis astazi sa candideze pe liste separate fata de PNL.  Insa in primul rand va trebui sa-mi fie validata candidatura pentru a vorbi de sanse in alegeri.  Pentru a accede pe lista nationala a PSD este necesar sa fie parcurse mai multe etape, selectia candidatilor nostri fiind un proces riguros, in care vor fi implicati reprezentanti ai Academiei Romane, ai societatii civile si ai presei.  Competitia interna este foarte importanta, cu atat mai mult cu cat PSD si-a propus sa redevina un partid credibil, o alternativa viabila la actuala guvernare, un partid care sa obtina puterea politica printr-un vot pozitiv. Teodora Hotaran - PSD

In pragul varstei de 80 de ani In pragul frumoasei varste de 80 de ani (pe care o sa-i implineasca la 7 iunie a.c.) si la peste 52 de ani de activitate artistica, sculptorul Ioan Tolan se numara printre cei mai de seama artisti plastici pe care i-a avut Aradul de-a lungul timpului. Ioan Tolan face parte din generatia de artisti plastici aradeni organic integrata in universul spiritual al culturii si civilizatiei transilvanene si romanesti, iar bogata sa creatie sculpturala ofera o imagine cuprinzatoare (si elocventa) asupra uneia dintre cele mai puternice si originale personalitati ale artei aradene contemporane. Cu un palmares artistic si expozitional impresionant, cu sute si sute de lucrari raspandite in intreaga tara si peste hotare, continuand sa traiasca intr-un permanent efort creator, sculptorul Ioan Tolan – pe care l-am vizitat in aceste zile la atelierul sau de la Casa de creatie a artistilor plastici (din zona lacului Padurice) – se poate considera un artist plastic multumit, implinit si fericit, dar, in acelasi timp, si un artist inca viril pentru importante proiecte monumentale, de foc public, pentru municipiul si judetul Arad. Cand afirm acest lucru am in vedere faptul ca numeroase lucrari monumentale ale artistului sunt prezente in cele mai reprezentative spatii publice din Tinutul Aradului, constituind un topos al artistului, o expresie fidela a talentului sau robust, al artistului plastic atat de laborios si tenace, care a reusit (si reuseste) sa structureze permanent forma materialului pe care l-a sculptat (sau modelat) pana la sugestive elemente de sinteza, intr-o densa incarcatura ideatica. Sculptor al Cetatii Din bogata sa activitate de artist plastic, de sculptor al Cetatii, s-au nascut numeroase si importante lucrari cu tinuta monumentala pe care le putem vedea si admira in fiecare zi in municipiul si judetul Arad. Am in vedere inainte de toate frontonul Teatrului Clasic "Ioan Slavici" din Arad; monumentele dedicate marelui clasic al literaturii romane, Ioan Slavici, la Şiria (din marmura) si la Arad in fata Colegiului National "Moise Nicoara" (din metal); Avram Iancu la Halmagiu  (metal) si in fata impunatorului Palat al Justitiei din Arad (piatra naturala); monumentele "Cibernetica" si "Tinerete" de pe malul Muresului in Arad (din piatra naturala); monumentul Vasile Goldis din incinta Liceului "Vasile Goldis" din Arad; 60 de statuete Vasile Goldis raspandite in toate filialele Universitatii de Vest "Vasile Goldis" din Arad; monumentul Traian Grozescu (marmura) din Timisoara si inca multe altele, numarul acestora ajungand la peste 10 busturi monumentale si 5 statui in piatra naturala! Urmarindu-i cu prilejul numeroaselor sale expozitii, ori in micul "muzeu" din atelier, sutele de lucrari realizate de-a lungul anilor, m-a impresionat pe langa robustetea clasica la care m-am referit mai sus si "modernismul" sculptorului, chiar daca pentru unii acest lucru poate sa para un paradox artistic. Este vorba de un "modernism" echilibrat, care repudiaza orice gratuitate, orice "joc" artistic fara o finalitate ideatica. Elanurile lirice ale sculptorului – care nu lipsesc din lucrarile sale – ii definesc o stare sufleteasca, un sentiment sau o idee intr-o perpetua surdina si cu o anumita pudoare. Fireste, valorile poetice ale sculpturii sale nu au nimic de-a face cu poezia cuvintelor. Ioan Tolan isi manifesta interesul cu predilectie pentru destinul istoric al umanitatii. Portretele sale – personalitati marcante ale istoriei si culturii nationale sau universale – sunt transpuse in materialul preferat (lemn, marmura piatra sau bronz) in forme elaborate si sugestive, aflate permanent intr-un echilibru clasic. I-am remarcat, inca din momentul in care am intrat in atelier (unde, in aceste zile racoroase de iarna, o mana criminala i-a distrus termoteca, turnand intr-o noapte in burlanul de pe acoperisul atelierului pacura si alte mizerii) noul portret al poetului Mihai Eminescu, lucrare pe care o reface mereu, cu o pasiune constanta, inca din copilarie si adolescenta, din clasa a patra elementara, cand a realizat primul portret al marelui poet, lucrare ce i-a deschis portile spre Liceul industrial "Aurel Vlaicu" din Arad, la sectia sculptura. Pandant cu noul portret "Eminescu" (cel de anul trecut l-a donat ziarului romanesc din Gyula - Ungaria) i-am contemplat o alta lucrare recenta, portretul lui Mozart, alaturi de inca 13 lucrari dedicate "Anului Mozart", toate turnate in bronz, intr-o "tensiune" plastica deosebit de expresiva. Intr-un colt al atelierului mi-a atras atentia, de asemenea, o alta lucrare foarte recenta. Este bustul turnat in bronz al regretatului medic din Dezna, Corneliu Barsan, fondatorul Spitalului de Recuperare Neuromotorie din localitate. Am aflat ca bustul va fi dezvelit in aceste zile de catre senatorul Aurel Ardelean, rectorul Universitatii de Vest "Vasile Goldis", care se va deplasa in acest sens la Dezna. Monumentul Marii Uniri Ideea realizarii Monumentului Marii Uniri la Arad s-a nascut in mintea si sufletul sculptorului Ioan Tolan cu peste trei decenii in urma, cand a gandit si materializat prima macheta a Monumentului, macheta care pentru cei curiosi poate fi vazuta la Biblioteca Universitatii "Vasile Goldis" din Arad, in sala memoriala dedicata poetului Tudor Arghezi. Era prin anii '70, intr-un moment in care arta plastica romaneasca a beneficiat de o adevarata apreciere nationala, intr-un moment in care privirile artistilor plastici se indreptau tot mai mult spre trecutul nostru istoric. Critica de arta, rasfoind arhivele si presa vremii, a aflat ca inca in anul 1908, deci cu un deceniu inaintea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, in Bucuresti se desfasura concursul pentru postul de profesor la catedra de modelaj a Facultatii de Belle-Arte. Tema concursului a fost un proiect pentru un Monument al Unirii ce trebuia sa fie ridicat in Capitala. Concursul a fost castigat de catre sculptorul Dimitrie Paciurea. Din pacate, dupa inceperea Primului Razboi Mondial, din cauza greutatilor financiare, Monumentul lui Paciurea nu s-a mai putut ridica. Aceeasi soarta a avut si cea de-a doua initiativa, lansata la Arad, in anul 1920, de catre Vasile Goldis, Stefan Cicio Pop si Episcopul Ioan Papp privind ridicarea unui Monument al Marii Uniri de la 1918. Concursul propriu-zis a fost lansat insa mai tarziu, in anul 1939, si a fost castigat de sculptorul Romul Ladea. Fondurile adunate pentru Monument au fost insa transferate Armatei, dupa izbucnirea celui de al Doilea Razboi Mondial, astfel ca nici acest Monument nu s-a mai putut inalta! In deceniile care au urmat au mai existat inca doua initiative ramase de asemenea fara succes. Prima, in 1978, la cea de-a 60 – a aniversare a Marii Uniri, iar cea de-a doua, in 1993, la a 75 – a aniversare a Marii Uniri. Am dorit sa subliniez acest demers istoric nu in mod intamplator. Iata ca in prezent au trecut deja 4 ani de la infiintarea Asociatiei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri, timp in care nu s-a intamplat nimic concret in planul inceperii lucrarilor, desi exista deja un Concurs National (la care au participat 13 artisti plastici cu 22 de lucrari), iar juriul national (alcatuit din criteriul de arta bucurestean Octavian Barbosa, presedinte, arhitectul sibian Gheorghe Septilici si sculptorul bucurestean Constantin Lucaci) a declarat, inca in luna iunie 2004, castigatoare, lucrarea sculptorului Ioan Tolan, intitulata "Natura Trinitate"! Invidia miticismului dambovitean! Invidia fara margini a miticismului dambovitean a dat peste cap rezultatele Concursului National de la Arad. Contrar votului juriului, la Bucuresti s-a hotarat ca trebuie sa castige concursul lucrarea "Clopotul" si nu cea a aradeanului Ioan Tolan. In acest sens, unul dintre cei trei membri ai juriului i-a adresat o scrisoare "de clarificare" a situatiei sculptorului Ioan Tolan, in care a afirmat, citez: "Castigarea locului intai la Concurs, nu inseamna ca ai castigat si realizarea Monumentului Marii Unirii de la Arad!" Astfel, foarte curand, mafia culturii bucurestene a inceput sa actioneze cu o eficacitate extraordinara! Dupa ce Guvernul Romaniei a aprobat prin Hotararea nr. 282/04.03. 2004, alocarea, din bugetul Ministerului Culturii si Cultelor a unei sume de 100 miliarde de lei pentru finantarea cheltuielilor aferente realizarii si amplasarii Monumentul Marii Uniri in municipiul Arad, printr-o alta Hotarare de Guvern, cu nr. 1.360/ 28.08.2004, acesta readuce suma la 25 miliarde lei, ca in final s-o anuleze in intregime! Acestor nerusinate lovituri mafiotice date Aradului de catre Guvernul Nastase, s-au adaugat, pe plan local, alte masinatii care au servit guvernantilor de la Bucuresti. Noul consiliu municipal, format dupa alegerile din 2004, a anulat locatia stabilita in  fata Noii Catedrale Ortodoxe, dupa ce cu prilejul celei de-a 85-a aniversari a Marii Uniri, fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, a pus piatra de temelie pentru Monument, in locatia stabilita de vechiul Consiliu local municipal! Scandalul a continuat pana spre sfarsitul anului 2006, cand alesii locali au ajuns la consens, stabilind o noua locatie pentru inaltarea Monumentului Marii Uniri, in spatiul verde din fata lacului Padurice. "Harjioana" de "dragoste" a consilierilor locali pentru ridicarea Monumentului Marii Uniri a costat Aradul inca o pierdere de 15 miliarde lei din bugetul Ministerului Culturii si Cultelor, pe anul 2006, intrucat Asociatia pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri n-a mai avut posibilitatea sa alcatuiasca, intr-un timp foarte scurt, in anul trecut, documentatia necesara ceruta de Comisia Nationala pentru Monumente de For Public! Sculptorul Ioan Tolan, impreuna cu sotia, cu doamna Aurelia, asteapta cu nerabdare noile hotarari ce se vor lua la nivelul Ministerului Culturii si Cultelor. Respectand toate sugestiile si observatiile facute de juriul Concursului National, noua macheta a Monumentului Marii Uniri se constituie intr-un emotionant simbol national, care are la baza ideea de Trinitate. Monumentul venerabilului sculptor aradean este o creatie originala, cu sensuri fundamentale patriotice, capabila sa sugereze idei si sentimente de larga respiratie estetica, sa evoce, din perspectiva unui panteon artistic national, ideea Unitatii de neam si de limba, implinita prin Marea Unire de la 1918. Speram din tot sufletul ca soarta noului proiect de Monument al Marii Uniri va avea un final fericit, atat pentru talentatul sculptor, aflat in pragul implinirii varstei de 80 de ani, cat si pentru zecile de mii de aradeni care asteapta cu emotie sa vada inaltat Monumentul Marii Uniri la Arad! Emil Simandan - Informatia Aradului