|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Marti,
4 noiembrie 2008 |
|
|
Din
cauza primelor, Sindicatul democratic din invatamant
creste spectaculos in detrimentul celui liber.
Gata. Prefectul Aradului a identificat care este cu
adevarat problema in invatamantul aradean. Iar chestiunea
in discutie nu e, cum ar crede lumea, majorarea salariala
de 50%, pentru profesori, pe care Guvernul nu si-o
permite, ci, potrivit oficialului, inegalitatile si
tratamentele diferite aplicat profesorilor care au
acelasi grad, predau aceeasi materie si au acelasi
numar de ore.
Descoperirea a fost facuta de prefect in cadrul comisiei
de dialog social convocata la finele saptamanii trecute,
pentru a dezbate tema grevelor generale organizate
in aceasta luna, tocmai in campanie electorala!
Gavril Popescu a vrut sa convinga liderii de sindicate
ca grevele nu se impun acum, in campanie, dar s-a
vazut nevoit sa plece urechea le ce aveau de spus
acestia. Si a aflat ca, in Arad, Sindicatul Democratic
din Invatamant are trecere pentru ca a castigat mai
de mult in instanta, pentru profesorii membri de sindicat,
drepturi si prime neachitate.
Celalalt sindicat, cel liber, s-a miscat mai greu,
a dat in judecata doar acum statul pentru drepturile
nerecunoscute profesorilor si a pierdut in prima faza.
Recursul se judeca acum la Curtea de Apel. Drepturile
castigate de cadrele didactice afiliate la Sindicatul
Democratic au ajuns si la urechile colegilor din celalalt
sindicat.
Ca de exemplu
Prefectul a dat ca exemplu, pentru a indica neajunsurile
din invatamantul aradean, pe care le considera ca
stau la baza adevaratelor nemultumiri ale cadrelor
didactice, faptul ca intr-o scoala, doi profesori
de matematica, care au acelasi grad si predau acelasi
numar de ore, castiga diferit: unul peste 20 de milioane,
celalalt nici 15!
Multi dintre membrii Sindicatului Liber au migrat
acum, spune prefectul, la cel democratic si salariile
le-au crescut dintr-o data. „Stiti ce doresc
cu adevarat profesorii din Arad: sa se aprobe legea
salarizarii unice in sistemul bugetar”,
a pus concluzia Popescu.
Vine greva
Prefectul nu s-a ferit sa recunoasca ca i-a
chemat pe profesori pentru a-i convinge sa renunte
la proteste, dar ca acestia vor intra in greva generala
la Arad pe 17 noiembrie. Sindicalistii l-au asigura
pe prefect ca ii vor consulta, totusi, pe profesori
cu privire la proteste.
A.B.
- Jurnal aradean
|
|
- Guvernul
a trimis Aradului 28 de miliarde de lei pentru proiectele
de apa din judet
|
|
Majoritatea
primariilor sprijinite de Guvern la aceasta alocare
bugetara sunt ale PD-L, si tot aceste primarii primesc
si grosul sumelor
A fost publicata in ultimul numar din Monitorul Oficial
hotararea privind repartizarea pe proiecte a sumelor
defalcate din taxa pe valoare adaugata pentru finantarea
Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor
baze sportive din mediul rural. Un numar de 15 localitati
din judetul Arad primesc sume de bani (unele substantiale,
de peste 5 miliarde ROL) pentru continuarea proiectelor
de alimentare cu apa in sistem centralizat si extinderea
retelelor de apa. Interesant de remarcat este ca majoritatea
primariilor sprijinite de Guvern sunt ale PD-L, si
tot aceste primarii primesc si grosul sumelor.
Localitatile care primesc bani sunt Almas (6,5 miliarde
ROL pentru retele de apa in Almas, Cil si Radesti),
Conop (100 de milioane pentru puntea pietonala peste
Mures), Gurahont (100 de milioane pentru extinderea
canalizarii), Halmagel (440 de milioane pentru alimentare
cu apa in sistem centralizat la Halmagel, Tarnavita,
Tohesti), Lipova (7 miliarde pentru extinderea retelei
de apa la Radna), Macea (890 de milioane pentru extinderea
retea apa potabila), Moneasa (160 de milioane pentru
pod legatura DJ 792 B), Paulis (1,6 miliarde pentru
alimentare cu apa in Sambateni), Savarsin (5,4 miliarde
pentru canalizare ape uzate menajere cu epurare mecano-biologica),
Seleus (100 de milioane de lei pentru dezvoltare alimentare
cu apa in Seleus, Moroda si Iermata), Sagu (100 de
milioane pentru sistem de canalizare si statie de
epurare pentru Sagu si Cruceni), Siria (1,9 miliarde
pentru alimentare cu apa la Galsa si Masca), Tarnova
(3,2 miliarde pentru alimentare cu apa), Vinga (100
de milioane de lei vechi pentru canalizare si statie
de epurare), Zerind (100 de milioane pentru dezvoltarea
alimentarii cu apa si infiintarea retelei de canalizare
in Zerind si Iermata Neagra). Va reamintim ca in urma
cu o saptamana primaria municipiului Arad si Consiliul
Judetean au organizat un protest public, solicitand
chiar greva fiscala a institutiilor publice aradene
si a agentilor economici, in semn de protest pentru
sumele mici de bani alocate Aradului la rectificarea
bugetara. Nici de aceasta data Aradul nu este in capul
listei privind fondurile primite, dar nu este nici
pe ultimele pozitii. Banii primiti acum vor permite
primariilor in cauza sa isi continue proiectele demarate.
Andrei
Ando - Observator
|
|
- Teatru
Clasic „Ioan Slavici” Arad -
Ziua portilor deschise
|
|
Seria
de evenimente dedicate implinirii a 60 de ani de la
infiintarea Teatrului Clasic „Ioan Slavici”
Arad continua cu „Ziua portilor deschise”.
„Ziua portilor deschise” la Teatrul
Clasic „Ioan Slavici” Arad are
loc chiar astazi, 4 noiembrie, in aceeasi zi in care
acum 60 de ani avea loc premiera primului spectacol
al institutiei aradene – „O zi de
odihna” dupa Valentin Kataev in regia lui
Lascar Sebastian.
Portile teatrului vor fi deschise intre orele 10 si
18 pentru toti cei care doresc sa patrunda in acest
loc in care textul este transformat in viata. Copii
sau oameni maturi, cu totii vor fi intampinati de
cativa dintre cei mai importanti oameni ai teatrului
aradean si vor fi condusi prin teatru, intr-un periplu
inedit, care nu va omite nici cabinele actorilor,
nici cabinele tehnice si nici alte locuri care, la
un spectacol, nu sunt vazute de public, dar care au
un rol esential in desfasurarea lui. Principalul rol
in aceasta actiune a Teatrului Clasic „Ioan
Slavici” Arad il va avea Ovidiu Cornea,
secretar literar, fost director al institutiei si
unul dintre cei mai vechi angajati ai teatrului aradean.
C.L. - Glasul Aradului
|
|
- Piata
de masini din Arad – zeci de mii de oameni se
imbulzesc la masini vechi ca la moastele sfinte!
|
|
Potrivit
estimarilor, la fiecare sfarsit de saptamana peste
trei mii de masini la mana a doua sunt scoase la vanzare
in cea mai mare piata auto din tara - piata de la
Arad. „Piata” este de fapt un
fel de a spune, pentru ca sunt deja doua, concurente,
de o parte si de alta a DN 7, pe soseaua de la intrarea
in municipiul Arad. Cuvantul care caracterizeaza cel
mai bine ziua de piata este „dezastru”:
zeci de mii de aradeni zabovesc in zona timp de cateva
ore, iar circulatia pe drumul national, pe sensul
de mers spre vama Nadlac, este blocata de masinile
parcate nelegal pe cate o banda, pe o parte si alta
a soselei, dar si de oamenii care se plimba printre
autoturisme si pe drum, riscand in orice moment sa
fie accidentati. Politia este depasita – duminica,
la intrarea in piata, un agent dirija traficul, dar
fara niciun spor. Oamenii traverseaza unde pot, pentru
ca nu exista trecere de pietoni. Unii tasnesc in fata
masinilor, altii se strecoara printre masinile care
ruleaza pe sosea si cele parcate.
Piata traditionala este jalnica – o intoarcere
in timp, la nivelul inceputului anilor 1990, in privinta
conditiilor in care sunt expuse si vandute autoturismele.
Nu exista in tot locul o toaleta – una singura!
-, vara te ineci in praf, primavara si toamna inoti
in noroi. Piata este invelita de fum gros de gratar
si miroase a mici si carnati preparati in rulote care
au alura mai degraba de langoserie prapadita, decat
de fast-food decent. Mihai Tarcus, directorul Sanepid
Arad, ne spune ca s-au facut mai multe controale in
piata auto, impreuna cu Directia Sanitar-Veterinara.
A fost sanctionata lipsa grupurilor sanitare si modul
in care se realizeaza comertul cu produse alimentare.
Desi s-au fixat termene pentru remedierea situatiei,
ea nu s-a remediat...
Oamenii insa nu par afectati de conditiile proaste;
se imbulzesc la piata ca la moaste. Biletul de intrare
este de un leu – atat costa invalmaseala din
jurul galeriei de masini vechi si foarte vechi, expuse
intr-un haos general, care pe unde apuca. De cand
s-au modificat prevederile privind taxa de poluare,
piata s-a dublat: de doua ori mai multa debandada,
de doua ori mai multa aglomeratie. Mai nou, vin vanzatori
si cumparatori si din Ungaria. Interesant este ca
masinile de lux au cam disparut; abia daca vezi cate
un Audi de 20 000 de euro, sau un BMW. 90% dintre
autoturismele expuse sunt fabricate intre 1990-1994;
unele sunt reparate chiar in piata, sa nu cedeze chiar
la prima cheie a posibilului cumparator. Preturile
pornesc de la 1400 de euro si, avand in vedere oferta
bogata, sunt foarte accesibile. Voicu Sandru, directorul
RAR Arad avertizeaza insa ca foarte multe autoturisme
sunt cu probleme. „In general, masinile
aduse de afara au mici probleme, dar problemele reale
pot aparea dupa 6 luni, un an. Afara drumurile sunt
cum sunt, conditiile de circulatie sunt cum sunt.
La noi totul este altfel. Tot sistemul de directie
si suspensie este mult mai solicitat in Romania, iar
asta se simte dupa cateva luni de functionare. In
luna iulie, masinile second-hand au marit activitatea
reprezentantei Arad de trei ori fata de o luna normala,
in august a fost de doua ori mai mare, in septembrie
si octombrie a fost de 1,5 ori mai mare. Noi fiind
un judet de frontiera, oamenii vin sa isi inmatriculeze
provizoriu masinile aduse de afara”, ne
spune directorul.
Potrivit unei estimari neoficiale, 30% din autoturismele
aduse din occident cad la verificarea tehnica si nu
sunt inmatriculate. Moda falsificarii kilometrajului
are inca prozeliti; distanta reala parcursa de o masina
nu poate fi stabilita decat in reprezentantele auto
oficiale, pe baza unui soft special. Or, in piata,
bati palma si platesti, iar actele de vanzare-cumparare
se fac tot in masini second-hand, dactilografiate
pe o masina de scris tinuta pe picioare de cate o
agenta de la firma de intermediere. Asa se intampla
ca multi clienti constata abia peste cateva saptamani
ca nu au facut o afacere buna. „Va dati
seama, au fost cazuri cand unele masini de zece ani
veneau cu kilometraj de 80 000, altele de trei ani
aveau acelasi kilometraj. Si nu erau cazuri izolate,
ci un fenomen de masa, de parca strainii si-ar fi
cumparat masini ca sa le tina in garaje... RAR nu
poate face verificarea kilometrajului, chiar daca
oamenii veneau cu masinile la noi sa le controlam”,
spune directorul RAR.
Purtatorul de cuvant al Politiei din Arad, Camelia
Tuduce, atrage atentia si asupra unui alt fenomen
din piata auto: contrabanda cu produse alimentare
si nealimentare. Din portbagajele a zeci de masini
se vand treninguri de firma (sau cu firma falsificata),
detergenti, laptopuri, computere, aparatura electronica
- majoritatea fara niciun fel de acte de provenienta.
Desi politia spune ca urmareste fenomenul, nu reuseste
sa il si stapaneasca. Saptamanal afaceristii isi etaleaza
fara nicio retinere marfa, iar cu prilejul controalelor
nici macar nu apar in piata sau pur si simplu abandoneaza
o parte din marfa. De altfel, asa s-a intamplat si
cu cateva zeci de autoturisme, la un control mai vechi
al politiei – au fost lasate in piata, cu placutele
de inmatriculare demontate, si nici nu au mai fost
vreodata revendicate de... proprietari. Si acum, un
numar mare de masini este in piata fara numere de
inmatriculare. „Politia efectueaza aproape
in fiecare duminica controale in piata de masini.
In primul rand se verifica masinile sa nu fie furate,
nefiind depistate in ultima perioada astfel de cazuri,
furturile din buzunare si comertul ilicit de diferite
produse cum ar detergentii si alte produse scoase
la vanzare fara documente”, ne declara
Camelia Tuduce.
Peste drum, piata cealalta, construita anul trecut,
a fost pavata; aici nu se plateste bilet de intrare,
ci o taxa mai mare de depozitare a autoturismelor.
Piata are toalete ecologice si este iluminata pe timp
de noapte. Este, intr-adevar, dupa standarde. Aici
si masinile expuse sunt mai scumpe; sunt mai multe
masini de lux, ale unor oameni care isi permit sa
plateasca pe termen lung cate 20 de lei pe zi pentru
depozitarea autoturismului.
La nivel neoficial, intre cele doua piete este o mare
concurenta. Apartin unor grupari concurente, conduse
de personaje cu notorietate in Arad, cu care chiar
si autoritatile evita o confruntare directa.
Prefectul
judetului Arad, Gavril Popescu, recunoaste ca sunt
multe aspecte care ar trebui verificate si tinute
sub control de autoritati, insa acestea inchid ochii.
„Piata auto din Arad polarizeaza extrem
de multa lume. Este incredibil ce aglomeratie poate
fi aici si la ce riscuri se expun, de buna voie, oamenii.
Cred ca ar fi nevoie de un control mai serios al tuturor
autoritatilor, de o implicare care sa scuteasca vizitatorii
si cumparatorii din piata de eventuale falsuri, furturi,
ilegalitati. Ar trebui aplicate prevederile din Codul
Rutier, pentru prevenirea unor accidente si, in general,
toate conditiile revizuite, pentru ca piata asta,
un punct de atractie in Arad, sa fie intr-adevar reprezentativa
si nu o antireclama pentru noi” - a declarat
Gavril Popescu.
Andrei Ando - Observator
|
|
- Aradul
muzical - Gala de opereta vieneza
|
|
La
doar patru zile de la manifestarea prima a Festivalului
de muzica vieneza, spre sfarsitul frumosului octombrie
pe care l-am avut anul acesta, sala mare a Filarmonicii
a gazduit un concert de muzica din operete vieneze,
zis si de data aceasta "Nu numai Lehar",
cand de fapt a dominat clar muzica lui Johann Strauss,
7 la 4 plus 1.
Christian Schulz, care incepe sa fie un obisnuit al
casei, caci publicul aradean i-a perceput prezenta
in mai multe randuri, a fost dirijorul serii, asumandu-si
si rolul de inspirat prezentator.
Interesant ni s-a parut ca dupa o tatonare lingvistica,
a trebuit sa vorbeasca englezeste, intr-un oras in
care la inceputul veacului al XIX-lea 60% din initiatorii
Conservatorului local (membri ai unui "Gesselschaft
der Musikfreunde" alla Viena, tradus, Societatea
Prietenilor Muzicii) erau germani, numerosi fiind
acestia si in 1890, la fondarea Filarmonicii (in buna
parte maghiarizati la vremea respectiva, cel putin
nominal), pentru ca la ora actuala germana sa le fie
oarecum straina aradenilor (indiferent de etnie),
anglofonizati de noul curent numit, nici mai mult
nici mai putin decat "trend".
Christian Schulz a desenat cu plasticitate fluxul
sonor al Uverturii operetei "Liliacul"
de Johann Strauss, devenita de-alungul anilor un fel
de slagar al melomanilor aradeni, dand acestuia o
noua viata, de parca auditorii atunci l-ar fi descoperit,
dovada unui dar aparte pe care il poseda dirijorul.
In numerele straussiene, valsurile "Wein,
Weib und Gesang" op.333 (Vin, femei si cantec)
si "An der schoenen blauen Donau"
(Dunarea albastra), cu care s-a incheiat programul,
interpretii au incantat si de asta data pe aradenii
prezenti, pentru ca polcile: "Auf der Jagd"
op. 373 (Vanatoarea), intr-un tempo dracesc, "Leichtes
Blut" op. 319 si mai ales "Im Kramfenwald"
op.336, sa creeze un antren deosebit, un fel de fratietate
sufleteasca, fie si de moment, care insa lasa mereu
urme pozitive.
In prezentarile sale, dirijorul nu a scapat ocazia
de a aminti de mai multe ori prezenta lui Johann Strauss
in Aradul cultural al veacului al XIX-lea.
Nu stim daca azi o personalitate de asemenea talie
ar mai veni intr-un oras in care numarul de iubitori
ai marei muzici s-a redus la o treime fata de cel
de acum o jumatate de secol, ca sa nu mai subliniem
ca procentajul celor de acum este infinit mai mic
decat la data infiintarii Filarmonicii (1890), daca
luam in considerare numarul populatiei orasenesti
de atunci si cel de acum.
De aici concluzia: calitatea oraseanului de azi, este
inferioara celei a aradeanului de acum un veac si
mai bine.
Cam trist, dar din pacate, adevarat!
In Arad, ca si in alte orase atinse de mazga comunista,
este dominanta o populatie fosta rurala, neorasenizata
decat in privinta "tzoalelor" si
a pretentiilor tehnicise, neculturalizata real, dar
care si-a pierdut calitatile esentiale taranesti:
bunul simt, respectul fata de ierarhia sociala, administrativa,
culturala (a se vedea vehementele antibasisme si antioricine
si orice), atenuandu-i-se simtul estetic, ceea ce
a dus la alterarea tezauruui folcloric s.a.
Ca sa nu mai insistam asupra limbajului strident si
indecent folosit de oameni de toate varstele, cu stare
sau fara, in toate imprejurarile, sau asupra cresterii
numarului celor ce vor mereu gratuitatile "Statului",
a inmultirii cersetorilor propriu zisi, ai oamenilor
strazii, a cautatorilor in gunoaie, a hotilor de tot
felul s.a.m.d.
Reprezentantii de frunte sau de... ceafa a acestei
paturi heteroclite (care pe parcursul anilor a devenit
"duna" umflata), scoliti superficial,
uneori la fara pic de frecventa, ocupa fotolii inalte
in ierarhia orasului, incurcand treburile edilitare,
culturale, de invatamant s.a. prin simpla lor prezenta
acolo sus.
A fi orasean insemna cu totul altceva decat in deobste
se crede. Este vorba de o profunzime ce se exteriorizeaza
prin comportament si limbaj civilizat, ordine in munca,
in odihna activa, in relatiile cu cei din jur, etc.
Piesele orchestrale semnate Franz Lehar: Zwanzinette
din opereta "Eva", Valsul op.79
"Goldund Silber", suita "Ballsirenen"
din opereta "Vaduva vesela" au
trezit dulci amintiri celor mai in varsta si admiratia
celor mai proaspeti audiori pentru un limbaj muzical
simplu, cald, ce merge direct la inima, redat cu naturalete
de orchestra lui Christian Schulz.
Vedeta serii a fost soprana lirica Jeanette Roeck,
cu succese remarcabile in Germania, Italia, Austria,
cu un repertoriu stabilizat pana in prezent in opere
de Mozart, Smetana, Puccni si de opereta si lied.
Vocea ei calda si expresiva a redat nostalgia vechiului
"Wien, du Stadt meiner Traume"
(Viena, oras al visurilor mele) de Rudolf Sieczyanski,
delicatetea sufleteasca, din cantabila "Vilja
Lied", devenita slagar mondial, ardenta
iubirii exprimata in "Lippen schweigen",
ambele din opereta "Vaduva vesela de Lehar",
caracterul glumet si veselia din "Schwipslied"
extras din "O noape la Venetia"
a lui Johann Strauss, o interpretare de zile mari
pe care publicul a aplaudat-o cu generozitate.
Intalniri emotionante
Ultima
manifestare legata de implinirea a 50 de ani de existenta
a Liceului de Arta "Sabin Dragoi"
s-a desfasurat in sala mare a Palatului Cultural in
31 octombrie.
Cu aceasta ocazie a fost lansat un volum comemorativ,
unde fostii profesori si elevi isi gasesc numele sau
chipul, dupa un scurt istoric al scolii si consemnarea
principalelor realizari ale institutiei.
Este ciudat ca pana nu demult Doru Serban a fost deseori
amintit cu diverse ocazii, ca acum, in cartea amintita
sa nu apara intre directori,desi in scurtul istoric,
este amintit fugitiv faptul ca el a infiinat clasele
de liceu ale scolii. Daca regula e ca fiecare sa-si
conceapa textul de prezentare, se putea face totusi
o exceptie, pentru ca el, acolo unde se afla acum,
nu mai scrie cu litere pamantene, dar ii vede si ii
judeca pe ce ce l-au lasat un pic de o parte.
Ne permitem sa sugeram ca de pe acum catedra de istoria
muzicii a liceului, avand alaturi toate celelalte,
sa initieze o istorie mai consistenta a scolii, care
sa fie gata la aniversarea a 60 de ani.
Transmiterea unor mesaje ale celor aflati pe alte
meleaguri, dar mai ales prezenta celor care au putut
veni de peste hotare la aceasta intalnire au emotionat
pe cei care au umplut sala mare a Filarmonicii.
Profesorul Iosif Jung, venit din Germania, a reeditat
un moment important din istoria vie scolii, dirijand
doua lucrari cu care orchestra scolii a primit un
premiu natioal in 1973, "Sinfonia in Sol
major" de Antonio Vivaldi si Uvertura operei
"Oberon" de Carl Maria von Weber.
Majoritatea componentilor orchestrei "Remember
1973" de la actuala manifestare sunt fostii
elevi premiati cu trei decenii in urma. Desigur, actualul
act muzical a fost emotionant pentru dirijor si fostii
lui elevi, care azi sunt filarmonisti cu vechime si
unii cu realizari meritorii.
Orchestra si corul scolii (intarit cu filarmonisti)
dirijate de prof. Dan Boar au interpretat "Fantezia
pentru pian, cor si orchestra" de Ludwig
van Beethoven, avandu-l ca solist pe prof. Ladislau
Miklos.
Drept incheiere, formatiile amintite, cu solisti vocali,
au oferit "Brindisi" din opera
"Traviata" de Giuseppe Verdi. Cei
doi tenori, membri ai corului Filarmonicii, au realizat
o corida vocala, o intrecere, care pe care, sau care
mai de care (dupa ce in corul anterior tinusera cu
orice pret sa se evidentieze), spre deosebire de grupul
feminin de soliste, mai sensibil la frumusetile muzicii,
care au reusit sa fie modele de interpretare pentru
elevii cu care colaborau, printr-o talmacire mai nuantata,
mai expresiva, mai muzicala. Asadar, manifestarea
a fost totusi o reusita, rasplatita cu vii aplauze
de publicul prezent.
Cei doi dirijori ai liceului, Dan Boar si Crina Brad
au fost felicitati de fostul lor mentor Iosif Jung,
fericit ca are continuatori de nadejde.
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|