Final de alegeri in judetul Arad. De acum inainte, pentru trei fotolii de parlamentar totul depinde de redistribuire si de rezultatele de la nivel national. Sunt voci care sustin deja ca Ciprian Luca, Mihai Calimente si Avram Craciun isi vor gasi si ei loc in Parlament, dupa redistribuire, iar cei trei politicieni par siguri ca vor prinde locurile lasate libere de PD-L. PD-L Arad si-a trecut deja in cont cinci fotolii de deputati si doua de senatori. Revenind insa la rezulatele clare din Arad, va putem informa ca, dupa numararea tuturor voturilor din sectiile de votare din judet, BEJ a prezentat urmatoarea situatie: La CAMERA DEPUTATILOR: PD-L: 48,23% PSD+PC: 21,23% PNL: 13,12% UDMR: 8,27% (PRM: 3,48%, PNG: 2,17%, Partida Rromilor 0,6%) La SENAT: PD-L: 49,14% PSD+PC: 20,38% PNL: 15,5% UDMR: 9,04% (PRM: 3,69%, PNG: 2,22%) Potrivit informatiilor furnizate de Biroul Electoral Judetean, situatia pe colegii uninominale este urmatoarea: La CAMERA DEPUTATILOR: Colegiul nr. 1 Lucian Rivis-Tipei (deputat PD-L) - 50,7%(reprezentand 8661 voturi) Dan Ungureanu (PSD+PC) - 22,74%(3885 voturi), Tiberiu Dekany (PNL) - 11,41% (1949 voturi), Iuliu Penzes (UDMR) – 7,95% (1358 voturi), Iulian Negrila (PRM) 3,12% (531 voturi), Doru Bozga (PNG) - 1,72%(295 voturi) Colegiul nr. 2 Claudia Boghicevici (deputat PD-L) - 50,43% (reprezentand 9171 voturi) Ioan Biris (PSD+PC) – 16,24% (2954 voturi), Gheorghe Dragan (PNL) - 12,65%( 2301 voturi), Toth Csaba (UDMR) -11,31%: (2057 voturi), Valentin Paul Neamt (PRM)- 3,81% (693 voturi), Helmuth Duckadam (PNG) – 3,02% (550 voturi) Colegiul nr. 3 Adrian Nitu (deputat PD-L) - 50,31% (reprezentand 8996 voturi) Ioan Vodicean (PSD+PC)-14,34% (2333 voturi), Andrei Kiraly (UDMR) -12,10% (1984 voturi), Mircea Ifrim (PNL) 9,1% (1481 voturi), Marius Herbei (PRM) – 3,73% (608 voturi), Teodor Beniuc (PNG)- 1,75% (285 voturi) Colegiul nr. 4 Iosif Matula (PD-L) -35,8% (8.787 voturi), Lia Ardelean (PSD+PC) – 23 ,71% (5.820 voturi), Mihaita Calimente (PNL) – 23,42% (5.747 voturi), Buza Gavril (UDMR) – 9,89% (2.428 voturi), Florincuta Alexandrina (PRM) – 2,57% (631 voturi), Nicu Cojocaru (PNG) - 1,87% (459 voturi) Colegiul nr. 5 Gheorghe Feies (PD-L)- 47,45% ( 11.274 voturi), Ciprian Luca (PSD+PC) – 25,07% (5.958 voturi), Cristian Stragea (PNL) – 17,48% (4154 voturi), Cret Nicoara (PRM) – 4,07% (969 voturi), Dumitru Giurescu (PNG) – 2,06% (490 voturi), Albert Ladislau (UDMR) – 1,4% (335 voturi) Colegiul nr. 6 Marius Gondor ( deputat PD-L) - 50,01% ( reprezentand 10.541 voturi) Marius Lazar (PSD+PC) – 27,87% (5.875 voturi), Aniela Faciu (PNL) – 7,71%: (1626 voturi), Pavel Raut (PRM) – 4,81% (1.014 voturi), Tiberiu Rancu (PNG) – 3,29% (694 voturi), Gyorgy Sipos (UDMR) - 2,35% (497 voturi) Colegiul nr. 7 Iustin Cionca (deputat PD-L) – 52,5% (reprezentand 10.971 voturi) Andrei Iucinu (PSD+PC) - 15,74% (3.291 voturi), Petru Farago (UDMR) – 14,7% (3.072 voturi), Florin Grada (PNL) 6,5% (1359 voturi), Marioara Moza (PRM)- 2,36% (494 voturi), Szabolcs Szallai (PNG)- 1,49% (312 voturi) La SENAT: Colegiul nr. 1 Ovidiu Marian ( senator PD-L) – 52,35% (27. 110 voturi) Sabin Maris (PSD+PC) -16,48% (8536 voturi), Silviu Szentesi (PNL) – 14,23% (7.372 voturi), Czister Kalaman (UDMR) – 10,68% (5534 voturi), Gheorghe Garbovan (PRM) – 3,87% (2.008 voturi), Adrian Vlai (PNG) – 2,35% (1.217 voturi) Colegiul nr. 2 Aurel Ardelean (PD-L)- 41,48% (20.116 voturi), Ioan Cristina (PNL) – 23,94% (11.610 voturi), Avram Craciun (PSD+PC) – 21,77% (10.557 voturi), Tibor Haasz (UDMR) 6,99% (3.391 voturi), Floarea Brad (PRM) 3,89% (1.890 voturi), Corneliu Boar (PNG) – 1,9% (924 voturi) Colegiul nr. 3 Constantin Traian Igas ( senator PD-L) – 53,98% (22.890 voturi) Florin Remetan (PSD-PC)- 23,56% (9.993 voturi), Boloni Gyorgy (UDMR) – 9,36% (3.972 voturi), George Albu (PNL) – 7,4% (3.141 voturi), Mos Simion (PRM) – 3,22% (1.368 voturi), Petru Gherman (PNG)- 2,44% (1036 voturi). A. B. - Jurnal aradean

Ziua Nationala a Romaniei a fost sarbatorita, asa cum ne-am obisnuit, cu feluri de mancare traditionale. Aradenii s-au inghesuit insa in numar mare in Piata Avram Iancu nu doar pentru a degusta produsele oferite de comercianti, ci si pentru a fi martori ai evenimentelor organizate de catre Primaria Arad si Casa de Cultura a Municipiului Arad. Programul zilei a debutat, la fel ca in anii trecuti, cu un spectacol folcloric al carui prezentator a fost actorul Florin Covalciuc. Astfel, pe scena din Piata Avram Iancu, au urcat pe rand interpreti indragiti ai publicului aradean precum Viorel Leric, Nelu Zadic, Tiberiu Crisan, Voichita Suba, Irina Iovescu, Stefan Muntenas, Cornelia Caprari Roman, Ioana Lugojan, Malvina Nagy, Florin Novac, Valentina Novac si Maria Rasca. Invitatul special al serii a fost cantaretul banatean Tiberiu Ceia. Aradenii, prezenti in numar foarte mare la spectacol au avut ocazia sa asculte, in premiera, fanfara din localitatea Costei, Voivodina, localitate din Banatul Sarbesc populata de romani. Primarul Gheorghe Falca a fost prezent la eveniment si a tinut sa transmita, cu aceasta ocazie, un mesaj de salut, vorbind despre importanta Aradului in realizarea, acum 90 de ani, a Marii Unirii. Seara s-a incheiat triumfal, in acordurile formatiei aradene Pacifica, care a interpretat pentru cei prezenti piese indragite din repertoriul lor, dar si din repertoriul formatiei Compact. Asa cum ne-a obisnuit, Formatia Pacifica se implica in viata orasului. Desi aveau un angajament in Bucuresti, conform caruia trebuiau sa concerteze la Sala Palatului in seara zilei de 3 decembrie, membrii formatiei au tinut sa fie alaturi de aradeni in asa o zi speciala cum este cea de 1 Decembrie. „Chiar daca suntem foarte obositi, am sosit in Arad la ora 12 si ne vom intoarce la Bucuresti la noapte, suntem foarte fericiti sa fim alaturi de aradeni” a declarat Teo Boar, solistul formatiei. C. L. - Glasul Aradului

Castigatorul licitatiei pentru exproprierile de pe autostrada a fost contestat de un contracandidat. La o zi dupa anuntul facut de Ministerul Transporturilor privind numele castigatorului licitatiei pentru constructia tronsonului de autostrada Arad-Timisoara, lucrurile s-au si impotmolit in aceasta chestiune. Constructia autostrazii ar trebui finalizata, conform contractului semnat deja cu ministerul, in doar 24 de luni, insa lucrurile par sa intarzie inca din start. Cel mai important proiect de infrastructura din vestul tarii, autostrada Arad-Timisoara are, in sfarsit, constructor, dar are si probleme in justitie. Consortiul de firme spaniol-italian FCC Construction-Astaldi (cunoscut romanilor, dar nici de departe laudat) va construi autostrada aradeana, dar startul lucrarilor pare chiar si acum departe. Motivul e dat de litigii si contestatii in justitie. Prin tribunale Ioan Malita, directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale Timis, sustine ca lucrarile nu pot incepe pentru ca societatea Bostina si Asociatii a contestat licitatia de atribuire a procedurilor de expropriere pentru acest tronson de autostrada. Firma contestatara a participat la licitatie, dar a pierdut atribuirea in favoarea altor societati si a decis sa conteste castigatorul. Cazul se judeca acum in justitie. Fara exproprieri realizate, constructia autostrazii nu poate incepe, fapt recunoscut si de oficial. ''Pana nu se termina, nu putem face nimic“, spune Malita. Consortiul spaniolo-italian va trebui, ca atare, sa mai astepte pana sa se puna pe treaba. Timpul ar putea duce la scumpirea valorii lucrarilor, iar acesta, in pofida faptului ca autostrazile din Romania sunt, se pare, deja, cele mai scumpe din Europa. Contractul pentru tronsonul de autostrada ce trece prin Arad a fost semnat la o valoare de 482,9 milioane lei, fara TVA. 190.000 euro pentru exproprieri Procesul intre DRDP Timisoara si Casa de Avocatura “Bostina ?i Asociatii" din Bucure?ti se judeca pe 3 decembrie la Curtea de Apel Timisoara, dar si pe 3 martie 2009 la Curtea de Apel Bucuresti, fiind vorba de recursuri adresate ambelor instante. Un lucru e singur aici: Curtea de Apel Bucure?ti a dispus suspendarea contractelor deja incheiate de DRDP Timisoara pentru expropiere pana la judecarea cauzei, asa ca nici o lucrare nu poate fi demarata pana dupa pronuntarea unei sentinte. In ceea ce priveste desemnarea firmelor care se vor ocupa de consultanta juridica in problema exproperilor, la licitatia organizata de DRDP au iesit patru castigatori. Doi dintre acestia, Consitrans si Dragomir si Asociatii ar fi urmat sa se ocupe de expropieri pe tronsonul aflat in judetul Arad. Pentru serviciul pe care il presteaza, cele doua firme de avocatura care se ocupa de judetul Arad ar fi urmat sa primeasca aproape 190.000 de euro. Si alte cateva probleme Si ale critici au inceput deja sa apara pe acest subiect. De aceasta data cu privire la executantul lucrarii, in conditiile in care firma spaniola (din consortiul castigator) care a a prins si in trecut lucrari de infrastructura in Rominia are intarzieri in executarea lucrarilor deja asumate, iar nemultumirile sunt cu duiumul. FCC Construccion a fost amendata de catre Directia de Drumuri, in vara, firma fiind executanta lucrarilor de refacere a DN 60 Timisoara - Lugoj, atat de hulit de toti soferii. In plus, termenul de garantie oferit pentru autostrada Arad-Timisoara este de doar 24 de luni. Un singur lucru e sigur in acest caz cand vine vorba de autostrada spre Arad: din start un kilometru de autostrada ne costa 3,5 milioane de euro. A. B. - Jurnal aradean

Interviu cu Ioan Cuzman, presedinte SIF Banat-Crisana - Intr-un interviu in Jurnalul National, Ion Tiriac sintetiza criza financiara mondiala: „bogatii vor fi mai bogati, saracii vor fi mai saraci”. Cum vedeti aceasta constatare, in calitate de presedinte al unei societati de investitii financiare cu 9 milioane de actionari si un portofoliu de cateva sute de societati comerciale? - In primul rand, trebuie sa recunosc faptul ca domnul Ion Tiriac are o mare experienta in domeniul afacerilor si observatia sau aprecierea lui este corecta, datorita faptului ca cei care au reusit sa acumuleze destul de multe lucruri stiu sa foloseasca si oportunitatile crizei. Din pacate, in general criza se manifesta mai incisiv asupra celor care au venituri reduse, pentru ca se reduc locurile de munca, iar cresterile salariale sunt mai putin promitatoare. In acest context este sigur ca cei care au venituri mici vor suferi mai mult, neinsemnand ca cei care sunt bogati nu vor avea nimic de suferit, insa efectele asupra vietii lor personale vor fi mult mai mici. Eu cred ca la asta s-a referit domnul Ion Tiriac, pentru ca este cunoscut faptul ca unii dintre cei mai bogati oameni din Statele Unite, cum ar fi chiar Bill Gates si altii, au deprecieri foarte serioase la activele pe care le detin. - Analistii spun ca aceasta criza financiara va avea efecte pe termen lung: 6-7 ani. Sunteti de acord cu aceasta afirmatie si care credeti ca pot fi consecintele crizei asupra economiei nationale? - Nu cred ca aceasta criza va dura prea mult. Sigur, ca urmare a unei crize de acest nivel, sunt reasezari de pozitii, sunt reconsiderari, sunt foarte multe schimbari de logica economica, insa avand in vedere faptul ca progresul tehnic, progresul tehnologic, progresul informatic este foarte pronuntat, eu sunt absolut convins ca durata crizei va fi mai scurta. Acest lucru am putea sa-l facem in comparatie cu criza din 1929-1933. Dupa 1933 s-a produs o relansare economica, deci in aceste conditii despre care am vorbit la inceput, eu cred ca lungimea perioadei de mari dificultati, pentru ca in fapt concret criza se manifesta prin mari dificultati din cauza unor dezechilibre profunde care se intampla in domeniul economic, nu va fi foarte mare. Acum, sigur ca este o diferenta fata de criza din 1933, atunci si ei au avut alte coordonate, acum totul a pornit de la o escaladare a preturilor si de la anumite lucruri care s-au intamplat in domeniul financiar. Revin si precizez ca lucrurile se vor imbunatati mult mai repede fata de alte dati, dar de aceasta data s-ar putea ca efectele sa fie si mult mai pronuntate. Nu am trait pe vremea aceea si nu am avut chiar asa o mare preocupare sa studiez toata problematica crizei din 1929-1933. Dar sunt convins ca anul 2009 va fi un an cu multe dificultati, dar exista si mari sperante in acelasi timp. Exista niste estimari ca greutatile cele mai mari pentru Romania vor putea sa inceapa sa fie depasite dupa anul 2009. Atunci si economia Europei, de care Romania este foarte legata prin structura exporturilor, sunt convins ca se va reaseza si se va reechilibra, desi s-ar putea ca multe lucruri sa nu mai fie asa cum au fost. - Cum va resimti aradeanul angajat ca muncitor intr-una din fabricile industriale ale Aradului, efectele acestei crize? - Am inteles ca in zona industriala au aparut deja primele semne, pentru ca sunt destul de multe societati care produc componente pentru industria auto, aceasta fiind printre primele care vor avea de suferit din cauza acestei crize, prin faptul ca oamenii vor avea mai putini bani, vor avea mai putin acces la credite, pentru ca stim foarte bine ca multe automobile s-au cumparat pe baza de credit, indiferent de ce forma a fost el, ca a fost un credit direct de la banca sau ca a fost vorba despre un leasing. Mai mult decat atat, oamenii avand mai putine surse financiare la dispozitie vor fi mai putin tentati sa-si schimbe atat de repede masina sau sa fie atat de tentati sa-si cumpere una, asta si din cauza ca vor fi reconsiderari in prioritatile de consum ale unei familii. - Credeti ca economia locala va fi afectata de aceasta criza financiara intr-o asemenea masura incat sa se poata puna in discutie capacitatea municipalitatii de rambursare a creditelor contactate? - In mod indiscutabil o parte din sursele bugetului local provin si din activitatile care se desfasoara pe raza administratiei locale. Eu sper sa nu se intample acest lucru, desi s-ar putea sa existe asemenea efecte. - Actiunile SIF au scazut la valori critice. Cum credeti ca va influenta asta distribuirea dividendelor, anul viitor? - Este adevarat ca actiunile noastre au scazut in mod drastic, insa asta nu datorita activitatii pe care noi am desfasurat-o, ci datorita contextului global in care ne aflam. Asa cum am spus mai inainte, aceasta criza s-a manifestat in primul rand in domeniul financiar. SIF-urile sunt foarte legate de acest domeniu si prin faptul ca sunt societati de investitii financiare si prin faptul ca o buna parte din portofoliul nostru este reprezentat de capitalul social pe care il detinem in banci. Chiar daca bancile, pe care noi le avem in portofoliu, au performante mult mai bune decat anul trecut, totusi exista aceasta privire generala fata de ceea ce s-a intamplat cu sistemul bancar mondial. Am spus la un moment dat ca noi poate avem putin noroc, in sensul ca economia romaneasca nu este atat de complicata si eu cred ca doar cu foarte multa luciditate, cu programe guvernamentale coerente, efectele crizei s-ar putea sa fie mai mici in Romania. Uneori, chiar am fost criticat ca am sustinut interventia statului in economie, raman insa credincios acestei idei si s-a dovedit ca o economie liberala sau asa-zis liberala de piata poate sa creeze aceste dezechilibre profunde. Drept dovada este ca sefii unor state foarte importante s-au intalnit in grupul G20 , de asemenea s-au intalnit si in grupul G8, G7 si sunt consultari permanente intre conducatorii statelor si mai mult decat atat, Guvernul Statelor Unite face interventii si se preocupa foarte serios de starea economiei. Chiar si presedintele ales, Barack Obama, a spus ca va face interventii foarte serioase, in asa fel incat economia americana sa-si revina cat mai repede. Deci, a scazut foarte mult pretul actiunilor noastre, determinat de aceasta conjunctura. Este adevarat ca, din pacate, la momentul de fata avem reglementari contabile, pe care noi dorim sa le imbunatatim pana la momentul cand va trebui sa publicam raportul nostru anual, in asa fel incat aceasta distributie de dividende sa nu aiba influente foarte mari fata de ceea ce am facut pana acum. - Exista societati din portofoliul dumneavoastra la care ati renuntat ca efect al crizei financiare? - Nu. In schimb suntem in legatura foarte stransa cu societatile din domeniul industrial pentru ca ele sunt primele afectate si avem societati care lucreaza pentru export. Din analiza pe care am facut-o pana acum pentru 2009 nu se intrevad efecte foarte pronuntate care sa conduca la inrautatirea situatiei financiare a acestor intreprinderi. S-ar putea ca pe un anumit termen mediu sa existe anumite influente, insa, avand in vedere ca ne-am straduit ca sa aibe un portofoliu de comenzi distribuit pe mai multi clienti, ca lucrul acesta sa nu aiba efecte foarte importante. - Care credeti ca va fi profilul investitiilor SIF anul viitor? Spre ce industrii, ramuri economice va veti orienta si pe care le veti evita? - Nu exista in momentul de fata un asemenea plan, insa ceea ce vreau sa spun foarte clar este ca noi intotdeauna ne orientam dupa oportunitatile pe care le identificam, atat intr-un termen scurt, cat si pe baza analizelor fundamentale pe care le facem. Este extrem de importanta pentru noi configuratia viitorului guvern si daca viitorul guvern va fi capabil sa stabileasca programe guvernamentale logice si coerente privind dezvoltarea Romaniei. Am spus la un moment dat ca aceasta criza poate sa reprezinte si niste oportunitati pentru noi, ca se pot schimba anumite reguli si ceea ce cred foarte mult este faptul ca noul guvern ar trebui sa identifice potentialele de crestere ale economiei romanesti si as putea sa spun ca in mod sigur Romania are potential economic din multe considerente. In primul rand are o traditie industriala care s-a consolidat. In al doilea rand ar trebui reluata foarte serios de catre guvern tema calificarii fortei de munca, dar trebuie sa initieze programe nationale de reconversie a fortei de munca. De asemenea, sa nu uitam ca Romania se afla pe o pozitie geografica destul de favorabila unor dezvoltari, si aici ma gandesc in special la potentialul agricol al Romaniei, la potentialul de prelucrare a produselor agicole, ma gandesc la o serie de ramuri industriale, care ar putea sa favorizeze, si afirm cu toata responsabilitatea ca pana in momentul de fata adevaratul potential turistic al Romaniei nu a fost identificat. Nu este de neglijat nici potentialul de valorificare a inteligentei umane si asta vreau sa o explic putin: sa nu se creada ca suntem mult mai destepti ca altii, dar s-a dovedit ca acolo unde exista o atitudine foarte serioasa fata de aceasta problema, s-au putut face lucruri deosebit de spectaculoase si cu efecte foarte favorabile asupra economiei Romaniei, in contextul in care lucrurile devin din ce in ce mai globale si sa zicem tehnicile de informare sunt accesibile acum pe tot globul si ne este mai usor sa ne integram in aceasta idee economica. Chiar si Microsoft a cumparat anumite programe din Romania, dezvoltate de oameni din Romania, iar acest lucru poate sa ofere foarte multe oportunitati. Ca o concluzie, criza provoaca riscuri, dar riscul in acelasi timp ofera si oportunitati. Si atunci, daca reusim sa le identificam, eu cred ca efectele vor fi mai putin neplacute. Observator

„Politica si demers national in comitatul Arad (1895-1916)”, acesta este titlul cartii lansate ieri in foaierul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad de catre istoricul Lucian Petras. Prezent la eveniment, Doru Sinaci, doctorand in istorie, a subliniat importanta volumului in prezentarea situatiei politice din regiunea Aradului in perioada dinaintea Marii Uniri. „Este cea mai bine documentata carte scrisa vreodata pe aceasta tema”, a declarat Doru Sinaci. La eveniment au mai fost prezenti, pe langa un public foarte numeros, Ovidiu Balint, directorul Casei de Cultura a Municipiului Arad si Eugen Criste, directorul Directiei Judetene a Arhivelor Nationale. „Politica si demers national in comitatul Arad (1895 – 1916)” a aparut la Editura Brumar din Timisoara si a fost finantata de Casa de Cultura a Municipiului Arad. La aparitia acestui volum un important aport a fost adus de catre Directia Judeteana Arad a Arhivelor Nationale. Lucian Petras este lector universitar doctor in istorie, iar volumul de fata reprezinta debutul editorial al autorului. Cartea este structurata in cinci volume in care este descrisa situatia politica a aceastei regiuni incepand cu 1905 si pana la alegerile din 1910, alegeri ce reprezinta, pentru aceasta zona, „apusul parlamentarismului ungar”. Este descrisa in volumul de fata activitatea intensa desfasurata de catre Stefan Cicio-Pop in legislatura parlamentara 1910-914, evenimente care preced de fapt realizarea visului tuturor romanilor - o Romanie mare si unita. Iata si motivul pentru care sustinatorii acestui volum au dorit lansarea lui cu ocazia atat de speciala a aniversarii a 90 de ani de la realizarea Marii Uniri. C. L. - Glasul Aradului