O noua investitie din Zona Industriala Arad Vest a fost inaugurata ieri. Compania austriaca Jumo si-a dechis portile in prezenta primarului, Gheorghe Falca, dar si a directorului Expo Arad International, Nicolae Grosan. Investitia din zona industriala a demarat in urma cu un an, cand a avut loc ceremonialul de punere a pietrei de temelie. Compania austriaca este producatoare de termostate mecanice, sonde de temperatura, regulatoare de temperatura, adaptoare de semnal electronice, etc, si a aparut pe piata romaneasca in 1993. In Arad, compania fiinteaza de sapte ani, iar cladirea de birouri si hale de productie inaugurata ieri are o suprafata totala de 1000 mp, plus un depozit. A.P. - Adevarul

Mai multe oficialitati, la inaugurare  La finele saptamanii trecute, in comuna Buteni s-a inaugurat scoala cu predare pentru clasele I-IV. Lucrarea a fost executata pe vechiul amplasament, dar lucrarile propriu-zise au inceput acum 10 ani. Nu mai putin de patru primari s-au succedat la conducerea primariei din Buteni in aceasta perioada. „Consider ca este important sa lasam orgoliile de o parte si sa punem toti umarul la ridicarea Buteniului - comuna ce a ramas foarte mult in urma din cauza acestor orgolii si dispute. Este bine ca dupa o perioada indelungata Buteniul are scoala noua, dupa standardele europene, dotata cu mobilier nou, aparatura performanta si calculatoare” - ne spune Lucian Blaga, primarul comunei Buteni. Costurile totale ale lucrarilor au ajuns la suma de sapte miliarde de lei vechi. La manifestarile de inaugurare au participat mai multe oficialitati, printre care parlamentari, reprezentanti ai Inspectoratului Scolar Judetean, ai Prefecturii si Consiliului Judetean Arad. Dupa luarile de cuvant, a urmat un program artistic sustinut de elevii scolii din Buteni, iar apoi slujba si sfintirea acestei cladiri de catre un sobor de preoti. Voicu Sida  - Glasul Aradului

Medicii de familie din zona rurala vor avea resedinte, cabinete medicale si ambulante, intr-un spatiu de aproximativ 300 de metri patrati - toate finantate din bugetul Ministerului Sanatatii Publice si al consiliilor locale, a anuntat ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu. Consiliile locale au sarcina de a pune la dispozitie terenuri si materiale pentru construirea de spatii in care sa functioneze cabinetele medicale. Acestea vor contine absolut obligatoriu locuinta medicului de familie si cabinetul sau, precum si alte spatii care sa poata fi folosite in scopul dezvoltarii serviciilor mai aproape de pacient (medicina dentara, servicii farmaceutice, consultatii acordate de medici specialisti din ambulatoriu, ingrijiri temporare, permanenta, garda, ambulanta, autovehicul pentru consultatii la domiciliu etc.) „Constructia va fi una de tip modular, prezentand avantajul unei structuri si dotari standard, cu echipamente de telemedicina” - a precizat Eugen Nicolaescu in discursul prezentat la Congresul Medicilor de Familie. Potrivit ministrului Sanatatii, bugetul alocat medicinei primare va creste, in 2009, cu 15%. D.D. - Adevarul

- Domnule Feies, este perioada lansarii candidaturilor. Dumneavoastra, dupa trei mandate la primaria din Sebis, candidati pentru al patrulea? - Da. Sunt determinat de faptul ca, consider o necesitate, intr-un fel, si chiar o obligatie, de a recandida la functia de primar, avand in vedere proiectele care sunt in derulare si cele de perspectiva. Sunt initiatorul lor, deci si garantul realizarii acestora. Aceste proiecte sunt mult mai importante pentru comunitatea orasului Sebis decat exercitarea unui act politic. - La Sebis a inceput deja campania electorala? - Prea putin. Nu imi cunosc deocamdata principalii contracandidati, nu s-au facut cunoscuti. Vreau insa sa va spun altceva, concret: daca acum patru ani aveam buget de 24 de miliarde de lei, acum avem buget de 130 de miliarde, in conditiile in care impozitele locale au scazut cu 41%. Acestea sunt certitudini si va fi foarte greu pentru oricine sa lupte impotriva acestei statistici. Este vorba despre o statistica bazata pe fapte: astazi, cand mergi prin Sebis, vezi ca orasul s-a schimbat radical. Vorbesc si despre infatisarea orasului, dar si despre confortul populatiei. Am finalizat lucrarile la reteaua de apa, si marea mea ambitie este ca anul viitor sa terminam de asfaltat tot orasul. Sunt lucruri importante, care inseamna ca exista o preocupare permanenta fata de oamenii din Sebis, fata de efortul lor de a plati taxele locale. Eu cred ca trebuie sa demonstram permanent, in fiecare zi, ca ii respectam, fiindca la randul lor si ei respecta orasul in care locuiesc. - Domnule primar, cu ce platforma intrati in campania electorala, ce le promiteti oamenilor? - Nu le promit nimic, decat continuitate in ceea ce priveste proiectele de investitii; investitii in infrastructura dar si incurajarea investitiilor in ceea ce priveste dezvoltarea economica a orasului. Toate acestea aduc ca scor final cresterea nivelului de trai al locuitorilor, iar de pe pozitia mea de primar asigurarea unui climat de convietuire pasnica intre cetateni, indiferent de nationalitate sau religie, de prietenie si prosperitate. Vreau sa va spun ca in momentul acesta la Sebis functioneaza peste 500 de firme, la o populatie de 6000 de oameni. Adica la aproape zece persoane avem o societate comerciala, ceea ce este foarte bine, avand in vedere pozitia orasului nostru. Avem oameni cu foarte mare potential, oameni valorosi, care se uita si la problemele comunitatii din care s-au ridicat.  - Una dintre marile probleme la nivel judetean o reprezinta drumurile. V-ati plans de mai multe ori, public, de faptul ca drumul judetean care trece prin Sebis este omis de autoritati, atunci cand se distribuie fondurile de reparatii. - Nu am mai asteptat un sprijin de undeva anume, pentru ca am recurs la un credit care ne asigura in mare parte finantarea modernizarii a peste 30 de kilometri de drumuri. Lucrarile se vor executa in orasul Sebis si satul Prunisor; speram sa devina in decurs de un an localitati cu strazi asfaltate in intregime. Drumul judetean care trece prin Sebis inca nu s-a rezolvat, dar eu sper ca acum, prin acest proiect mare, de modernizare a drumului Arad-Moneasa, sa se rezolve si tronsonul Pancota-Sebis. Daca voi castiga alegerile, urmeaza sa punem in practica un numar insemnat de proiecte, aproximativ 14-15, legate de dezvoltarea sistemului de invatamant, care presupune investitii in ceea ce priveste modernizarea bazei materiale – ateliere -scoala, laboratoare, spatii de cazare pentru elevi si profesori. Vom investi in dezvoltarea bazelor sportive in oras, in asezaminte de cultura si biblioteci. - Va mandriti cu echipa de fotbal si cu investitiile pe care le faceti in sport. Credeti ca vor avea o finalitate pozitiva? In ce divizie vreti sa duceti echipa de fotbal? - In Divizia B. Pana in Divizia B am avea potenta. In vara aceasta trebuie sa finalizam si instalatia de nocturna. Acum am terminat constructia in rosu a spatiilor de cazare si cantinei-restaurant de la Stadionul de fotbal; suntem in stadiul de finalizare a zidariei si urmeaza finisajele. Sigur ca ne mandrim, pentru ca in judetul Arad nu cred ca s-au mai facut investitii la un asemenea nivel, in fenomenul sportiv (si sa nu omitem si banii pe care i-am investit in cultura, in tot ceea ce inseamna educatie). Sebisul sta foarte bine la capitolul acesta.  - Veti organiza si anul acesta festivalul de muzica de la Sebis? - Da, dar dupa alegerile locale, sa nu se creada ca folosim acest prilej pentru campania electorala. Andrei Ando - Observator

Astfel a fost denumit programul de madrigale sustinut de corul Filarmonicii aradene in 27 martie. Robert Daniel Radoias, noul dirijor al corului, fost profesor de muzica la Brasov, actualmente lector universitar la Institutul “Emanuel” din Oradea, participant la cursuri de perfectionare (cu Sabin Pautza), autor al unor comunicari stiintifice, doctorand la Universitatea de Muzica din Bucuresti, a ridicat stacheta, sustinand cu corul acest concert de madrigale. Formatia corala, pe vremea lui Doru Serban, s-a prezentat in fata publicului in mai multe randuri cu lucrari renascentiste a 16 compozitori, dar si alti dirijori mai vechi sau oaspeti au introdus in programele lor asemenea lucrari. De aceasta data, publicul s-a bucurat de sonoritatile pline de vitalitate si gratie din “Musica” lui Jakobus Gallus, lucrare cu care a inceput si s-a sfarsit concertul, o prima auditie a unei lucrari ce desemneaza crezul acelor vremuri in influenta binefacatoare a muzicii. Astazi avem rezultate certe a unor studii si experimente care demonstraza capacitatea artei sonore de a dezvolta inclusiv inteligenta tineretului care studiaza un instrument si ia contact cu muzica culta, ca sa nu mai vorbim de cizelarea bunului gust. In interpretarea corului, gluma fina, jocul verbal inteligent, muzica sugestiva din “Jaquin, Jaquet”, creatie a lui Jacobus Clemens non Papa, a incantat auditorii, pentru ca din aceeasi sfera, sa aduca satisfactii satira subtila din “Greierele” lui Josquin des Pres. Sensibilul madrigal de dragoste “Lady, your eye” de Thomas Weelkes si “April is in my misstre face” a lui Thomas Morley au facut parte de asemenea din ceea ce numim prime auditii, aspect cat se poate de apreciabil. Incercarea noastra de a departaja premierele poate prezenta lacune, caci activitatea corului Filarmonicii aradene s-a desfasurat de-a lungul a peste o jumatate de veac. Dintre lucrarile care credem noi ca au mai fost interpretate si alta data de cor au mai fost doua piese ale lui Morley, „Now ist the Month of Maying” si “Fire, Fire”, apoi “Ecco mormorar l´onde” de Monteverdi, “I vaghi fiori” de Palestrina, cunoscuta “Matona mia cara” si “Audite nova” de Orlando di Lasso. Publicul, subtirel ca numar, a apreciat si lucrarile unor: Baltasare Donati, Jaques Arcadelt, Pierre Certon, Pierre Passereau, John Dowland. Cineva, la sfarsitul manifestarii, facea comentarii legate de absenta marei majoritati a profesorilor de muzica, precum si a multitudinii de dirijori de coruri laice sau ale diverselor biserici, care ar fi trebuit sa fie primii la un asemenea evenimet muzical, dand de inteles ca acestia ar fi avut pe langa placerea auditiei si cate ceva de invatat in privinta artei dirijorale. Puccini si veristii Orchestra dirijata de Cristian George Neagu si soprana Teodora Ciucur au oferit aradenilor in ultima zi a lunii martie un program de arii si intermezzi celebre din perioada verista. Formatia orchestrala a inceput manifestarea, ce a avut loc la Teatrul “Ioan Slavici”, cu Intermezzo din opera “Amicul Fritz” de Pietro Mascagni, opera mai putin cunoscuta, asadar am avut parte de o prima auditie, dupa a noastra stiinta, pentru ca urmatorul, selectat din “Cavalleria rusticana”, sa fie unul des interpretat si la noi, fiind cat se poate de actual, caci el precede slujba religioasa din ziua de Paste in actiunea operei. Intermezzo-ul orchestral ce deschide actul al doilea al operei “Paiate” a lui Ruggiero Leoncavallo, bazat pe tema ariei lui Canio si pe tema principala din Prolog, prevesteste deznodamantul tragic al operei ce cosemna o intamplare reala dintr-un sat din sudul Italiei, petrtecta in 1865. Orchestra lui G.C.Neagu a transmis publicului lupta ce se da in sufletul eroinei Cio-Cio-San (Madame Butterfly) din opera cu acelasi nume, intre speranta si deznadejde (inceputul acului al III-lea). “Meditatie” din opera “Thais” de Jules Massenet a fost primita cu intense aplauze, poate si pentru faptul ca ea poate fi auzita si in diverse transcriptii pentru instrumente solistice cu acompaniament de pian. Daca Intermezzo din “Manon Lescaut” de Puccini a fost benevenita fiind mai putin cunoscuta de auditorii de rand, pentru multi “Dansul orelor” din “Gioconda” de Amilcare Ponchielli este o veche cunostinta, ce aduce mereu bucuria ascultarii fiind cel mai cantat fragment al operei din care a fost selectat. Soprana Teodora Ciucur, statornica colaboratoare a Filarmonicii aradene, cunoscuta si publicului din multe tari europene, solista de opera, stapanind si un vast repertoriu din sfera genului vocal-simfonic, profesoara la Facultatea de Muzica a Universitatii de Vest, a fost alaturi de orchestra aradeana in acest concert. In seara respectiva, Teodora Ciucur ne-a introdus in lumea atragatoare a operelor pucciniene,  fiind Musseta din actul III al operei "Boema”, care isi recucereste iubitul, dar si sensibila Mimi tot in actul al III-lea, (Adio senza rancor!). In “Gianni Schicchi” a fost Laureta, cea ce-si va castiga iubirea cu ajutorul inteligentei speculative a tatalui sau, dar si delicata Cio-Cio-San (Tu, tu piccolo iddio III). In “Turandot” a interpretat-o pe credincioasa sclava Liu (I si III), ca apoi sa incheie acest tur prin lumea bogata in trairi autentic omenesti cu “Vissi d`arte” din Tosca (II), arie atat de dorita si mult aplaudata de public. Hugo Hauptmann – Virtual Arad *** In 03.04.08 ora 19 va dirija Dorin Frandes iar solist va fi Robert Max (Anglia) - Antonin Dvorak – Concertul pentru violoncel in si bemol minor op. 104 / Darius Milhaud – Concertul nr. 1 pentru violoncel op. 136 / Paul Dukas – Ucenicul vrajitor