Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Marti, 4 noiembrie 2008
Stirile TVA aici
  • Razboi in invatamant

Prefectul Gavril Popescu sustine ca a identificat problema din invatamantul aradeanDin cauza primelor, Sindicatul democratic din invatamant creste spectaculos in detrimentul celui liber.
Gata. Prefectul Aradului a identificat care este cu adevarat problema in invatamantul aradean. Iar chestiunea in discutie nu e, cum ar crede lumea, majorarea salariala de 50%, pentru profesori, pe care Guvernul nu si-o permite, ci, potrivit oficialului, inegalitatile si tratamentele diferite aplicat profesorilor care au acelasi grad, predau aceeasi materie si au acelasi numar de ore.
Descoperirea a fost facuta de prefect in cadrul comisiei de dialog social convocata la finele saptamanii trecute, pentru a dezbate tema grevelor generale organizate in aceasta luna, tocmai in campanie electorala!
Gavril Popescu a vrut sa convinga liderii de sindicate ca grevele nu se impun acum, in campanie, dar s-a vazut nevoit sa plece urechea le ce aveau de spus acestia. Si a aflat ca, in Arad, Sindicatul Democratic din Invatamant are trecere pentru ca a castigat mai de mult in instanta, pentru profesorii membri de sindicat, drepturi si prime neachitate.
Celalalt sindicat, cel liber, s-a miscat mai greu, a dat in judecata doar acum statul pentru drepturile nerecunoscute profesorilor si a pierdut in prima faza. Recursul se judeca acum la Curtea de Apel. Drepturile castigate de cadrele didactice afiliate la Sindicatul Democratic au ajuns si la urechile colegilor din celalalt sindicat.
Ca de exemplu
Prefectul a dat ca exemplu, pentru a indica neajunsurile din invatamantul aradean, pe care le considera ca stau la baza adevaratelor nemultumiri ale cadrelor didactice, faptul ca intr-o scoala, doi profesori de matematica, care au acelasi grad si predau acelasi numar de ore, castiga diferit: unul peste 20 de milioane, celalalt nici 15!
Multi dintre membrii Sindicatului Liber au migrat acum, spune prefectul, la cel democratic si salariile le-au crescut dintr-o data. „Stiti ce doresc cu adevarat profesorii din Arad: sa se aprobe legea salarizarii unice in sistemul bugetar”, a pus concluzia Popescu.
Vine greva
Prefectul nu s-a ferit sa recunoasca ca i-a chemat pe profesori pentru a-i convinge sa renunte la proteste, dar ca acestia vor intra in greva generala la Arad pe 17 noiembrie. Sindicalistii l-au asigura pe prefect ca ii vor consulta, totusi, pe profesori cu privire la proteste.

A.B. - Jurnal aradean

  • Guvernul a trimis Aradului 28 de miliarde de lei pentru proiectele de apa din judet

Guvernul a trimis Aradului bani pentru proiectele retelelor de apa din judetMajoritatea primariilor sprijinite de Guvern la aceasta alocare bugetara sunt ale PD-L, si tot aceste primarii primesc si grosul sumelor
A fost publicata in ultimul numar din Monitorul Oficial hotararea privind repartizarea pe proiecte a sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din mediul rural. Un numar de 15 localitati din judetul Arad primesc sume de bani (unele substantiale, de peste 5 miliarde ROL) pentru continuarea proiectelor de alimentare cu apa in sistem centralizat si extinderea retelelor de apa. Interesant de remarcat este ca majoritatea primariilor sprijinite de Guvern sunt ale PD-L, si tot aceste primarii primesc si grosul sumelor.
Localitatile care primesc bani sunt Almas (6,5 miliarde ROL pentru retele de apa in Almas, Cil si Radesti), Conop (100 de milioane pentru puntea pietonala peste Mures), Gurahont (100 de milioane pentru extinderea canalizarii), Halmagel (440 de milioane pentru alimentare cu apa in sistem centralizat la Halmagel, Tarnavita, Tohesti), Lipova (7 miliarde pentru extinderea retelei de apa la Radna), Macea (890 de milioane pentru extinderea retea apa potabila), Moneasa (160 de milioane pentru pod legatura DJ 792 B), Paulis (1,6 miliarde pentru alimentare cu apa in Sambateni), Savarsin (5,4 miliarde pentru canalizare ape uzate menajere cu epurare mecano-biologica), Seleus (100 de milioane de lei pentru dezvoltare alimentare cu apa in Seleus, Moroda si Iermata), Sagu (100 de milioane pentru sistem de canalizare si statie de epurare pentru Sagu si Cruceni), Siria (1,9 miliarde pentru alimentare cu apa la Galsa si Masca), Tarnova (3,2 miliarde pentru alimentare cu apa), Vinga (100 de milioane de lei vechi pentru canalizare si statie de epurare), Zerind (100 de milioane pentru dezvoltarea alimentarii cu apa si infiintarea retelei de canalizare in Zerind si Iermata Neagra). Va reamintim ca in urma cu o saptamana primaria municipiului Arad si Consiliul Judetean au organizat un protest public, solicitand chiar greva fiscala a institutiilor publice aradene si a agentilor economici, in semn de protest pentru sumele mici de bani alocate Aradului la rectificarea bugetara. Nici de aceasta data Aradul nu este in capul listei privind fondurile primite, dar nu este nici pe ultimele pozitii. Banii primiti acum vor permite primariilor in cauza sa isi continue proiectele demarate.

Andrei Ando - Observator

  • Teatru Clasic „Ioan Slavici” Arad - Ziua portilor deschise

Astazi este "Ziua portilor deschise" la Teatrul Clasic "Ioan Slavici" din AradSeria de evenimente dedicate implinirii a 60 de ani de la infiintarea Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad continua cu „Ziua portilor deschise”.
„Ziua portilor deschise” la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad are loc chiar astazi, 4 noiembrie, in aceeasi zi in care acum 60 de ani avea loc premiera primului spectacol al institutiei aradene – „O zi de odihna” dupa Valentin Kataev in regia lui Lascar Sebastian.
Portile teatrului vor fi deschise intre orele 10 si 18 pentru toti cei care doresc sa patrunda in acest loc in care textul este transformat in viata. Copii sau oameni maturi, cu totii vor fi intampinati de cativa dintre cei mai importanti oameni ai teatrului aradean si vor fi condusi prin teatru, intr-un periplu inedit, care nu va omite nici cabinele actorilor, nici cabinele tehnice si nici alte locuri care, la un spectacol, nu sunt vazute de public, dar care au un rol esential in desfasurarea lui. Principalul rol in aceasta actiune a Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad il va avea Ovidiu Cornea, secretar literar, fost director al institutiei si unul dintre cei mai vechi angajati ai teatrului aradean.

C.L. - Glasul Aradului

  • Piata de masini din Arad – zeci de mii de oameni se imbulzesc la masini vechi ca la moastele sfinte!

La sfarsit de saptamana mii de aradeni se aduna la piata de masiniPotrivit estimarilor, la fiecare sfarsit de saptamana peste trei mii de masini la mana a doua sunt scoase la vanzare in cea mai mare piata auto din tara - piata de la Arad. „Piata” este de fapt un fel de a spune, pentru ca sunt deja doua, concurente, de o parte si de alta a DN 7, pe soseaua de la intrarea in municipiul Arad. Cuvantul care caracterizeaza cel mai bine ziua de piata este „dezastru”: zeci de mii de aradeni zabovesc in zona timp de cateva ore, iar circulatia pe drumul national, pe sensul de mers spre vama Nadlac, este blocata de masinile parcate nelegal pe cate o banda, pe o parte si alta a soselei, dar si de oamenii care se plimba printre autoturisme si pe drum, riscand in orice moment sa fie accidentati. Politia este depasita – duminica, la intrarea in piata, un agent dirija traficul, dar fara niciun spor. Oamenii traverseaza unde pot, pentru ca nu exista trecere de pietoni. Unii tasnesc in fata masinilor, altii se strecoara printre masinile care ruleaza pe sosea si cele parcate.
Piata traditionala este jalnica – o intoarcere in timp, la nivelul inceputului anilor 1990, in privinta conditiilor in care sunt expuse si vandute autoturismele. Nu exista in tot locul o toaleta – una singura! -, vara te ineci in praf, primavara si toamna inoti in noroi. Piata este invelita de fum gros de gratar si miroase a mici si carnati preparati in rulote care au alura mai degraba de langoserie prapadita, decat de fast-food decent. Mihai Tarcus, directorul Sanepid Arad, ne spune ca s-au facut mai multe controale in piata auto, impreuna cu Directia Sanitar-Veterinara. A fost sanctionata lipsa grupurilor sanitare si modul in care se realizeaza comertul cu produse alimentare. Desi s-au fixat termene pentru remedierea situatiei, ea nu s-a remediat...
Oamenii insa nu par afectati de conditiile proaste; se imbulzesc la piata ca la moaste. Biletul de intrare este de un leu – atat costa invalmaseala din jurul galeriei de masini vechi si foarte vechi, expuse intr-un haos general, care pe unde apuca. De cand s-au modificat prevederile privind taxa de poluare, piata s-a dublat: de doua ori mai multa debandada, de doua ori mai multa aglomeratie. Mai nou, vin vanzatori si cumparatori si din Ungaria. Interesant este ca masinile de lux au cam disparut; abia daca vezi cate un Audi de 20 000 de euro, sau un BMW. 90% dintre autoturismele expuse sunt fabricate intre 1990-1994; unele sunt reparate chiar in piata, sa nu cedeze chiar la prima cheie a posibilului cumparator. Preturile pornesc de la 1400 de euro si, avand in vedere oferta bogata, sunt foarte accesibile. Voicu Sandru, directorul RAR Arad avertizeaza insa ca foarte multe autoturisme sunt cu probleme. „In general, masinile aduse de afara au mici probleme, dar problemele reale pot aparea dupa 6 luni, un an. Afara drumurile sunt cum sunt, conditiile de circulatie sunt cum sunt. La noi totul este altfel. Tot sistemul de directie si suspensie este mult mai solicitat in Romania, iar asta se simte dupa cateva luni de functionare. In luna iulie, masinile second-hand au marit activitatea reprezentantei Arad de trei ori fata de o luna normala, in august a fost de doua ori mai mare, in septembrie si octombrie a fost de 1,5 ori mai mare. Noi fiind un judet de frontiera, oamenii vin sa isi inmatriculeze provizoriu masinile aduse de afara”, ne spune directorul.
Potrivit unei estimari neoficiale, 30% din autoturismele aduse din occident cad la verificarea tehnica si nu sunt inmatriculate. Moda falsificarii kilometrajului are inca prozeliti; distanta reala parcursa de o masina nu poate fi stabilita decat in reprezentantele auto oficiale, pe baza unui soft special. Or, in piata, bati palma si platesti, iar actele de vanzare-cumparare se fac tot in masini second-hand, dactilografiate pe o masina de scris tinuta pe picioare de cate o agenta de la firma de intermediere. Asa se intampla ca multi clienti constata abia peste cateva saptamani ca nu au facut o afacere buna. „Va dati seama, au fost cazuri cand unele masini de zece ani veneau cu kilometraj de 80 000, altele de trei ani aveau acelasi kilometraj. Si nu erau cazuri izolate, ci un fenomen de masa, de parca strainii si-ar fi cumparat masini ca sa le tina in garaje... RAR nu poate face verificarea kilometrajului, chiar daca oamenii veneau cu masinile la noi sa le controlam”, spune directorul RAR.
Purtatorul de cuvant al Politiei din Arad, Camelia Tuduce, atrage atentia si asupra unui alt fenomen din piata auto: contrabanda cu produse alimentare si nealimentare. Din portbagajele a zeci de masini se vand treninguri de firma (sau cu firma falsificata), detergenti, laptopuri, computere, aparatura electronica - majoritatea fara niciun fel de acte de provenienta. Desi politia spune ca urmareste fenomenul, nu reuseste sa il si stapaneasca. Saptamanal afaceristii isi etaleaza fara nicio retinere marfa, iar cu prilejul controalelor nici macar nu apar in piata sau pur si simplu abandoneaza o parte din marfa. De altfel, asa s-a intamplat si cu cateva zeci de autoturisme, la un control mai vechi al politiei – au fost lasate in piata, cu placutele de inmatriculare demontate, si nici nu au mai fost vreodata revendicate de... proprietari. Si acum, un numar mare de masini este in piata fara numere de inmatriculare. „Politia efectueaza aproape in fiecare duminica controale in piata de masini. In primul rand se verifica masinile sa nu fie furate, nefiind depistate in ultima perioada astfel de cazuri, furturile din buzunare si comertul ilicit de diferite produse cum ar detergentii si alte produse scoase la vanzare fara documente”, ne declara Camelia Tuduce.
Peste drum, piata cealalta, construita anul trecut, a fost pavata; aici nu se plateste bilet de intrare, ci o taxa mai mare de depozitare a autoturismelor. Piata are toalete ecologice si este iluminata pe timp de noapte. Este, intr-adevar, dupa standarde. Aici si masinile expuse sunt mai scumpe; sunt mai multe masini de lux, ale unor oameni care isi permit sa plateasca pe termen lung cate 20 de lei pe zi pentru depozitarea autoturismului.
La nivel neoficial, intre cele doua piete este o mare concurenta. Apartin unor grupari concurente, conduse de personaje cu notorietate in Arad, cu care chiar si autoritatile evita o confruntare directa.
Prefectul judetului Arad, Gavril Popescu, recunoaste ca sunt multe aspecte care ar trebui verificate si tinute sub control de autoritati, insa acestea inchid ochii. „Piata auto din Arad polarizeaza extrem de multa lume. Este incredibil ce aglomeratie poate fi aici si la ce riscuri se expun, de buna voie, oamenii. Cred ca ar fi nevoie de un control mai serios al tuturor autoritatilor, de o implicare care sa scuteasca vizitatorii si cumparatorii din piata de eventuale falsuri, furturi, ilegalitati. Ar trebui aplicate prevederile din Codul Rutier, pentru prevenirea unor accidente si, in general, toate conditiile revizuite, pentru ca piata asta, un punct de atractie in Arad, sa fie intr-adevar reprezentativa si nu o antireclama pentru noi” - a declarat Gavril Popescu.

Andrei Ando - Observator

  • Aradul muzical - Gala de opereta vieneza

Soprana lirica Jeanette Roeck a fost vedeta seriiLa doar patru zile de la manifestarea prima a Festivalului de muzica vieneza, spre sfarsitul frumosului octombrie pe care l-am avut anul acesta, sala mare a Filarmonicii a gazduit un concert de muzica din operete vieneze, zis si de data aceasta "Nu numai Lehar", cand de fapt a dominat clar muzica lui Johann Strauss, 7 la 4 plus 1.
Christian Schulz, care incepe sa fie un obisnuit al casei, caci publicul aradean i-a perceput prezenta in mai multe randuri, a fost dirijorul serii, asumandu-si si rolul de inspirat prezentator.
Interesant ni s-a parut ca dupa o tatonare lingvistica, a trebuit sa vorbeasca englezeste, intr-un oras in care la inceputul veacului al XIX-lea 60% din initiatorii Conservatorului local (membri ai unui "Gesselschaft der Musikfreunde" alla Viena, tradus, Societatea Prietenilor Muzicii) erau germani, numerosi fiind acestia si in 1890, la fondarea Filarmonicii (in buna parte maghiarizati la vremea respectiva, cel putin nominal), pentru ca la ora actuala germana sa le fie oarecum straina aradenilor (indiferent de etnie), anglofonizati de noul curent numit, nici mai mult nici mai putin decat "trend".
Christian Schulz a desenat cu plasticitate fluxul sonor al Uverturii operetei "Liliacul" de Johann Strauss, devenita de-alungul anilor un fel de slagar al melomanilor aradeni, dand acestuia o noua viata, de parca auditorii atunci l-ar fi descoperit, dovada unui dar aparte pe care il poseda dirijorul.
In numerele straussiene, valsurile "Wein, Weib und Gesang" op.333 (Vin, femei si cantec) si "An der schoenen blauen Donau" (Dunarea albastra), cu care s-a incheiat programul, interpretii au incantat si de asta data pe aradenii prezenti, pentru ca polcile: "Auf der Jagd" op. 373 (Vanatoarea), intr-un tempo dracesc, "Leichtes Blut" op. 319 si mai ales "Im Kramfenwald" op.336, sa creeze un antren deosebit, un fel de fratietate sufleteasca, fie si de moment, care insa lasa mereu urme pozitive.
In prezentarile sale, dirijorul nu a scapat ocazia de a aminti de mai multe ori prezenta lui Johann Strauss in Aradul cultural al veacului al XIX-lea.
Nu stim daca azi o personalitate de asemenea talie ar mai veni intr-un oras in care numarul de iubitori ai marei muzici s-a redus la o treime fata de cel de acum o jumatate de secol, ca sa nu mai subliniem ca procentajul celor de acum este infinit mai mic decat la data infiintarii Filarmonicii (1890), daca luam in considerare numarul populatiei orasenesti de atunci si cel de acum.
De aici concluzia: calitatea oraseanului de azi, este inferioara celei a aradeanului de acum un veac si mai bine.
Cam trist, dar din pacate, adevarat!
In Arad, ca si in alte orase atinse de mazga comunista, este dominanta o populatie fosta rurala, neorasenizata decat in privinta "tzoalelor" si a pretentiilor tehnicise, neculturalizata real, dar care si-a pierdut calitatile esentiale taranesti: bunul simt, respectul fata de ierarhia sociala, administrativa, culturala (a se vedea vehementele antibasisme si antioricine si orice), atenuandu-i-se simtul estetic, ceea ce a dus la alterarea tezauruui folcloric s.a.
Ca sa nu mai insistam asupra limbajului strident si indecent folosit de oameni de toate varstele, cu stare sau fara, in toate imprejurarile, sau asupra cresterii numarului celor ce vor mereu gratuitatile "Statului", a inmultirii cersetorilor propriu zisi, ai oamenilor strazii, a cautatorilor in gunoaie, a hotilor de tot felul s.a.m.d.
Reprezentantii de frunte sau de... ceafa a acestei paturi heteroclite (care pe parcursul anilor a devenit "duna" umflata), scoliti superficial, uneori la fara pic de frecventa, ocupa fotolii inalte in ierarhia orasului, incurcand treburile edilitare, culturale, de invatamant s.a. prin simpla lor prezenta acolo sus.
A fi orasean insemna cu totul altceva decat in deobste se crede. Este vorba de o profunzime ce se exteriorizeaza prin comportament si limbaj civilizat, ordine in munca, in odihna activa, in relatiile cu cei din jur, etc.
Piesele orchestrale semnate Franz Lehar: Zwanzinette din opereta "Eva", Valsul op.79 "Goldund Silber", suita "Ballsirenen" din opereta "Vaduva vesela" au trezit dulci amintiri celor mai in varsta si admiratia celor mai proaspeti audiori pentru un limbaj muzical simplu, cald, ce merge direct la inima, redat cu naturalete de orchestra lui Christian Schulz.
Vedeta serii a fost soprana lirica Jeanette Roeck, cu succese remarcabile in Germania, Italia, Austria, cu un repertoriu stabilizat pana in prezent in opere de Mozart, Smetana, Puccni si de opereta si lied.
Vocea ei calda si expresiva a redat nostalgia vechiului "Wien, du Stadt meiner Traume" (Viena, oras al visurilor mele) de Rudolf Sieczyanski, delicatetea sufleteasca, din cantabila "Vilja Lied", devenita slagar mondial, ardenta iubirii exprimata in "Lippen schweigen", ambele din opereta "Vaduva vesela de Lehar", caracterul glumet si veselia din "Schwipslied" extras din "O noape la Venetia" a lui Johann Strauss, o interpretare de zile mari pe care publicul a aplaudat-o cu generozitate.
Intalniri emotionante
Solistul la pian Ladislau Miklos a incantat publicul prezentUltima manifestare legata de implinirea a 50 de ani de existenta a Liceului de Arta "Sabin Dragoi" s-a desfasurat in sala mare a Palatului Cultural in 31 octombrie.
Cu aceasta ocazie a fost lansat un volum comemorativ, unde fostii profesori si elevi isi gasesc numele sau chipul, dupa un scurt istoric al scolii si consemnarea principalelor realizari ale institutiei.
Este ciudat ca pana nu demult Doru Serban a fost deseori amintit cu diverse ocazii, ca acum, in cartea amintita sa nu apara intre directori,desi in scurtul istoric, este amintit fugitiv faptul ca el a infiinat clasele de liceu ale scolii. Daca regula e ca fiecare sa-si conceapa textul de prezentare, se putea face totusi o exceptie, pentru ca el, acolo unde se afla acum, nu mai scrie cu litere pamantene, dar ii vede si ii judeca pe ce ce l-au lasat un pic de o parte.
Ne permitem sa sugeram ca de pe acum catedra de istoria muzicii a liceului, avand alaturi toate celelalte, sa initieze o istorie mai consistenta a scolii, care sa fie gata la aniversarea a 60 de ani.
Transmiterea unor mesaje ale celor aflati pe alte meleaguri, dar mai ales prezenta celor care au putut veni de peste hotare la aceasta intalnire au emotionat pe cei care au umplut sala mare a Filarmonicii.
Profesorul Iosif Jung, venit din Germania, a reeditat un moment important din istoria vie scolii, dirijand doua lucrari cu care orchestra scolii a primit un premiu natioal in 1973, "Sinfonia in Sol major" de Antonio Vivaldi si Uvertura operei "Oberon" de Carl Maria von Weber. Majoritatea componentilor orchestrei "Remember 1973" de la actuala manifestare sunt fostii elevi premiati cu trei decenii in urma. Desigur, actualul act muzical a fost emotionant pentru dirijor si fostii lui elevi, care azi sunt filarmonisti cu vechime si unii cu realizari meritorii.
Orchestra si corul scolii (intarit cu filarmonisti) dirijate de prof. Dan Boar au interpretat "Fantezia pentru pian, cor si orchestra" de Ludwig van Beethoven, avandu-l ca solist pe prof. Ladislau Miklos.
Drept incheiere, formatiile amintite, cu solisti vocali, au oferit "Brindisi" din opera "Traviata" de Giuseppe Verdi. Cei doi tenori, membri ai corului Filarmonicii, au realizat o corida vocala, o intrecere, care pe care, sau care mai de care (dupa ce in corul anterior tinusera cu orice pret sa se evidentieze), spre deosebire de grupul feminin de soliste, mai sensibil la frumusetile muzicii, care au reusit sa fie modele de interpretare pentru elevii cu care colaborau, printr-o talmacire mai nuantata, mai expresiva, mai muzicala. Asadar, manifestarea a fost totusi o reusita, rasplatita cu vii aplauze de publicul prezent.
Cei doi dirijori ai liceului, Dan Boar si Crina Brad au fost felicitati de fostul lor mentor Iosif Jung, fericit ca are continuatori de nadejde.

Hugo Hauptmann - Virtual Arad


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Jurnal aradean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia de Vest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Ziarul Glasul Aradului, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]