Unul dintre santierele Aradului se inchide!  Dupa 3 ani de la inceperea lor, lucrarile din cartierul Alfa au ajuns la final! Receptia lucrarilor de modernizare a strazilor, trotuarelor, parcarilor si patformelor gospodaresti, care au costat peste 70 de miliarde de lei vechi a avut loc. Societatile executante mai trebuie sa remedieze mai multe borduri, pante si denivelari constatate de Primarie la fata locului. In zona continua, insa lucrarile de modernizare pe strazile Condurasilor si Kogalniceanu.   12 strazi refacute, trotuarele asfaltate, marcaje si semnalizari rutiere, amenjarea platformelor gospodaresti, a parcarilor, infiintarea de noi locuri de joaca pentru cei mici, a unui teren de sport, reamenajarea pietei cu mobilier functionala pentru comercianti, plantari de pomi si gard viu - toate acestea s-au facut in Alfa in decurs de 3 ani. Primarul a gasit si nereguli, care vor fi remediate de catre societatile care executa lucrarile. Intrarea in cartierul Alfa de pe strada Padurii se redeschide circulatiei saptamana viitoare. Chiar daca santierul din Alfa se inchide, pe strazile Condurasilor si Kogalniceanu lucrarile continua. Lucrarile in valoare de 120 de miliarde de lei vechi vor fi incheiate spre sfarsitul verii. Primarul spune ca primul strat de asfalt pe acest tronson se va turna pana la Paste, urmand ca al doilea sa fie pus pana in septembrie. Tot pana la Paste se reia circulatia cu tramvaiele pe strazile Condurasilor-Kogalniceanu. Izabela Vekas - Televiziunea Arad

Un alpinist utilitar s-a catarat la peste 50 de metri, pentru a schimba un suport de steag. Acesta a avut "misiunea" de a schimba cablul de sustinere a drapelului de pe cea mai inalta cladire din oras, Palatul Administrativ. Misiunea s-a desfasurat la o inaltime mare, incat multi trecatori nici nu si-au dat seama de ceea ce se intampla acolo sus. Insa, dupa cateva zeci de minute, tanarul a reusit ceea ce foarte putini dintre noi s-ar incumeta vreodata sa faca. "A trebuit sa schimb cablul zincat, din cauza intemperiilor. Vantul a fost foarte puternic iar catargul e prins doar putin si se misca in toate partile. De aceea operatiunea a durat aproximativ o ora", a declarat alpinistul utilitar, Cosmin Truta.   Este adevarat ca o astfel de operatiune costa cateva milioane de lei. Suma insa, pare foarte mica in comparatie cu pericolul la care se expun cei care practica aceasta meserie. Corina Neagu - Glasul Aradului

Asistentul chemat pentru a-i acorda unui pacient primul ajutor a fost lovit, iar masina salvarii a fost sparta cu o caramida!  Pacientul agresiv se afla in stare de ebrietate. Incidentul a avut loc pe o strada centrala din Arad.  Ambulanta a fost solicitata sa intervina la un caz de epilepsie.  Pacientul a devenit insa violent la vederea salvarii iar cei sositi sa ii acorde primul-ajutor au fost atacati din senin.  Tanarul a fost imobilizat in cele din urma de politisti si escortat la psihiatrie. Intrebat de ce a agresat echipa medicala, tanarul a inceput sa injure. "Am auzit galagie, tipete, vecinu a strigat in gura mare ca tiganii il ataca, il omoara, apoi s-a dat cu capul de poarta, soferul de la salvare mi-o aratat ca i-a spart geamul" spune unul dintre martorii incidentului nocturn.  "S-o apropiat cata masina si apoi am fugit, ca ne era frica sa nu dea in noi" il completeaza un altul. "Ne-am dus inauntru si el a fugit. A vrut sa-l loveasca pe asistent, am chemat politia si cand a iesit a venit cu o caramida si a lovit masina" spune Petru Cosolan, ambulantier.  Asistentul Stefan Oltei povesteste: "inca sunt in stare de soc, am fost chemat la un caz, pacientul m-a agresat verbal, inclusiv ambulanta, m-a si lovit."  Dispecerul Czilli Ladislau declara ca nu este vorba despre un caz izolat.  "Se intampla, colegii mei sunt agresati de oameni, nu stiu, asta nu se poate califica ce s-a intimplat in seara asta..." Dupa ce a fost imobilizat de politisti, barbatul a fost transportat la spitalul de urgenta, culmea, tocmai cu amulanta pe care, cu cateva momente in urma, a atacat-o.  Florentina Cartojan, medic primar UPU Arad, precizeaza: "a fost adus de catre politie si ambulanta un tinar cu agitatie si consum de alcool… Spunea ca nu i-a placut ce a vazut in ambulanta si a recunoscut ca a consumat alcool, apoi ne-a zis ca are escoriatii la picior." Dupa ce isi va reveni din betie, scandalagiul va fi nevoit sa achite o amenda pentru tulburarea linistii publice.  F.G. - Adevarul

Raul Mures, care reprezinta o adevarata binecuvantare pentru orasul Arad, a insemnat, nu de putine ori o adevarata catastrofa, aradenii simtind de mai multe ori furia apelor sale care s-au revarsat asupra intregului judet. Anul 1932 a fost un an in care apele involburate au inundat aproape intreg orasul.  Viiturile transportau mobila, animale, butoaie, tot ce le iesea in cale.  Cronicarii  vremii prezinta in mai multe scrieri orasul inundat si precizeaza ca "pe-atunci, locuitorii Aradului se vizitau intre ei ca venetienii. Anul acesta a fost pentru aradeni un an catastrofal, simtindu-se imobilizati in fata naturii furioase."  Orasul era inecat in apele Muresului, iar din peisajul sumbru, nu se iveau decat ici colo cate un varf de acoperis. Gospodariile au fost luate "pe sus", sute de animale gasindu-si sfarsitul in apele involburate. La 22 martie, topirea zapezilor a dus la pericolul de inundare, apele paraielor mici din judet inundand sate precum Pescari, o parte din Zimand si o parte buna de hotare din Siria, Silindia, Misca,etc.  In satele de pe Valea Muresului se putea vorbi despre o adevarata imparatie a apelor, spre exemplu la Sambateni, sloiurile de gheata au mutat efectiv moara, ducand-o in mijlocul Muresului. In ziua de 24 martie a aceluiasi an, Muresul a iesit din matca, inundand partea sud-vestica  a orasului.  Multe strazi au ajuns sub ape, precum si teritoriul fabricii de zahar de atunci.  Treptat, apele au dat navala in aproape toate cartierele Aradului, existand locuri in care apele atingeau chiar un metru si jumatate. "Imi amintesc cu mare tristete de acele vremuri, desi eram numai un copil, aveam doar 14 ani. Locuiam in comuna, cum era pe-atunci, Micalaca si aveam o gospodarie plina cu animale, parintii mei fiind oameni foarte harnici. Tata a venit intr-o zi si ne-a spus ca trebuie sa plecam la o matusa care locuia in centrul orasului. Am impachetat repede lucrurile si am plecat. Ceilalti vecini incercau sa isi faca adapost in podurile caselor dar tata a considerat ca este si-asa destul de periculos. Am ramas la matusa mea iar eu si fratii mei nu aveam voie sa iesim din casa. Centrul orasului nu a fost asa de afectat. Mama era mai tot timpul cu lacrimi in ochi iar tata era mereu abatut. Nu ne era usor nici noua, desi eram doar niste copii. Am mers dupa ceva timp inapoi sa vedem ce a mai ramas si am ramas socati: nu credeam ca asta este tot ce a mai ramas din ceea ce au construit mama cu tata o viata intreaga. Mama a fost foarte grav afectata, si la batranete amintindu-si de clipele de cosmar prin care am trecut cu totii", ne-a spus Marioara C., astazi in varsta de 90 de ani. Autoritatile, atat din oras cat si din judet, au intrat in alerta maxima, incercand sa ia masuri pentru ajutorarea celor sinistrati dar si pentru a stopa inaintarea apelor in centrul orasului. Casele oamenilor au fost pur si simplu rase de pe fata pamantului, in locul lor ramanand doar apa, ca un dusman imposibil de invins.  Neputinta si durerea pe care o simteau atunci cand isi vedeau agoniseala de o viata distruse in cateva minute, era de nedescris. Aradul a fost ajutat de catre autoritati si de catre guvern pentru a trece peste necazul care s-a abatut asupra oamenilor. Insusi regele Carol al II-lea, pe data de 27 aprilie 1932, a vizitat orasul si zonele calamitate, induiosat de napasta care se abatuse asupra populatiei si incercand sa de-a o mana de ajutor autoritatilor romane. Spiritul harnic si optimist al aradenilor i-a ajutat sa faca fata furiei naturii iar solidaritatea umana de care au dat dovada in acele momente le-a inseninat zilele apocaliptice prin care au trecut. Sute de mii de case naruite, comune intregi distruse, familii ramase fara adapost, imbracaminte, haine.... fara nimic, doar oameni cu fete palide, cu ochii secati de lacrimi si cu inima impietrita.  Aceasta a ramas in urma apelor. Viitura din '70 Puternica viitura a anului 1970 a lovit Aradul. Din nou localitatile de pe Valea Muresului au fost afectate iar desi digul a fost mult inaltat, furia apelor nu a putut fi oprita. Masurile luate de oameni si de autoritati au fost ineficiente, apele navalnice au invins in cele din urma bariera construita de oameni.  In data de 18 mai nivelul apelor a atins cota de aproape sapte metri. O parte a padurii Ceala era sub ape iar cartierul Alfa, fiindca era in afara zidului protector, a fost complet inundat.  Oamenii au fost evacuati, fabrica de caramida si-a incetat activitatea. Abia dupa 70 de ore de la inceperea viiturii, Aradul a fost salvat, apele incepand sa se retraga. Aradul a mai fost inundat De-a lungul timpului, nivelul Muresului a crescut de mai multe ori, amenintand gospodariile oamenilor.  Considerate, in viziunea lui Paul Cernovodeanu, "cavaleri ai apocalipsului", inundatiile au provocat imense pagube materiale si umane. Spre exemplu in 15 iulie 1771, apele au inundat aproape tot orasul, patrunzand chiar si in biserica minoritilor.  Asa s-a intamplat si in anii 1772, 1778,1783,1785.  In ultimul an mentionat, timp de cinci zile oamenii circulau numai cu barcile, iar copiii mergeau la scoala tot cu barcile. Deceniile urmatoare nu au fost nici ele ferite de invazia fortei apelor Muresului. Anca Barbura - Glasul Aradului

Doua antene de telefonie mobila au fost amplasate in urma cu vreo trei ani de zile in centrul comunei Cermei. De atunci, locuitorii din strazile limitrofe zonei sunt speriati de posibilitatea aparitiei unor cazuri de cancer in zona. "Nu intelegem cum de antenele au fost puse chiar in zona locuita a comunei. Puteau sa le puna la marginea comunei, nu in mijlocul ei. Sunt persoane ce au avut de suferit din aceasta cauza, fiind diagnosticate sau suspecte de cancer. Am vazut ca si in alte locuri din tara sunt asemenea probleme in zonele in care se amplaseaza antenele de telefonie mobila" – ne spune unul dintre locuitorii comunei. Oamenii revoltati spun ca terenul pe care sunt amplasate antenele a doua dintre companiile de telefonie mobila, este al primarului Cermeiului - Ioan Vesa (zis si Roanea). Oamenii arata cu degetul spre edilul-sef spunand ca-l preocupa doar afacerile si beneficiile pe care le are in urma acestor intelegeri cu operatorii de telefonie mobila.    Razvan Cretu - Glasul Aradului