Sarbii, ortodocsi de rit vechi, nu au impodobit bradul, dar au dat foc stejarului. Suntem obisnuiti sa facem urarile de Craciun si de Revelion in preajma si dupa ziua de 24 decembrie.  Insa pentru romanii de etnie sarba, rusa sau ucraineana, Mosul vine pe 6 ianuarie, iar cheful de Revelion se tine in noaptea de 13 a aceleiasi luni. Desi trebuie sa fie cel putin la fel de cuminti precum colegii lor de aceeasi varsta, copiii din cele 140 de familii sarbe din orasul nostru, il cunosc pe Craciun sub numele de Bojici Bata.  In traditia sarba nu exista insa bradul de Craciun, dar cadourile sunt foarte asteptate. Traditia stejarului Gazda familiei merge in padure si alege un stejar pe care incearca sa- l taie din trei lovituri, simbolizand Sfanta Treime.  "In ajunul Craciunului, stejarul este aprins, arzand mocnit pana dimineata. Focul lui reprezinta caldura sufleteasca si a credintei, care merge spre Dumnezeu. Stejarul fiind de esenta tare, arderea lui simbolizeaza taria credintei sarbilor", ne marturiseste preotul Ognean Plavsici, protopopul Bisericii Ortodoxe Sarbe din Arad. Si 13 cu noroc Fata de restul lumii care a adoptat rapid reforma calendaristica a papei Grigore al XIII- lea, biserica din tarile ortodoxe slavone a respins noul calendar din ratiuni dogmatice.  Sarbii, rusii sau ucrainienii, sarbatoresc Craciunul si Revelionul dupa calendarul Iulian, adica pe 13 ianuarie. "Va invitam sa va bucurati impreuna cu noi, de frumusetea dansurilor si cantecelor noastre, pe data de 13 ianuarie, cand va concerta formatia Maxi- Band, din Novi Becei - Serbia", spune Simion Jarco, presedintele comunitatii sarbe din Arad.  Rezervarile pot fi facute la numerele de telefon: 0728.570.752 - Nicu Stoker, 0722.252.887 - Simion Jarco, 0723.180.149 - Cristian Voia. Mancaruri speciale Atat de Craciun, cat si de Revelion, sarbii urmeaza traditia in toate cele. Astfel ca, prajitura "Česnita" se pregateste in Ajun si se serveste in prima zi de Craciun. Este din foietaj pus la uscat, nuca, stafide si miere, iar numele ei deriva din cuvantul "čestitati" - a felicita.  O alta delicatese sarbeasca, "Vasilita", este servita de Anul Nou si are legatura cu sarbatoarea Sfantului Vasile. Margareta Szegő - Adevarul

Iarna grea, instalata in sudul Romaniei, a lasat Cenadul fara trafic la frontiera si a aglomerat punctele de trecere ale frontierei din judetul Arad. Dupa ce au petrecut sarbatorile de iarna acasa, romanii care muncesc in strainatate se intorc acum la locurile de munca, iar frontiera de vest s-a aglomerat mult in week-end-ul trecut. Potrivit purtatorului de cuvant al Politiei de Frontiera Arad, comisar-sef Florin Oprisa, "de vineri seara pana duminica dimineata, prin punctele de trecere a frontierei din judetul Arad au iesit din tara in jur de 63.000 de cetateni romani, dintre care, majoritatea, adica peste 46.000 numai prin punctul de trecere a frontierei Nadlac, 12.000 de romani pe la Turnu, iar ceilalti au tranzitat pe la Varsand sau Curtici". Florin Oprisa a mai declarat ca "in week-end traficul pe la Nadlac a crescut de 4-5 ori".  Pentru ca atunci cand e nevoie se lucreaza si pe cinci benzi de iesire din tara, oamenii nu au asteptat mai mult de 5-10 minute.  Cel mai mare timp de asteptare a fost vineri noapte, cand unii soferi au avut de stat si 25 de minute ca sa treaca frontiera. Cenadul, aglomerat si nu prea Exceptand ziua de ieri, la Vama Cenad s-a aglomerat in acest sfarsit de saptamanii trecute.  Traficul a crescut pe directia iesirii din tara fata de o zi normala, aproximativ 3.400 de timisoreni intorcandu-se la munca in strainatate in 24 de ore. Prin urmare, sambata, politistii de frontiera romani si maghiari au lucrat pe trei benzi la iesirea din tara, pentru a nu-i lasa pe oameni sa astepte.  "Aproximativ 3.400 de persoane au fost pe sensul de iesire sambata. E vorba, in principal, de romani care se intorc acasa, in strainatate", a declarat purtatorul de cuvant al Politiei de Frontiera Timis, Ciprian Gaic. Experienta - "Italienii" si "Spaniolii" s-au intors fara sarmale Primii care au iesit din tara sunt romanii care muncesc in Spania si Italia, urmati de cei care lucreaza in Germania si Austria, care au plecat mai tarziu din tara. Dupa experienta de anul trecut, cand vamesii maghiari i-au pus pe romani sa arunce la gunoi mancarea traditionala luata din tara, cei mai multi oameni au spus ca in acest an nu au mai luat cu ei bucatele specifice sarbatorilor de iarna, preparate acasa.  Sunt insa si care au sperat sa aiba noroc si sa ajunga cu carnea de porc, piftia, carnatul si sarmalele la casa din strainatate.  Un roman declarase chiar ca avea printre bagaje o jumatate de porc. Avantaj Nadlac - Aproape de autostrada Desi controlul se face doar in partea maghiara, adica la Nagylak, coada de masini ajungea, sambata, pana pe partea romaneasca.  Oamenii insa au avut noroc: de cand Romania a intrat in UE controlul e foarte rapid si se prezinta documentele.  Aglomeratia de la Nadlac se explica prin faptul ca nu departe de aici se poate intra pe autostrada. Pe de alta parte, romanii din celelate zone au ajuns sa iasa din tara prin judetul Arad din cauza iernii grele instalate in judetele din sud.  Cei mai multi au evitat drumurile din Oltenia (Dolj si Mehedinti) si Caras-Severin de teama sa nu ramana impotmoliti in zapada, astfel ca au urmat traseele dinspre centrul tarii, unde iarna nu a facut asa ravagii. Cenad - Doar 400 de oameni la punctul de frontiera din Timis Duminica prin PTF Cenad trecusera pana la orele pranzului circa 400 de oameni.  Politistii de frontiera lucrau, potrivit purtatorului de cuvant al institutiei, pe un singur sens de mers, pur si simplu pentru ca nu ar fi avut de lucru daca ar mai fi deschis si altele.  Niciunul dintre responsabilii Frontierei nu a putut oferi o explicatie vizavi de traficul redus, avand in vedere ca inainte de Craciun, cand euronavetistii au venit acasa de sarbatori, acestia au intrat in tara cu miile pe zi. Georgeta Petrovici & Alex Negru - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara • Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. • Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati de promoroaca, acestia vor avea rod bogat. • In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din vatra. • In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. • Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. • Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa" - pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. • Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei. • Boboteaza cumuleaza elementele specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu- se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. V.F. - Adevarul

Sambata seara, politistii aradeni au arestat un mafiot italian, urmarit international de catre Interpol Pe numele cetateanului italian Testa Severino s-a emis, de catre autoritatile Politiei Internationale (Intrepol) un mandat de urmarire international pentru comiterea infractiunilor de trafic de armament, trafic de stupefiante si alte infractiuni din domeniul crimei organizate, asa incat prezenta sa intr-un local aradean... cu o reputatie destul de proasta in domeniul clientelei nu putea fi decat o "pleasca", iar de la depistarea sa "pe surse" si pana la retinerea in vederea punerii in aplicare a mandatului, "joaca de copii." In varsta de 47 de ani, interlopul peninsular era cunoscut ca frecventand un bar din imediata vecinatate a Palatului Cultural (fara, desigur, cu vreo legatura cu edificiul respectiv), iar informatorii politiei l-au reclamat ca prezent in zona pe parcursul zilei de sambata.  In urma colaborarii cu colegii de la Interpol, politistii din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale Arad l-au depistat si retinut pe cetateanul italian, in localitatea Frumuseni, unde se afla impreuna cu fiul sau.  Seful serviciului aradean, comisarul Adrian Simon, a fost in masura sa ne dezvaluie faptul ca "Testa Severino si-a desfasurat activitatile pentru care este cercetat in zona Foggia, era cunoscut ca apartenent la Mafia si se afla in Romania sub identitate falsa. Atat Cartea sa de Identitate cat si Permisul de conducere erau furate de la un concetatean al sau si, prin inlocuire de fotografie, folosite pentru propria legitimare. Apartenenta sa la un grup criminal organizat si la mafia italiana sunt infractiuni deja probate de catre colegii nostri italieni de la departamentul Judiciar-Crima Organizata, asa incat munca noastra s-a limitat la deferirea lui Testa Severino catre autoritatile indrituite sa-l retina." Barbatul a fost retinut si prezentat Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara, in vederea emiterii unui mandat de arestare provizoriu, necesar executarii mandatului european de arestare. Cristina Poenar & Lucian Valeriu - Observator

Hotararea Guvernului numarul 1462 din 6 decembrie 2007, publicata in Monitorul Oficial in 17 decembrie anul curent a stabilit sumele ce se atribuie mai multor primarii din tara.  Printre acestea si finantarea unor proiecte depuse de administratiile locale din Arad.  Toate bune si frumoase, Guvernul a dat banii, primariile isi fac treaba.  O greseala din acest act emis de executiv a avut darul de a o infuria la culme pe primarita comunei Semlac, Letitia Stoian.  Nu pentru ca proiectele administratiei pe care o conduce nu si-ar fi gasit sprijin, ci faptul ca banii ce trebuiau sa intre in contul Primariei Semlac au ajuns in conturile Primariei Peregu Mare.  Este vorba despre suma de doua miliarde lei vechi pentru reabilitarea Drumului Comunal 103 (Peregu Mare – DN 7) pe lungimea de 9,12 kilometri.  Suma totala prevazuta in acest proiect este de 89 de miliarde lei vechi, iar banii vor veni pe parcursul desfasurarii lucrarilor. "Banii ce ne erau destinati noua au ajuns dintr-o greseala in conturile comunei vecine Peregu Mare. Mi s-a promis ca aceasta va fi rectificata, iar Semlacul va intra in posesia sumei de bani in cel mai scurt timp. Drumul ce trebuie refacut din acest proiect leaga Semlacul de Drumul National 7 si de Peregu Mare. Din totalul acestei portiuni care e de 9,2 kilometri, doar 800 de metri sunt pe raza comunei Peregu Mare. Noi suntem titularii acestui proiect si proprietarii celei mai mari lungimi a drumului in cauza" – spune Letitia Stoian, primar Semlac.  De cealalta parte, primarul ce s-a trezit peste noapte cu doua miliarde de lei vechi in contul proriei primarii, Nagy Alexandru se justifica: "stiu despre ce greseala este vorba, aceasta s-a comis la nivelul Secretariatului General al Guvernului Romaniei. Titularul proiectului este comuna Semlac, ei au in administrare cea mai mare parte a acestui drum de peste 9,2 kilometri. Cam 90% din aceasta lungine, aproximativ 8,4 kilometri sunt pe raza teritoriala a Semlacului. Greseala nu ne apartine noua, celor din Peregu Mare. Banii sunt in contul primariei noastre, dar anul viitor, daca am inteles bine chiar in primele zile de dupa sarbatori, Guvernul va modifica aceasta Hotarare de Guvern, iar in acel moment noi vom transfera banii in contul Primariei Semlac.  Oricum suma aceasta de bani are o destinatie precisa, deci noi nu putem cheltui acesti bani pe altceva.  Pe de alta parte nici nu putem, noi cei de la Primaria Peregu Mare, sa facem platile aferente acestui proiect, deoarece titularul proiectului este comuna invecinata - Semlacul".  Situatia, mai mult decat penibila, va fi cel mai probabil rezolvata in primele zile ale lui 2008. Razvan Cretu - Glasul Aradului